Arnica Utilizari in tratament naturist

ARNICĂ

Arnica montana

Fam. Compositae

Denumiri populare ale Arnicai:

• carul-pădurilor, carul zânelor, ciudă, cujdă, iarba-soarelui, podbal, podbal de munte, roit, tabacu-câmpului, ţâţa-oilor.

Descriere

– cunoscută şi folosită în ţara noastră încă din cele mai îndepărtate timpuri la vindecarea rănilor. Creşte din abundenţă prin fâneţe şi păşunile umede din regiunile montane, în special în nordul ţării. Este o specie vivace, având în pământ un rizom orizontal din care creşte în primăvară o rozetă de frunze ovale, cu marginile întregi şi aspre la pipăit. Tulpina care porneşte din mijlocul rozetei de frunze, este dreaptă, cilindrică, poroasă de culoare brun-roşiatică, înaltă de 50-60 cm şi poartă 1-2 perechi de frunze mici ca cele bazilare.

Florile de culoare galben-portocalie sunt dispuse în capitule terminale, mari cu diametrul de 6-8 cm; florile marginale, femele, sunt ligulate, cu ligula lungă de 2 cm, iar cele centrale hermafrodite tubulare cu corola terminală cu 5 dinţi. Înfloreşte în iunie-iulie.

Se recoltează capitulele florale fără codiţă în momentul în care planta începe să înflorească şi se usucă repede în strat subţire la soare.

Utilizare tradiţia populară:

• frunzele se puneau crude pe tăieturi şi răni, iar cu decoctul plantei se spălau rănile obrintite din cauza frigului.
• se mai folosea contra inflamaţiilor gurii şi gâtului. Rădăcinile plămădite în rachiu se foloseau contra vătămăturii.
• ceaiul din frunze şi flori se lua contra diareei şi dizenteriei, precum şi în bolile neuropsihice, iar cu decoctul se făcea gargară prelungită.
• fiertura din plantă se folosea la băi contra reumatismului. Ceaiul făcut din părţi aeriene se lua contra răcelii, iar cel din floare, în boli de ficat.
• frunza crudă sau decoctul plantei se folosea extern.

Compoziţie chimică:

• florile şi rizomul conţin ulei eteric, arnicină, colină, arnidiol, arnisterină, astragalină, materii tanante, acid galic, acid cafeic, fitosterine, alcooli triterpenici, coloranţi de natură carotinoidică, inulină, răşină, tanin, substanţe minerale.

Produsele chimice active din arnica pot reduce inflamatiile, atenua durerile și pot acționa ca antibiotice naturale.

Acţiune farmaceutică:

• antiseptic,
• antiinflamatorii,
• anti­fungice,
• bacteriostatice,
• cicatrizant,
• decongestiv.
• Împiedică înmulţirea bacteriilor, omoară ciupercile patogene.
• Stimulent al sistemului nervos.
• Extern este un foarte bun vulnerar şi intern se poate folosi cu atenţie ca stimulent nervos ]n doze de 0,5g o dată.
• Intern poate fi un sedativ nervos moderând activitatea centrilor nervoşi superiori, spasme arteriale, arterioscleroză, etc, dar numai sub stricta supraveghere a medicului.

Principala utilizare este in Osteoartrita

Cercetările timpurii arată că utilizarea unui produs cu gel de arnica de două ori pe zi timp de 3 săptămâni reduce durerea și rigiditatea articulatiilor precum și îmbunătățește funcțiile la persoanele cu osteoartrită la mână sau genunchi. Alte cercetări arată că folosirea aceluiași gel funcționează la fel ca ibuprofenul în reducerea durerii și îmbunătățirea funcției la mâini.

Posibil de ineficient pentru
Reducerea durerii, umflarea și complicațiile îndepărtării dinților. În majoritatea cercetărilor, administrarea de arnica pe gură nu pare să reducă durerea, umflarea sau complicațiile după îndepărtarea dinților. Un prim studiu sugerează că luarea a șase doze de arnica homeopatică 30C ar putea reduce durerea, dar nu și sângerarea.

