Anghinare – Planta medicinala

Dă Share să știe și altii!!
Shares

Anghinarea

Cynara scolynmis Fam. Compositae

Denumiri populare: anghina, angina.

În tradiţia populară: planta se cultivă prin grădinile ţărăneşti din unele zone, ca plantă ornamentală. Cunoscută la noi mai mult ca plantă medicinală amară, în sudul şi vestul Europei, anghinarea este un aliment uzual mai ales în Grecia, Italia, Spania şi Franţa- lucru mai puţin obişnuit- florile care sunt ca nişte măciulii cornoase, ce se curăţă de straturile mai pieloase de la suprafaţă. Au un gust vag amar (spre deosebire de frunze, care sunt teribil de amare), fiind neaşteptat de plăcute la mâncare.

Se foloseşte în afecţiuni hepatice, bolile intestinului gros, şi colite. Ceaiul din frunze se lua în bolile de ficat şi splină, cu efecte foarte bune.

Istoric şi întrebuinţări: denumirea de Cynara a fost atribuită de Columella (sec II e.n) plantei pentru culoarea ei cenuşie; scolymus, după înţelesul în limba greacă, înseamnă spin, spinos. Planta a fost semnalată încă din sec IV-lea Î.E.N, în Peninsula Italică, dar se pare că forma apropiată de cea cunoscută astăzi este rodul acţiunii de cultivare şi selecţionare efectuate de grădinarii italieni începând din secolul al XV-lea. A fost introdusă în terapeutică din sec XVI-lea.

Anghinarea este utilizată ca legumă şi în Egiptul Antic, fiind destul de familiară printre sortimentele alimentare în Imperiul roman. Este originară din ţinuturile Spaniei. La noi în ţară frunzele de anghinare reprezintă sursa cea mai importantă de materie primă vegetală folosită pentru extragerea principiilor active utilizate la fabricarea medicamentelor necesare în afecţiunile hepatobiliare. Planta înfloreşte de la sfârşitul lunii mai până la sfârşitul lunii septembrie.

Se recoltează întreaga plantă, mai utilizate fiind frunzele când ating lungimea de aproximativ 30-35 cm. Perioada de recoltare din iunie până în septembrie.

Se utilizează de asemenea la prepararea unor băuturi aperitive.

Abia în 1968 un studiu al savantului bulgar prof.dr. T. Maros a dezvăluit faptul că frunzele de anghinare conţin Cinarină, un compus chimic cu acţiune directă asupra afecţiunilor hepatice în principal. Ulterior s-a stabilit că are efect şi în alte boli, chiar dintre cele mai rebele.

Descriere- este o plantă perenă, erbacee. În primul an formează numai o rozetă bogată în frunze, iar în anii următori 1-4 tulpini cu inflorescenţe.

Partea subterană este constituită dintr-un rizom puternic, cu numeroase rădăcini adventive.

Tulpinile viguroase, drepte, ramificate, prezintă perişori deşi, moi.

Frunzele din rozetă, în anul întâi sunt mari, penat sectate sau fidate, cu 5-8 perechi de segmente lanceolate, la rândul lor sectate, terminate printr-un vârf ascuţit. Frunzele mari 1-2 penat partite aproape glabre pe faţa superioară, tomentos păroase pe faţa inferioară, cu lobi rotunjiţi sau ascuţiţi, cu sau fără spini. Cele tulpinale sunt alterne. În general, frunzele au culoarea verde, verde-albicioasă pe partea superioară, fiind tomentoase pe partea inferioară şi de culoare alb-cenuşie.

Florile sunt tubuloase, roşii-violacee, dispuse în antodii mari, globuloase cu 4-5 cm diametru, cu involucru format din 4-5 rânduri de foliole membranoase, ghimpoase, cărnoase la bază.

Fructul este o achenă de culoare brună lucioasă, în vârf cu un papus gălbui, lung.

Planta înfloreşte din iulie până la începutul lui septembrie. Fără miros specific, cu gust foarte amar.

În terapeutică se foloseşte planta Herba Cynara.

Compoziţie chimică: se folosesc frunzele de anghinare. În frunze s-au semnalat depside compuse din doi oxiacizi, acidul cafeic şi acidul chinic, de natură polifenolică, precum şi cinarina, care este diesterul cafeic al acidului chinic.

În materia primă vegetală se mai găseşte acidul 1,3-dicafeilchinic care în urma procesului de prelucrare trece în cinarină (acid 1,5-dicafeilchinic 0,2-0,3%). Aceasta este însoţită de produşi de hidroliză ca: acidul cafeic, acidul clorogenic, polifenoli, flavonozide (cinarozida şi scolimozida, luteolin, 7-glucozida, luteolin 7-rutozida) şi acidul neoclorogenic.

S-au mai pus în evidenţă în frunze două substanţe glicozidice, din care una are acţiune coleretică.

Cercetătorii francezi Masquelier şi Michaud (1957) au obţinut prin cromatografie de repartiţie doi compuşi flavonici, cinarozida (luteolină-7 glucozidă) şi scolimozidă (luteolină-7 rutinozidă). Aceşti autori atribuie cinarozidei acţiunea diuretică. Dintre compuşii flavonici s-a mai izolat şi cinarotriozidul (luteolină-7 rutonizidă-4 glucozidă).