Partea utila ale Arnicai

De la arnică se folosesc florile, (Flores Arnicae) mai rar se foloseşte şi planta sau rădăcina. Florile se recoltează fără codiţă, atunci când planta începe să înflorească. Se usucă repede la soare în strat subţire. Se pot folosi şi rizomii.

Arnica este o plantă care crește cu precădere în Siberia și Europa centrală, precum și climă temperată din America de Nord. Florile plantei sunt folosite în medicină.

Arnica este cel mai frecvent utilizat pentru durerea cauzată de osteoartrită, dureri în gât, intervenții chirurgicale și alte afecțiuni. Arnica este de asemenea utilizata pentru sângerare, vânătăi, umflare după operație și alte afecțiuni, dar nu există dovezi științifice care să susțină aceste utilizări. Arnica poate fi nesigura atunci când este luata pe gură.

În alimente, arnica este un ingredient aromat în băuturi, deserturi lactate congelate, bomboane, produse coapte, gelatine și budincă.

La fabricare, arnica este folosită în tonicele părului și în preparatele anti-matreată. Uleiul este folosit în parfumuri și produse cosmetice.

Unguentele cu arnică au o serie de întrebuinţări externe la foarte multe afecţiuni fiind unele dintre cele mai puternice cicatrizante, distrugând bacteriile, fungii şi contribuind la dispariţia inflamaţiilor, din această cauză sunt socotite superioare multor altor tratamente consacrate (muşeţel, brusture, etc).

Utilizare in următoarele afecţiuni:

• acnee, afecţiunile pielii, alopecie, amigdalită, angină pectorală, antrax, arsuri, bronşite, cancerul pielii,
• cancer al limbii- cavităţii bucale sau gâtului,
• cefalee post traumatică,  cicatrice cheloide, cicatrici inestetice, cistită, contuzii, cosmetică, coşmaruri,
• depresie psihică, dureri abdominale (comprese), disgravidie, echimoze, eczeme varicoase,
• edeme dureroase, entorse, eroziuni infectate, escare, faringită, furunculoză, gripă, guturai, hipermenoree, hipertensiune arterială, imunodeficienţă, incontinenţă urinară, insomnii, insuficienţă coronariană,
• întinderi musculare, ischemie cardiacă, isterie, laringită acută (gargară), leziuni zemuinde, leucoree, luxaţii, micoze, nefrită, nevralgii, nevroză, palpitaţii cardiace,
• pareze şi semipareze, pielonefrită, piodermită,  plăgi, purpură, răguşeală (gargară), răni care se vindecă greu, reumatism, slăbiciuni ale muşchiului inimii, spaimă nocturnă post traumatică, stări de şoc ca urmare a unui traumatism fizic sau emoţional, traumatism cranio-cerebral, tulburări nervoase (5-­10 picături o dată şi se poate lua de 3 ori pe zi), tulburări de circulaţie sangvină, ulcer stomacal, ulcer varicos, umflături diverse, viroză pulmonară.

Nu se foloseşte diret nepreparat pe rănile deschise , fiind toxică.

Se va acorda o mare atenţie cantităţilor ne având voie să fie depăşite. În cazul supra dozării vor apărea fenomene de intoxicaţie. Pentru a preveni aceste fenomene se va lua întotdeauna tinctura diluată, iar ceaiul este bine să fie făcut numai în combinaţii cu alte plante medicinale.

Mod de administrare:

• 1 vârf de cuţit de plantă mărunţită se poate lua în gură pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Se face de 3 ori pe zi la afecţiunile de mai sus.
• 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma intern 3 căni pe zi la afecţiunile enumerate.
• 1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile.
• Pentru acţiunea sedativă pe care o poate da se va folosi tinctura câte 10 picături diluate la 100 ml de apă. Se poate administra de 2-3 ori pe zi, preferabil după mese.

Preparare Unguent de Arnica: 2 linguriţe de flori se umezesc cu puţin alcool apoi se pun în 50 ml ulei şi se fierb pe baie de apă, timp de 2 ore. Se strecoară. Se foloseşte extern. Dacă se doreşte se poate pune şi puţină ceară de albine. Este unul dintre cele mai eficiente tratamente externe.

Preparare Ulei de Arnica- este foarte eficient în cazul contuziilor, fracturilor, entorselor. O mână de flori proaspete se toacă mărunt, se pun într-un borcan şi se toarnă deasupra 200 ml ulei de floarea soarelui dublu rafinat. Ser lasă să stea la soare timp de 3 săptămâni, după care se filtrează. Dacă a făcut floare, înainte de filtrare, se îndepărtează spuma de la suprafaţă. Se fac fricţiuni de 3-4 ori pe zi local.

Preparare Tinctură de Arnica: 50 g de flori se pun în 250 ml alcool de 70°. Se va ţine apoi  15 zile agitând de câteva ori pe zi. Se va strecura apoi şi se pune în sticluţe de capacitate mai mică. La folosire se va pune 15 ml de tinctură la 100 ml apă distilată. Se agită bine apoi se foloseşte ca cicatrizant şi antiseptic la răni. Se poate unge pe locurile dureroase, învineţite, etc cu condiţia ca pielea să nu fie lezată pentru că este toxică.

Cel mai bine este să se facă tinctura din flori proaspete la maximum 4 ore de la cules. Intern se iau 50 de picături de 3 ori pe zi, diluate cu 100 ml apă.

Contraindicaţii:

Nu se va folosi de copiii sub 3 ani, femeile gravide (arnica are proprietăţi abortive).

Extern persoanele cu pielea prea sensibilă, alergice este bine să nu o folosească sau să o folosească pe suprafeţe foarte mici pentru a testa dacă nu sunt alergici.

Atenţie!

Luată mai mult de 7 grame o dată intern sau 50 ml tinctură o dată poate fi toxică.

Simptomele intoxicaţiei: stări de ameţeală, probleme de echilibru, dificultate în mişcări, tremurături ale membrelor, deranjamente respiratorii şi digestive. Primul ajutor constă în administrarea de cărbune medicinal şi provocarea de vomismente, fiind solicitat de urgenţă tratamentul medical de specialitate.

Modul de folosire pe afecţiuni:

Acnee

• – 1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile.
• 50 g de flori se pun în 250 ml alcool de 70°. Se va ţine apoi  15 zile agitând de câteva ori pe zi. Se va strecura apoi şi se pune în sticluţe de capacitate mai mică. La folosire se va pune 15 ml de tinctură la 100 ml apă distilată. Se agită bine apoi se foloseşte ca cicatrizant şi antiseptic la răni. Se poate unge pe locurile dureroase, învineţite, etc cu condiţia ca pielea să nu fie lezată pentru că este toxică.
• Cel mai bine este să se facă tinctura din flori proaspete la maximum 4 ore de la cules. Intern se iau 50 de picături de 3 ori pe zi, diluate cu 100 ml apă. Se poate folosi şi unguent aplicat în strat subţire de 2-3 ori pe zi pentru cicatrizare şi dezinfectare.

Afecţiunile pielii- tratamentul cu Arnică (comprese cu tinctură, cataplasme cu pulberea plantei şi fricţiuni cu ulei se recomandă în toate afecţiunile pielii, indiferent de natura lor. Se aplică cel puţin o dată pe zi. De asemenea se poate folosi unguentul.

Alopecie- frecţie cu ulei zilnic apoi se spală cu apă caldă eventual cu ceai de urzică sau frunze de nuc.

Amigdalită- 1 vârf de cuţit de plantă mărunţită se poate lua în gură pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Se face de 3 ori pe zi.

Angină pectorală- masajul uşor al zonei inimii cu tinctură de Arnică cam 10 minute, ajută în caz de angină, ischemie cardiacă. Tratamentul durează o lună de zile zilnic.