S-a mai pus în evidenţă prezenţa unor lactone sascviterpenice ca: cinaropicrina, dehidrocinaropicrina şi groseimina. Unii autori atribuie cinaropicrinei activitate citostatică.

În frunze s-au mai identificat un alcool triterpenic (terasterol) sitosterol şi stigmasterol, aminoacizi, enzime, o saponină steroidică, pectine, mucilagii. Dintre substanţele minerale existente în materia primă vegetală K şi Mg se găsesc în cantitate mare.

Acţiune farmaceutică: în industria farmaceutică se  prepară din plantă un extract apos deproteinizat, cu acţiune colagogă şi coleretică, indicat în insuficienţele hepatice şi boli alergice pe fond hepatic. Antiseptic, cicatrizant, decongestiv. Frunzele măresc secreţia biliară şi diureza şi scad conţinutul sângelui în colesterol (stimulând metabolismul colesterolului în ficat), antidiabetică. Tonic al celulei hepatice, purifică sângele. Este un foarte bun coleretic. Au un rol decongestiv renal, diuretic, colagog, antimicrobian, hipocolesterolemiant, adjuvant în hipertensiune arterială. Conţinutul sângelui în colesterol scade ca urmare a metabolizării lui în ficat. Ajută la eliminarea zahărului din sânge. Regenerează celula hepatică, măreşte pofta de mâncare. Întăreşte funcţia antitoxică a ficatului. Creşte debitul urinar fără să afecteze compoziţia chimică a urinei în cloruri, azot total şi amoniac cu creşterea concentraţiei de acid uric. Aceasta deoarece contribuie la eliminarea toxinelor din organism. Stimulează secreţia biliară şi renală. Tratarea icterului cu această plantă face să dispară rapid sărurile şi pigmenţii biliari din urină, materiile fecale revin la culoarea normală, iar pielea se decolorează. Acţiunea hipocolesterolemiantă este determinată de acţiunea antitoxică a ficatului. Leziunile ficatului se cicatrizează rapid.



Este prin excelenţă o plantă indicată în bolile digestive în care face adevărate minuni. Stimulează deopotrivă secreţia biliară, drenarea ficatului şi ajută la regenerarea celulei hepatice. Stimulează de asemenea imunitatea ne specifică la acest nivel. Are efecte deosebite în atonia intestinală şi digestivă, digestie lentă, dispepsie, constipaţie atonă. Este un aperitiv, antiseptic digestiv şi urinar, coleretic, colagog, diuretic mediu, hipoglicemiant de intensitate medie, stimulează activitatea glandelor salivare, stimulează secreţia sucului gastric, tonic amar, tonic hepatic. Contribuie la eliminarea acidului uric, creşte funcţia antitoxică a ficatului, diuretic şi tonic amar. Acţiunea antidiabetică se datorează unei oxidaze. Ca diuretic măreşte volumul de urină eliminat şi urea.

Se poate folosi şi la tratarea cancerului având acţiune citostatică în special asupra celulelor hepatice.

Nu se foloseşte de femeile care alăptează pentru că diminuează cantitatea de lapte.

Se poate folosi la următoarele afecţiuni: acnee, afecţiunile inimii, angiocolite, anorexie, angină pectorală, arterioscleroză, artrită, angină pectorală, anorexie, astenie, ateroscleroză, atonie digestivă, boli dermatologice, boli de ficat, boli de rinichi, boli ale tubului digestiv, boli de inimă, boli de vasculare, cancer al ficatului, celulită, ciroze hepatice iniţială, colecistită, colesterolemie, colici, congestie hepatică, constipaţie atonă, dermatită de contact, diabet, digestie lentă, dischinezii biliare, dispepsie, dureri de cap, eczeme, enterocolită, fermentaţii intestinale, gălbinare, gastrită hipoacidă, gută, hemoroizi, hepatică cronică şi acută, hepatită virală A, B, şi C, hiper-colesterolemie, hipertensiune arterială, hipertensiune arterială asociată cu valori mari ale colesterolului, icter, infecţii intestinale, infecţii renale, intoxicaţii, insuficienţă hepatică, insuficienţă renală, insuficienţa salivaţiei, ischemie cardiacă, laringită acută, leziuni ale ficatului, microlitiaze biliare, migrene digestive, nefrite cronice şi acute, obezitate, plăgi, prurit, psoriazis, regenerare celulară,  răguşeală, retenţia apei, reumatism, sechele post hepatice, surmenaj, toxiinfecţii alimentare, uremie, urticarii, varice, vărsături, vertij (ameţeli), zgomote în urechi.

Mod de preparare:

Suc de anghinare- se obţine prin centrifugarea frunzelor bine spălate înainte (culturile de anghinare se stropesc din belşug cu substanţe chimice). Se ia înainte de mese o lingură de suc diluată în 100 ml apă.

Infuzie- Este una dintre plantele care acţionează foarte puternic, de aceia se face doar un ceai dintr-o linguriţă de plantă la 500 ml apă clocotită. În cazul în care se supra dozează, poate da senzaţii de intoxicare cu vărsături şi colici hepatice, pentru că ficatul nu se poate debarasa aşa de repede de toxinele acumulate. Este bine ca acest ceai să se bea cu linguriţa şi să nu se bea cantitatea de plantă indicată.