Antrax

• -1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. 50 g de flori se pun în 250 ml alcool de 70°. Se va ţine apoi  15 zile agitând de câteva ori pe zi. Se va strecura apoi şi se pune în sticluţe de capacitate mai mică.
• La folosire se va pune 15 ml de tinctură la 100 ml apă distilată. Se agită bine apoi se foloseşte ca cicatrizant şi antiseptic la răni. Se poate unge pe locurile dureroase, învineţite, etc cu condiţia ca pielea să nu fie lezată pentru că este toxică.
• Cel mai bine este să se facă tinctura din flori proaspete la maximum 4 ore de la cules. Intern se iau 50 de picături de 3 ori pe zi, diluate cu 100 ml apă.

Arsuri- se unge cu ulei de Arnică de 2 ori pe zi, sau cu unguent.

Bronşite–

• Pentru acţiunea sedativă pe care o poate da se va folosi tinctura câte 10 picături diluate la 100 ml de apă. Se poate administra de 2-3 ori pe zi, preferabil după mese.
• 50 g de flori se pun în 250 ml alcool de 70°. Se va ţine apoi  15 zile agitând de câteva ori pe zi. Se va strecura apoi şi se pune în sticluţe de capacitate mai mică. La folosire se va pune 15 ml de tinctură la 100 ml apă distilată. Se agită bine apoi se foloseşte ca cicatrizant şi antiseptic la răni. Se poate unge pe locurile dureroase, învineţite, etc cu condiţia ca pielea să nu fie lezată pentru că este toxică.
• Cel mai bine este să se facă tinctura din flori proaspete la maximum 4 ore de la cules. Intern se iau 50 de picături de 3 ori pe zi, diluate cu 100 ml apă.

Cancerul pielii

• –1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile.

Contuzii, fracturi, entorse

• O mână de flori proaspete se toacă mărunt, se pun într-un borcan şi se toarnă deasupra 200 ml ulei de floarea soarelui dublu rafinat. Se  lasă să stea la soare timp de 3 săptămâni, după care se filtrează. Dacă a făcut floare, înainte de filtrare, se îndepărtează spuma de la suprafaţă.
• Se fac fricţiuni de 3-4 ori pe zi local. Se poate folosi şi unguentul cu mare succes ajutând la această afecţiune.

Cancer al limbii

– cavităţii bucale sau gâtului se ia intern ulei şi se ţine mai mult timp în gură (5-10 minute) apoi se aruncă. Se face de 3 ori pe zi. 50 g de flori se pun în 250 ml alcool de 70°. Se va ţine apoi  15 zile agitând de câteva ori pe zi. Se va strecura apoi şi se pune în sticluţe de capacitate mai mică. La folosire se va pune 15 ml de tinctură la 100 ml apă distilată. Se agită bine apoi se foloseşte ca cicatrizant şi antiseptic la răni. Se poate unge pe locurile dureroase, învineţite, etc cu condiţia ca pielea să nu fie lezată pentru că este toxică.

Cel mai bine este să se facă tinctura din flori proaspete la maximum 4 ore de la cules. Intern se iau 50 de picături de 3 ori pe zi, diluate cu 100 ml apă.

Cefalee post traumatică -Pentru acţiunea sedativă pe care o poate da se va folosi tinctura câte 10 picături diluate la 100 ml de apă. Se poate administra de 2-3 ori pe zi, preferabil după mese.

Cicatrice cheloide -1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. O mână de flori proaspete se toacă mărunt, se pun într-un borcan şi se toarnă deasupra 200 ml ulei de floarea soarelui dublu rafinat. Ser lasă să stea la soare timp de 3 săptămâni, după care se filtrează. Dacă a făcut floare, înainte de filtrare, se îndepărtează spuma de la suprafaţă. Se fac fricţiuni de 3-4 ori pe zi local. Se poate folosi şi unguentul.

Cicatrice inestetică

• -1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. Extern se poate folosi şi unguentul.

Cistită

•  1 vârf de cuţit de plantă mărunţită se poate lua în gură pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Se face de 3 ori pe zi.  50 g de flori se pun în 250 ml alcool de 70°. Se va ţine apoi  15 zile agitând de câteva ori pe zi. Se va strecura apoi şi se pune în sticluţe de capacitate mai mică. La folosire se va pune 15 ml de tinctură la 100 ml apă distilată. Se agită bine apoi se foloseşte ca cicatrizant şi antiseptic la răni. Se poate unge pe locurile dureroase, învineţite, etc cu condiţia ca pielea să nu fie lezată pentru că este toxică.