Infuzie concentrată: 2 linguriţe de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se va acoperi apoi timp de 10 minute după care se strecoară. Se bea înaintea meselor principale. Există mai multe modalităţi dar cea mai eficientă în tratament pare aceia care indică ca la fiecare 2 săptămâni să se mai adauge o linguriţă la acest ceai şi să se facă aşa 3 luni, apoi o pauză de 10 zile după care se va repeta. După fiecare cană de ceai se va culca timp de 30 minute pe partea dreaptă.

Infuzie: 1lingură de plantă se pune la 500ml apă clocotită. Se lasă apoi timp de 15 minute acoperit, se strecoară. Se bea dimineaţa stând apoi culcat pe partea dreaptă timp de 30 minute. Se va face acest lucru şi cu 30 minute înaintea meselor principale. Se va consuma în cursul aceleiaşi zile 3 astfel de porţii. Este foarte util la scăderea colesterolului, hepatite, boli renale sau chiar ciroze şi cancer. Se face timp de 30 zile zilnic apoi se face o pauză de 7 zile şi se poate relua în acelaşi fel.

Praf de anghinare: se va măcina cu râşniţa de cafea şi se pune apoi sub limbă o cantitate de un vârf de cuţit. Se va ţine timp de 10 minute după care se înghite cu puţină apă.

Tinctură de anghinare: Se va pune 50 g de plantă mărunţită la 250 ml alcool alimentar de 70˚, se ţine timp de 15 zile agitând des recipientul care trebuie să fie închis etanş pentru a nu se evapora alcoolul. Se va strecura apoi şi se va lua între 5 picături până la 15 picături de 3 ori pe zi, în diluţie cu un ceai sau apă. Se ia înainte de mesele principale.

Este bine ca întotdeauna când se consumă aceste ceaiuri să se stea culcat pe partea dreaptă timp de 30 minute, după consumul lor.

În bolile cronice, mai ales cardiace, hepatice, biliare, produsele de intoxicaţie, se fac cure cu anghinare de minimum 2 luni sau chiar de la două luni în sus.

Spălături: cu infuzia se pot face spălături la răni sau alte afecţiuni dermatologice pentru grăbirea cicatrizării şi de fapt a cicatrizării fără cicatrici inestetice.

Cataplasme: plantele fierte se pun după strecurare pe o bucată de pânză sau tifon şi se poate aplica extern pe afecţiunile pielii sau calde pentru calmarea durerilor.

Reţetă alimentară de preparare a florilor.

Iată cea mai simplă şi totodată cea mai folosită reţetă de preparare a anghinarei: Se curăţă 10 flori de anghinare de părţile pieloase, dezvelind straturile succesive de petale, până când acestea apar mai albicioase la culoare şi fragede. Se taie apoi mărunt şi se ţin într-un vas cu apă combinată cu zeama de la jumătate de lămâie vreme de 20 de minute (ca să nu se înnegrească). Apoi într-o cratiţă mai plată, se pun florile curăţate şi tocate mărunt, doi căţei de usturoi, 1-2 linguri de ulei de măsline şi o jumătate de cană de apă. Se fierbe totul la foc mic, până când anghinarea se înmoaie, moment în care vasul se dă deoparte, se adaugă sare şi pătrunjel verde. Se consumă simplu sau pentru mai multă consistenţă, cu caşcaval ras deasupra.

Contraindicaţii: afecţiuni acute renale şi hepato-biliare.

Modul de folosire pe afecţiuni:

Acnee– intern o cură cu infuzie sau praf de anghinare şi extern tamponarea cu tinctură local.

Afecţiunile inimii– foarte util infuzia, praf sau tinctura asociat şi cu alte plante medicinale. Anghinarea scade nivelul colesterolului şi ajută la curăţarea arterelor în special cu castan asociat.

Angiocolite– contribuie la eliminarea din organism a toxinelor. Se poate lua în orice formă.

Angină pectorală- se consumă 2-3 căni de infuzie sau se folosesc 2-3 linguriţe de tinctură.

Anorexie– praf sau infuzie asociată cu sunătoare dă rezultate foarte bune.

Angină pectorală- infuzie sau tinctură cură de 30 zile.

Arterioscleroză- infuzie, tinctură şi se va respecta şi tratamentul impus de medicul specialist.

Artrită– contribuie la curăţirea organismului de reziduuri- se ia infuzie. Se consumă zilnic o anghinare bine fiartă, servită cu puţin untdelemn de măsline.

Astenie– ajută la refacerea organismului în special luată cu angelică şi cătină.

Ateroscleroză- timp de 12 zile consecutiv beţi cu o oră înainte de mesele principale, o cană cu decoct de anghinare, obţinut prin fierberea lentă a 4 frunze proaspete într-un litru de apă, până ce lichidul se reduce la ¾. În locul plantei proaspete se poate folosi cu acelaşi rezultat infuzia obţinută dintr-o lingură de plantă uscată la 500 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Se bea dimineaţa pe stomacul gol şi cu 20 minute înaintea celorlalte mese principale de peste zi. Efectul este sporit dacă după ingerarea infuziei se stă culcat 20 de minute pe partea dreaptă.

Atonie digestivă– infuzie sau tinctură, se poate asocia cu hrean, muştar, scorţişoară.

Boli dermatologice– intern se va lua infuzie şi extern spălături sau cataplasme. Se poate asocia cu soc, măghiran, trei fraţi pătaţi.

Boli de ficat- o cură cu anghinare în special dacă se ia împreună cu armurariu ajută la eliminarea reziduurilor din ficat şi la refacerea celulei hepatice. Nu se iau în boli acute. Persoanele cu probleme hepatice cronice, mai ales cu hepatită, vor beneficia din plin de consumul anghinarei ca aliment. Acesta drenează ficatul, favorizează regenerarea celulelor hepatice. Laolaltă cu alte demersuri terapeutice, cum ar fi tratamentul cu plante medicinale, ajută la prevenirea complicaţiilor.

Boli de rinichi– în afară de fazele acute ale afecţiunilor în toate celelalte afecţiuni renale infuzia sau praful este foarte util, ajutând la regenerarea celulei renale.

Boli ale tubului digestiv– datorită faptului că, ajută la reglarea activităţii ficatului şi prin aceasta ajută la reglarea activităţii întregului tub digestiv.

Boli de vasculare- infuzie sau tinctură.





Celulită– extern aplicaţii cu spălături urmate de fricţionare locală şi eventual cataplasme.

Ciroze hepatice– o cură cu infuzie mai concentrată împreună cu armurariu poate să ajute la vindecare sau cel puţin la ameliorarea stării. Persoanele cu probleme hepatice cronice, mai ales cu hepatită, vor beneficia din plin de consumul anghinarei ca aliment. Acesta drenează ficatul, favorizează regenerarea celulelor hepatice. Laolaltă cu alte demersuri terapeutice, cum ar fi tratamentul cu plante medicinale, ajută la prevenirea complicaţiilor.

Colecistită– intern, praf sau infuzie şi extern aplicaţii cu cataplasme calde. 2 linguriţe de plantă mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se bea de 3 ori pe zi înaintea meselor principale. După 10 zile se măreşte doza la 4 linguriţe de plantă la o cană de apă clocotită, apoi după alte 10 zile la 5 linguriţe de plantă, la o cană de apă. Se face apoi o pauză de o lună după care tratamentul se reia în acelaşi mod. Persoanele cu probleme hepatice cronice, mai ales cu hepatită, vor beneficia din plin de consumul anghinarei ca aliment. Acesta drenează ficatul, favorizează regenerarea celulelor hepatice. Laolaltă cu alte demersuri terapeutice, cum ar fi tratamentul cu plante medicinale, ajută la prevenirea complicaţiilor.

Colesterolemie– infuzia sau praful administrat zilnic poate să ajute la scăderea colesterolului.timp de 12 zile consecutiv beţi cu o oră înainte de mesele principale, o cană cu decoct de anghinare, obţinut prin fierberea lentă a 4 frunze proaspete într-un litru de apă, până ce lichidul se reduce la ¾. În locul plantei proaspete se poate folosi cu acelaşi rezultat infuzia obţinută dintr-o lingură de plantă uscată la 500 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Se bea dimineaţa pe stomacul gol şi cu 20 minute înaintea celorlalte mese principale de peste zi. Efectul este sporit dacă după ingerarea infuziei se stă culcat 20 de minute pe partea dreaptă.

Colici- faceţi o cură de sezon, mâncând în fiecare zi o anghinare crudă, vreme de 5 zile. Faceţi o pauză de 5 zile, apoi reluaţi cura. Se mai poate face o infuzie din 1-2 linguriţe plantă uscată şi mărunţită, peste care se toarnă 200 ml apă  clocotită. Se lasă acoperit pentru 15 minute. Se strecoară apoi şi se consumă 2-3 căni pe zi.

Congestie hepatică- în afară de tratamentul indicat la ciroze se mai poate adăuga cataplasme calde şi eventual consumarea intern a sucului de lămâie diluat cu apă şi îndulcit cu miere după gust dacă nu are contra indicaţii. Persoanele cu probleme hepatice cronice, mai ales cu hepatită, vor beneficia din plin de consumul anghinarei ca aliment. Acesta drenează ficatul, favorizează regenerarea celulelor hepatice. Laolaltă cu alte demersuri terapeutice, cum ar fi tratamentul cu plante medicinale, ajută la prevenirea complicaţiilor.

Constipaţie atonă– infuzie sau tinctură. În cazurile grave se poate apela la combinaţia cu aloe. 2 linguriţe de plantă mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se bea de 3 ori pe zi înaintea meselor principale. După 10 zile se măreşte doza la 4 linguriţe de plantă la o cană de apă clocotită, apoi după alte 10 zile la 5 linguriţe de plantă, la o cană de apă. Se face apoi o pauză de o lună după care tratamentul se reia în acelaşi mod. Se recomandă consumul de flori de anghinare ca aliment mai ales la persoanele cu constipaţie atonă şi care au probleme biliare (dischinezie biliară). De asemenea stimulează activitatea rinichilor, ajutând la buna funcţionare a acestora, la evacuarea lichidelor din organism. Pe perioada verii, iunie- iulie mai ales când sezonul anghinarei este în plin se recomandă un consum sporit de apă, pentru că acest aliment va mări cantitatea de apă eliminată din corp.

Dermatită de contact– spălături şi cataplasme locale. Intern pentru dezintoxicarea organismului se va lua praf sau infuzie.