Cel mai bine este să se facă tinctura din flori proaspete la maximum 4 ore de la cules. Intern se iau 50 de picături de 3 ori pe zi, diluate cu 100 ml apă.

Contuzii

• -1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. O mână de flori proaspete se toacă mărunt, se pun într-un borcan şi se toarnă deasupra 200 ml ulei de floarea soarelui dublu rafinat. Ser lasă să stea la soare timp de 3 săptămâni, după care se filtrează. Dacă a făcut floare, înainte de filtrare, se îndepărtează spuma de la suprafaţă. Se fac fricţiuni de 3-4 ori pe zi local. Extern se poate folosi şi unguentul.

Cosmetică

• -1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. Se fac diferite preparate cu tinctură sau ulei. Extern se poate folosi şi unguentul.

Coşmaruri

• – Pentru acţiunea sedativă pe care o poate da se va folosi tinctura câte 10 picături diluate la 100 ml de apă. Se poate administra de 2-3 ori pe zi, preferabil după mese.

Depresie psihică

• – 1 vârf de cuţit de plantă mărunţită se poate lua în gură pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Se face de 3 ori pe zi.

Dureri abdominale

• – comprese cu ceai sub diferite forme aplicate în special calde. Extern se poate folosi şi unguentul.

Disgravidie

• – tinctura câte 50 picături de 3 ori pe zi 14 zile

Echimoze

• -1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. Extern se poate folosi şi unguentul.

Eczeme varicoase

• -1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. Extern se poate folosi şi unguentul.

Edeme dureroase

• -O mână de flori proaspete se toacă mărunt, se pun într-un borcan şi se toarnă deasupra 200 ml ulei de floarea soarelui dublu rafinat. Ser lasă să stea la soare timp de 3 săptămâni, după care se filtrează. Dacă a făcut floare, înainte de filtrare, se îndepărtează spuma de la suprafaţă. Se fac fricţiuni de 3-4 ori pe zi local. Extern se poate folosi şi unguentul.

Entorse

• –1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. Extern se poate folosi şi unguentul.

Eroziuni infectate

• – O mână de flori proaspete se toacă mărunt, se pun într-un borcan şi se toarnă deasupra 200 ml ulei de floarea soarelui dublu rafinat. Ser lasă să stea la soare timp de 3 săptămâni, după care se filtrează. Dacă a făcut floare, înainte de filtrare, se îndepărtează spuma de la suprafaţă. Se fac fricţiuni de 3-4 ori pe zi local. Extern se poate folosi şi unguentul.

Escare

• – 50 g de flori se pun în 250 ml alcool de 70°. Se va ţine apoi  15 zile agitând de câteva ori pe zi. Se va strecura apoi şi se pune în sticluţe de capacitate mai mică. La folosire se va pune 15 ml de tinctură la 100 ml apă distilată. Se agită bine apoi se foloseşte ca cicatrizant şi antiseptic la răni. Se poate unge pe locurile dureroase, învineţite, etc cu condiţia ca pielea să nu fie lezată pentru că este toxică.

Cel mai bine este să se facă tinctura din flori proaspete la maximum 4 ore de la cules. Intern se iau 50 de picături de 3 ori pe zi, diluate cu 100 ml apă. Extern se poate folosi şi unguentul.

Faringită

• -1 vârf de cuţit de plantă mărunţită se poate lua în gură pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Se face de 3 ori pe zi.  -Pentru acţiunea sedativă pe care o poate da se va folosi tinctura câte 10 picături diluate la 100 ml de apă. Se poate administra de 2-3 ori pe zi, preferabil după mese.

Furunculoză

• – 1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. Extern se poate folosi şi unguentul.

Gripă

• – se iau 50 de picături de tinctură de 4 ori pe zi, diluate în ceai de mentă rece.

Guturai

• – se iau 50 de picături de tinctură de 4 ori pe zi, diluate în ceai de mentă rece.

Hipermenoree

• – 50 g de flori se pun în 250 ml alcool de 70°. Se va ţine apoi  15 zile agitând de câteva ori pe zi. Se va strecura apoi şi se pune în sticluţe de capacitate mai mică. La folosire se va pune 15 ml de tinctură la 100 ml apă distilată. Se agită bine apoi se foloseşte ca cicatrizant şi antiseptic la răni. Se poate unge pe locurile dureroase, învineţite, etc cu condiţia ca pielea să nu fie lezată pentru că este toxică.

Cel mai bine este să se facă tinctura din flori proaspete la maximum 4 ore de la cules. Intern se iau 50 de picături de 3 ori pe zi, diluate cu 100 ml apă.

Hipertensiune arterială

• – 1 vârf de cuţit de plantă mărunţită se poate lua în gură pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Se face de 3 ori pe zi.

Imunodeficienţă

• – arnica este un puternic imunostimulent general, cu efect antifebril, antiinfecţios urinar şi respirator, antisclerozant cerebral, tonic nervos şi cardiac, consolidator al oaselor şi ligamentelor. În plus prezintă avantajul că principiile sale imunostimulatoare nu se degradează în timpul digestiei. Pentru întărirea rezistenţei organismului se face o cură cu tinctură de arnică timp de 20 de zile pe lună. Se iau 30-50 picături de tinctură de 3 ori pe zi. Cura durează 20 de zile, iar după 10 zile se poate relua. Se repetă de 3 ori consecutiv.

Incontinenţă urinară

• – 50 g de flori se pun în 250 ml alcool de 70°. Se va ţine apoi  15 zile agitând de câteva ori pe zi. Se va strecura apoi şi se pune în sticluţe de capacitate mai mică. La folosire se va pune 15 ml de tinctură la 100 ml apă distilată. Se agită bine apoi se foloseşte ca cicatrizant şi antiseptic la răni. Se poate unge pe locurile dureroase, învineţite, etc cu condiţia ca pielea să nu fie lezată pentru că este toxică.

Cel mai bine este să se facă tinctura din flori proaspete la maximum 4 ore de la cules. Intern se iau 50 de picături de 3 ori pe zi, diluate cu 100 ml apă.

Insomnii

• -Pentru acţiunea sedativă pe care o poate da se va folosi tinctura câte 10 picături diluate la 100 ml de apă. Se poate administra de 2-3 ori pe zi, preferabil după mese.

Insuficienţă coronariană

• -50 g de flori se pun în 250 ml alcool de 70°. Se va ţine apoi  15 zile agitând de câteva ori pe zi. Se va strecura apoi şi se pune în sticluţe de capacitate mai mică. La folosire se va pune 15 ml de tinctură la 100 ml apă distilată. Se agită bine apoi se foloseşte ca cicatrizant şi antiseptic la răni. Se poate unge pe locurile dureroase, învineţite, etc cu condiţia ca pielea să nu fie lezată pentru că este toxică.

Cel mai bine este să se facă tinctura din flori proaspete la maximum 4 ore de la cules. Intern se iau 50 de picături de 3 ori pe zi, diluate cu 100 ml apă.

Întinderi musculare

• -1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. Extern se poate folosi şi unguentul.

Ischemie cardiacă

• – masajul uşor al zonei inimii cu tinctură de Arnică cam 10 minute, ajută în caz de angină, ischemie cardiacă. Tratamentul durează o lună de zile zilnic. -Pentru acţiunea sedativă pe care o poate da se va folosi tinctura câte 10 picături diluate la 100 ml de apă. Se poate administra de 2-3 ori pe zi, preferabil după mese.

Isterie

• – o linguriţă de tinctură se ţine sub limbă câteva minute apoi se înghite. -Pentru acţiunea sedativă pe care o poate da se va folosi tinctura câte 10 picături diluate la 100 ml de apă. Se poate administra de 2-3 ori pe zi, preferabil după mese.

Laringită acută

• -În cazul laringitei se va face cu 2 linguriţe de flori puse la 250 ml apă clocotită. Se acopere până ajunge la temperatura corpului. Se strecoară şi se vor face gargară de mai multe ori pe zi.