Diabet- foarte util în special în cazurile incipiente o cură cu infuzie, împreună cu alte plante indicate la această afecţiune în funcţie de stadiul bolii. Se infuzează 50g frunze uscate de anghinare, într-un litru de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Nu îndulciţi lichidul. Beţi câte 1 cană de infuzie înaintea meselor principale. Consumul anghinarei stimulează activitatea pancreasului şi secreţia de insulină, fiind un excelent preventiv pentru diabetul zaharat de tip II. Fiartă ceva mai puţin şi asociată cu ceapă, anghinarea are şi efecte hipoglicemiante directe, precum şi un excelent efect diuretic. Infuzia de anghinare scade nivelul glicemiei din sânge şi este indicată bolnavilor de diabet. Se poate pune ;i 1 linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute şi se pot consuma până la 3 căni pe zi, în cure de 20 de zile urmate de o pauză de 7 zile după care se poate relua.

Digestie lentă- infuzie, tinctură. Oricare din acestea poate să ajute în multe cazuri. Se poate însă combina şi cu alte plante medicinale. Persoanele cu digestie lentă, cu peristaltism gastric redus, vor beneficia din plin de efectele anghinarei. Aceasta stimulează secreţia de sucuri gastrice şi de bilă, activează musculatura netedă a tubului digestiv. Se poate consuma şi ca aliment.

Dischinezii biliare– infuzie sau tinctură împreună cu suc de lămâie şi eventual ulei de măsline. Se recomandă consumul de flori de anghinare ca aliment mai ales la persoanele cu constipaţie atonă şi care au probleme biliare (dischinezie biliară). De asemenea stimulează activitatea rinichilor, ajutând la buna funcţionare a acestora, la evacuarea lichidelor din organism. Pe perioada verii, iunie- iulie mai ales când sezonul anghinareai este în plin se recomandă un consum sporit de apă, pentru că acest aliment va mări cantitatea de apă eliminată din corp.

Dispepsie- 3 căni pe zi, sau tinctură. Se recomandă consumul de flori de anghinare ca aliment mai ales la persoanele cu constipaţie atonă şi care au probleme biliare (dischinezie biliară). De asemenea stimulează activitatea rinichilor, ajutând la buna funcţionare a acestora, la evacuarea lichidelor din organism. Pe perioada verii, iunie- iulie mai ales când sezonul anghinareai este în plin se recomandă un consum sporit de apă, pentru că acest aliment va mări cantitatea de apă eliminată din corp.

Dureri de cap– în special durerile provocate de afecţiuni sau nereguli în cadrul aparatului digestiv. Se poate lua în acest caz infuzie sau tinctură şi extern cataplasme cu plantă la dureri mari aplicate calde sau reci în funcţie de toleranţă. Rece însă nu înseamnă rece de la frigider ci la temperatura camerei.

Eczeme- spălături sau cataplasme locale. Aplicaţi comprese înmuiate într-un decoct de frunze şi rădăcini de anghinare (un pumn de plantă la un litru de apă) şi lăsaţi-le cât mai mult pe locurile bolnave.

Enterocolită– o cură cu infuzie poate fi de mare ajutor. Extern pentru calmarea durerilor se va aplica cataplasmă caldă. faceţi o cură de sezon, mâncând în fiecare zi o anghinare crudă, vreme de 5 zile. Faceţi o pauză de 5 zile, apoi reluaţi cura. Se mai poate face o infuzie din 1-2 linguriţe plantă uscată şi mărunţită, peste care se toarnă 200 ml apă  clocotită. Se lasă acoperit pentru 15 minute. Se strecoară apoi şi se consumă 2-3 căni pe zi.

Fermentaţii intestinale– tinctură şi în acest caz se va lua şi tinctură de propolis.faceţi o cură de sezon, mâncând în fiecare zi o anghinare crudă, vreme de 5 zile. Faceţi o pauză de 5 zile, apoi reluaţi cura. Se mai poate face o infuzie din 1-2 linguriţe plantă uscată şi mărunţită, peste care se toarnă 200 ml apă  clocotită. Se lasă acoperit pentru 15 minute. Se strecoară apoi şi se consumă 2-3 căni pe zi.

Ficat- Persoanele cu probleme hepatice cronice, mai ales cu hepatită, vor beneficia din plin de consumul anghinarei ca aliment. Acesta drenează ficatul, favorizează regenerarea celulelor hepatice. Laolaltă cu alte demersuri terapeutice, cum ar fi tratamentul cu plante medicinale, ajută la prevenirea complicaţiilor.



Gălbinare- Tăiată mărunt şi macerată în vin alb (50g rădăcină la un litru de vin) timp de 7 zile, rădăcina proaspătă de anghinare e diuretică şi extrem de utilă în combaterea insuficienţei hepatice şi a gălbinării. Persoanele cu probleme hepatice cronice, mai ales cu hepatită, vor beneficia din plin de consumul anghinarei ca aliment. Acesta drenează ficatul, favorizează regenerarea celulelor hepatice. Laolaltă cu alte demersuri terapeutice, cum ar fi tratamentul cu plante medicinale, ajută la prevenirea complicaţiilor.

Gastrită hipoacidă– infuzie.

Gută- infuzie, tinctură. Oricare din acestea poate să ajute în multe cazuri. Se poate însă combina şi cu alte plante medicinale. Se poate asocia şi cu alte plante diuretice.