Leziuni zemuinde

• -1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. Extern se poate folosi şi unguentul.

Leucoree

• – 50 g de flori se pun în 250 ml alcool de 70°. Se va ţine apoi  15 zile agitând de câteva ori pe zi. Se va strecura apoi şi se pune în sticluţe de capacitate mai mică. La folosire se va pune 15 ml de tinctură la 100 ml apă distilată. Se agită bine apoi se foloseşte ca cicatrizant şi antiseptic la răni. Se poate unge pe locurile dureroase, învineţite, etc cu condiţia ca pielea să nu fie lezată pentru că este toxică.

Cel mai bine este să se facă tinctura din flori proaspete la maximum 4 ore de la cules. Intern se iau 50 de picături de 3 ori pe zi, diluate cu 100 ml apă.

Luxaţii

• -1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. Extern se poate folosi şi unguentul.

Micoze

• -1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. Extern se poate folosi şi unguentul.

Nefrită

• – 50 g de flori se pun în 250 ml alcool de 70°. Se va ţine apoi  15 zile agitând de câteva ori pe zi. Se va strecura apoi şi se pune în sticluţe de capacitate mai mică. La folosire se va pune 15 ml de tinctură la 100 ml apă distilată. Se agită bine apoi se foloseşte ca cicatrizant şi antiseptic la răni. Se poate unge pe locurile dureroase, învineţite, etc cu condiţia ca pielea să nu fie lezată pentru că este toxică.

Cel mai bine este să se facă tinctura din flori proaspete la maximum 4 ore de la cules. Intern se iau 50 de picături de 3 ori pe zi, diluate cu 100 ml apă.

Nevralgii

• – Pentru acţiunea sedativă pe care o poate da se va folosi tinctura câte 10 picături diluate la 100 ml de apă. Se poate administra de 2-3 ori pe zi, preferabil după mese. Extern se poate folosi şi unguentul pentru efectul antiinflamator puternic..

Nevroze

• – o linguriţă de tinctură se ţine sub limbă câteva minute apoi se înghite.

Palpitaţii cardiace

• – 1 vârf de cuţit de plantă mărunţită se poate lua în gură pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Se face de 3 ori pe zi.

Paralizie, semipareze

• – se amestecă: arnică, rozmarin, salvie şi măghiran în părţi egale. Se ia 1 vârf de cuţit de 3 ori pe zi cu 15 minute înainte de fiecare din cele 3 mese principale.

Pielonefrită

• -50 g de flori se pun în 250 ml alcool de 70°. Se va ţine apoi  15 zile agitând de câteva ori pe zi. Se va strecura apoi şi se pune în sticluţe de capacitate mai mică. La folosire se va pune 15 ml de tinctură la 100 ml apă distilată. Se agită bine apoi se foloseşte ca cicatrizant şi antiseptic la răni. Se poate unge pe locurile dureroase, învineţite, etc cu condiţia ca pielea să nu fie lezată pentru că este toxică.

Cel mai bine este să se facă tinctura din flori proaspete la maximum 4 ore de la cules. Intern se iau 50 de picături de 3 ori pe zi, diluate cu 100 ml apă.

Piodermită

• -1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. Extern se poate folosi şi unguentul fiind un foarte bun antibiotic.

Plăgi

• -1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. Extern se poate folosi şi unguentul, pentru efectul cicatrizant, dezinfectant, antiinflamator.

Purpură

• – O mână de flori proaspete se toacă mărunt, se pun într-un borcan şi se toarnă deasupra 200 ml ulei de floarea soarelui dublu rafinat. Ser lasă să stea la soare timp de 3 săptămâni, după care se filtrează. Dacă a făcut floare, înainte de filtrare, se îndepărtează spuma de la suprafaţă. Se fac fricţiuni de 3-4 ori pe zi local. Extern se poate folosi şi unguentul.

Răguşeală

• – gargară cu 1 linguriţă de tinctură diluată la 100 ml apă de 3-4 ori pe zi.