Hemoroizi– intern o cură cu infuzie. Extern spălături cu infuzie şi cataplasme aplicate reci. 2 linguriţe de plantă mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se bea de 3 ori pe zi înaintea meselor principale. După 10 zile se măreşte doza la 4 linguriţe de plantă la o cană de apă clocotită, apoi după alte 10 zile la 5 linguriţe de plantă, la o cană de apă. Se face apoi o pauză de o lună după care tratamentul se reia în acelaşi mod.

Hepatică cronică şi acută- o cură cu anghinare în special dacă se ia împreună cu armurariu ajută la eliminarea reziduurilor din ficat şi la refacerea celulei hepatice. Nu se iau în boli acute. 2 linguriţe de plantă mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se bea de 3 ori pe zi înaintea meselor principale. După 10 zile se măreşte doza la 4 linguriţe de plantă la o cană de apă clocotită, apoi după alte 10 zile la 5 linguriţe de plantă, la o cană de apă. Se face apoi o pauză de o lună după care tratamentul se reia în acelaşi mod. Persoanele cu probleme hepatice cronice, mai ales cu hepatită, vor beneficia din plin de consumul anghinarei ca aliment. Acesta drenează ficatul, favorizează regenerarea celulelor hepatice. Laolaltă cu alte demersuri terapeutice, cum ar fi tratamentul cu plante medicinale, ajută la prevenirea complicaţiilor.

Hepatită virală A, B, şi C,–  o cură cu anghinare în special dacă se ia împreună cu armurariu ajută la eliminarea reziduurilor din ficat şi la refacerea celulei hepatice. Nu se iau în boli acute. Se poate asocia şi rostopască şi armurariu. Persoanele cu probleme hepatice cronice, mai ales cu hepatită, vor beneficia din plin de consumul anghinarei ca aliment. Acesta drenează ficatul, favorizează regenerarea celulelor hepatice. Laolaltă cu alte demersuri terapeutice, cum ar fi tratamentul cu plante medicinale, ajută la prevenirea complicaţiilor.

Hiper-colesterolemie– infuzia sau praful administrat zilnic poate să ajute la scăderea colesterolului.timp de 12 zile consecutiv beţi cu o oră înainte de mesele principale, o cană cu decoct de anghinare, obţinut prin fierberea lentă a 4 frunze proaspete într-un litru de apă, până ce lichidul se reduce la ¾. În locul plantei proaspete se poate folosi cu acelaşi rezultat infuzia obţinută dintr-o lingură de plantă uscată la 500 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Se bea dimineaţa pe stomacul gol şi cu 20 minute înaintea celorlalte mese principale de peste zi. Efectul este sporit dacă după ingerarea infuziei se stă culcat 20 de minute pe partea dreaptă.

Hipertensiune arterială– infuzie, tinctură. Oricare din acestea poate să ajute în multe cazuri. Se poate însă combina şi cu alte plante medicinale.timp de 12 zile consecutiv beţi cu o oră înainte de mesele principale, o cană cu decoct de anghinare, obţinut prin fierberea lentă a 4 frunze proaspete într-un litru de apă, până ce lichidul se reduce la ¾. În locul plantei proaspete se poate folosi cu acelaşi rezultat infuzia obţinută dintr-o lingură de plantă uscată la 500 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Se bea dimineaţa pe stomacul gol şi cu 20 minute înaintea celorlalte mese principale de peste zi. Efectul este sporit dacă după ingerarea infuziei se stă culcat 20 de minute pe partea dreaptă.

Icter-  o cură cu anghinare în special dacă se ia împreună cu armurariu ajută la eliminarea reziduurilor din ficat şi la refacerea celulei hepatice. Nu se iau în boli acute. Tăiată mărunt şi macerată în vin alb (50g rădăcină la un litru de vin) timp de 7 zile, rădăcina proaspătă de anghinare e diuretică şi extrem de utilă în combaterea insuficienţei hepatice şi a gălbinării. Persoanele cu probleme hepatice cronice, mai ales cu hepatită, vor beneficia din plin de consumul anghinarei ca aliment. Acesta drenează ficatul, favorizează regenerarea celulelor hepatice. Laolaltă cu alte demersuri terapeutice, cum ar fi tratamentul cu plante medicinale, ajută la prevenirea complicaţiilor.

Infecţii intestinale- faceţi o cură de sezon, mâncând în fiecare zi o anghinare crudă, vreme de 5 zile. Faceţi o pauză de 5 zile, apoi reluaţi cura. Se mai poate face o infuzie din 1-2 linguriţe plantă uscată şi mărunţită, peste care se toarnă 200 ml apă  clocotită. Se lasă acoperit pentru 15 minute. Se strecoară apoi şi se consumă 2-3 căni pe zi.

Infecţii renale– infuzie, tinctură. Oricare din acestea poate să ajute în multe cazuri. Se poate însă combina şi cu alte plante medicinale. Se poate lua mesteacăn, merişor, osul iepurelui. Se recomandă consumul de flori de anghinare ca aliment mai ales la persoanele cu constipaţie atonă şi care au probleme biliare (dischinezie biliară). De asemenea stimulează activitatea rinichilor, ajutând la buna funcţionare a acestora, la evacuarea lichidelor din organism. Pe perioada verii, iunie- iulie mai ales când sezonul anghinareai este în plin se recomandă un consum sporit de apă, pentru că acest aliment va mări cantitatea de apă eliminată din corp.