Răni care se vindecă greu

• -1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. Extern se poate folosi şi unguentul.

Reumatism

• -În cazul reumatismului se va pune 1 linguriţă de flori de arnică mărunţite împreună cu 1 linguriţă de rădăcină de nalbă. Se poate face în două moduri:

Se pune în 250 ml apă clocotită câte 1 linguriţă din fiecare, apoi se acopere pentru 10 minute şi apoi se strecoară. Se foloseşte la nevoie. Se bea cu linguriţa.

Se fierb rădăcinile de nalbă 1 linguriţă la 250 ml apă pentru 5 minute, apoi se ia de pe foc şi se pune 1 linguriţă de flori mărunţite de arnică. Se acopere 10 minute, apoi se strecoară. Se poate folosi la nevoie pentru liniştire nervoasă ca sedativ. Se poate eventual chiar combina cu sunătoare flori caz în care se face infuzie. Extern se poate folosi şi unguentul pentru efectul antiinflamator şi de calmarea durerii.

Slăbiciuni ale muşchiului inimii

• – 1 vârf de cuţit de plantă mărunţită se poate lua în gură pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Se face de 3 ori pe zi.

Spaimă nocturnă post traumatică

• -Pentru acţiunea sedativă pe care o poate da se va folosi tinctura câte 10 picături diluate la 100 ml de apă. Se poate administra de 2-3 ori pe zi, preferabil după mese.

Stări de şoc ca urmare a unui traumatism fizic sau emoţional

• – o linguriţă de tinctură se ţine sub limbă câteva minute apoi se înghite.

Traumatism cranio-cerebral

• -Pentru acţiunea sedativă pe care o poate da se va folosi tinctura câte 10 picături diluate la 100 ml de apă. Se poate administra de 2-3 ori pe zi, preferabil după mese.

Tulburări nervoase

•  5-­10 picături de tinctură o dată şi se poate lua de 3 ori pe zi, diluate cu 100 ml apă sau ceai de care aveţi la îndemână, dar rece.

Tulburări de circulaţie sangvină

• – 50 g de flori se pun în 250 ml alcool de 70°. Se va ţine apoi  15 zile agitând de câteva ori pe zi. Se va strecura apoi şi se pune în sticluţe de capacitate mai mică. La folosire se va pune 15 ml de tinctură la 100 ml apă distilată. Se agită bine apoi se foloseşte ca cicatrizant şi antiseptic la răni. Se poate unge pe locurile dureroase, învineţite, etc cu condiţia ca pielea să nu fie lezată pentru că este toxică.

Cel mai bine este să se facă tinctura din flori proaspete la maximum 4 ore de la cules. Intern se iau 50 de picături de 3 ori pe zi, diluate cu 100 ml apă. Extern se poate folosi şi unguentul.

Ulcer stomacal

• –50 picături de tinctură diluate la 100 ml apă de 3 ori pe zi, timp de 10 zile.

Ulcer varicos

• -1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. O mână de flori proaspete se toacă mărunt, se pun într-un borcan şi se toarnă deasupra 200 ml ulei de floarea soarelui dublu rafinat. Ser lasă să stea la soare timp de 3 săptămâni, după care se filtrează. Dacă a făcut floare, înainte de filtrare, se îndepărtează spuma de la suprafaţă. Se fac fricţiuni de 3-4 ori pe zi local. Extern se poate folosi şi unguentul pentru efectul antiinflamator, antibiotic, cicatrizant, fiind unul dintre cele mai eficiente preparate pentru această afecţiune.

Umflături diverse

• -1 linguriţă de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute, se strecoară. Se foloseşte la comprese externe pe diferite afecţiuni sau intern se consumă cu înghiţituri mici în cursul unei zile. Extern se poate folosi şi unguentul pentru efectul antiinflamator..

Viroză pulmonară

• -Pentru acţiunea sedativă pe care o poate da se va folosi tinctura câte 10 picături diluate la 100 ml de apă. Se poate administra de 2-3 ori pe zi, preferabil după mese.

Lasati un comentariu cum folositi voi Arnica!