Insuficienţă renală- puneţi la macerat 30 g de rădăcină proaspătă de anghinare, în 500 ml vin alb, timp de 7 zile. Strecuraţi şi beţi câte un păhărel de lichior, înainte de fiecare masă. Se recomandă consumul de flori de anghinare ca aliment mai ales la persoanele cu constipaţie atonă şi care au probleme biliare (dischinezie biliară). De asemenea stimulează activitatea rinichilor, ajutând la buna funcţionare a acestora, la evacuarea lichidelor din organism. Pe perioada verii, iunie- iulie mai ales când sezonul anghinareai este în plin se recomandă un consum sporit de apă, pentru că acest aliment va mări cantitatea de apă eliminată din corp.

Insuficienţa salivaţiei: infuzie.

Intoxicaţii– infuzie.timp de 12 zile consecutiv beţi cu o oră înainte de mesele principale, o cană cu decoct de anghinare, obţinut prin fierberea lentă a 4 frunze proaspete într-un litru de apă, până ce lichidul se reduce la ¾. În locul plantei proaspete se poate folosi cu acelaşi rezultat infuzia obţinută dintr-o lingură de plantă uscată la 500 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Se bea dimineaţa pe stomacul gol şi cu 20 minute înaintea celorlalte mese principale de peste zi. Efectul este sporit dacă după ingerarea infuziei se stă culcat 20 de minute pe partea dreaptă.

Insuficienţă hepatică– o cură cu anghinare în special dacă se ia împreună cu armurariu ajută la eliminarea reziduurilor din ficat şi la refacerea celulei hepatice. Nu se iau în boli acute. Tăiată mărunt şi macerată în vin alb (50g rădăcină la un litru de vin) timp de 7 zile, rădăcina proaspătă de anghinare e diuretică şi extrem de utilă în combaterea insuficienţei hepatice şi a gălbinării.

Insuficienţă renală– infuzie, tinctură. Oricare din acestea poate să ajute în multe cazuri. Se poate însă combina şi cu alte plante medicinale. Se recomandă consumul de flori de anghinare ca aliment mai ales la persoanele cu constipaţie atonă şi care au probleme biliare (dischinezie biliară). De asemenea stimulează activitatea rinichilor, ajutând la buna funcţionare a acestora, la evacuarea lichidelor din organism. Pe perioada verii, iunie- iulie mai ales când sezonul anghinareai este în plin se recomandă un consum sporit de apă, pentru că acest aliment va mări cantitatea de apă eliminată din corp.

Ischemie cardiacă– infuzia sau praful administrat zilnic poate să ajute la scăderea colesterolului.

Laringită acută– infuzie, tinctură. Oricare din acestea poate să ajute în multe cazuri. Se poate însă combina şi cu alte plante medicinale.

Leziuni ale ficatului– o cură cu anghinare în special dacă se ia împreună cu armurariu ajută la eliminarea reziduurilor din ficat şi la refacerea celulei hepatice. Nu se iau în boli acute. Persoanele cu probleme hepatice cronice, mai ales cu hepatită, vor beneficia din plin de consumul anghinarei ca aliment. Acesta drenează ficatul, favorizează regenerarea celulelor hepatice. Laolaltă cu alte demersuri terapeutice, cum ar fi tratamentul cu plante medicinale, ajută la prevenirea complicaţiilor.

Migrene digestive- în special durerile provocate de afecţiuni sau nereguli în cadrul aparatului digestiv. Se poate lua în acest caz infuzie sau tinctură şi extern cataplasme cu plantă la dureri mari aplicate calde sau reci în funcţie de toleranţă. Rece însă nu înseamnă rece de la frigider ci la temperatura camerei.

Nefrite cronice şi acute– infuzie, tinctură. Oricare din acestea poate să ajute în multe cazuri. Se poate însă combina şi cu alte plante medicinale. Se recomandă consumul de flori de anghinare ca aliment mai ales la persoanele cu constipaţie atonă şi care au probleme biliare (dischinezie biliară). De asemenea stimulează activitatea rinichilor, ajutând la buna funcţionare a acestora, la evacuarea lichidelor din organism. Pe perioada verii, iunie- iulie mai ales când sezonul anghinareai este în plin se recomandă un consum sporit de apă, pentru că acest aliment va mări cantitatea de apă eliminată din corp.

Obezitate- infuzie sau tinctură şi se suplimentează cu tărâţe de grâu, câte 3-6 linguri pe zi, în funcţie de gradul de obezitate. Se iau oricând în cursul zilei, principalul este să intre în organism, nu contează forma de administrare sau momentul în care se iau. Se recomandă consumul de flori de anghinare ca aliment mai ales la persoanele cu constipaţie atonă şi care au probleme biliare (dischinezie biliară). De asemenea stimulează activitatea rinichilor, ajutând la buna funcţionare a acestora, la evacuarea lichidelor din organism. Pe perioada verii, iunie- iulie mai ales când sezonul anghinareai este în plin se recomandă un consum sporit de apă, pentru că acest aliment va mări cantitatea de apă eliminată din corp.

Plăgi– Extern spălături cu infuzie şi cataplasme aplicate reci.



Prurit- intern o cură cu infuzie. Extern spălături cu infuzie şi cataplasme aplicate reci. Extern se poate aplica şi oţet de mentă.

Psoriazis– infuzie, tinctură. Oricare din acestea poate să ajute în multe cazuri. Se poate însă combina şi cu alte plante medicinale.

Regenerare celulară- infuzie, tinctură. Oricare din acestea poate să ajute în multe cazuri. Se poate însă combina şi cu alte plante medicinale.

Răguşeală– infuzie caldă luată cu înghiţituri mici. Se poate lua şi 3 căni pe zi.

Retenţia apei– infuzie sau tinctură şi se poate asocia în cazurile grave cu ceai din coajă de soc- vezi socul. Se poate în unele cazuri da şi ienupăr (vezi ienupăr). Se recomandă consumul de flori de anghinare ca aliment mai ales la persoanele cu constipaţie atonă şi care au probleme biliare (dischinezie biliară). De asemenea stimulează activitatea rinichilor, ajutând la buna funcţionare a acestora, la evacuarea lichidelor din organism. Pe perioada verii, iunie- iulie mai ales când sezonul anghinareai este în plin se recomandă un consum sporit de apă, pentru că acest aliment va mări cantitatea de apă eliminată din corp.

Reumatism- infuzie, tinctură. Oricare din acestea poate să ajute în multe cazuri. Se poate însă combina şi cu alte plante medicinale pentru mărirea eliminării din organism a toxinelor..

Sechele posthepatice- o cură cu anghinare în special dacă se ia împreună cu armurariu ajută la eliminarea reziduurilor din ficat şi la refacerea celulei hepatice. Nu se iau în boli acute. Persoanele cu probleme hepatice cronice, mai ales cu hepatită, vor beneficia din plin de consumul anghinarei ca aliment. Acesta drenează ficatul, favorizează regenerarea celulelor hepatice. Laolaltă cu alte demersuri terapeutice, cum ar fi tratamentul cu plante medicinale, ajută la prevenirea complicaţiilor.

Surmenaj– infuzie, tinctură. Oricare din acestea poate să ajute în multe cazuri. Se poate însă combina şi cu alte plante medicinale. Eventual alune, nuc sau cătină. Se pun la macerat 80 g frunze de anghinare timp de 8 zile într-un litru de vin roşu. Strecuraţi după trecerea timpului. Se va consuma câte un păhărel înainte de masa de prânz şi de seară.

Toxiinfecţii alimentare– infuzie şi se poate combina cu aloe. timp de 12 zile consecutiv beţi cu o oră înainte de mesele principale, o cană cu decoct de anghinare, obţinut prin fierberea lentă a 4 frunze proaspete într-un litru de apă, până ce lichidul se reduce la ¾. În locul plantei proaspete se poate folosi cu acelaşi rezultat infuzia obţinută dintr-o lingură de plantă uscată la 500 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Se bea dimineaţa pe stomacul gol şi cu 20 minute înaintea celorlalte mese principale de peste zi. Efectul este sporit dacă după ingerarea infuziei se stă culcat 20 de minute pe partea dreaptă.

Uremie– infuzie, tinctură. Oricare din acestea poate să ajute în multe cazuri. Se poate însă combina şi cu alte plante medicinale. Eventual:  aloe, mesteacăn, merişor, osul iepurelui, etc. Se recomandă consumul de flori de anghinare ca aliment mai ales la persoanele cu constipaţie atonă şi care au probleme biliare (dischinezie biliară). De asemenea stimulează activitatea rinichilor, ajutând la buna funcţionare a acestora, la evacuarea lichidelor din organism. Pe perioada verii, iunie- iulie mai ales când sezonul anghinareai este în plin se recomandă un consum sporit de apă, pentru că acest aliment va mări cantitatea de apă eliminată din corp.

Urticarii– intern o cură cu infuzie. Extern spălături cu infuzie şi cataplasme aplicate reci. – Faceţi o cură de sezon, mâncând în fiecare zi o anghinare crudă, vreme de 5 zile. Faceţi o pauză de 5 zile, apoi reluaţi cura. Se mai poate face o infuzie din 1-2 linguriţe plantă uscată şi mărunţită, peste care se toarnă 200 ml apă  clocotită. Se lasă acoperit pentru 15 minute. Se strecoară apoi şi se consumă 2-3 căni pe zi.

Varice– intern o cură cu infuzie. Extern spălături cu infuzie şi cataplasme aplicate reci. Se poate adăuga castan, ceapă, etc.

Vărsături– infuzie, tinctură. Oricare din acestea poate să ajute în multe cazuri. Se poate însă combina şi cu alte plante medicinale. Se poate lua ghimber.

Vertij (ameţeli)- infuzie sau tinctură. Se caută cauza şi în funcţie de aceasta se va face tratament.

Zgomote în urechi– infuzie, tinctură. Oricare din acestea poate să ajute în multe cazuri. Se poate însă combina şi cu alte plante medicinale. Se poate asocia cu picături de suc din urechelniţă.

Contraindicaţii- anghinarea exercită o acţiune iritantă asupra rinichilor şi vezicii, ce le poate face rău bolnavilor de nefrită. Le este interzisă şi femeilor care alăptează.

Găsiţi această plantă la „Dacia Plant” Sebeş Jud Alba Str Primăverii nr 4 tel: 0788708018 sau 0744374756.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close