Colecistita acuta
Este inflamaţia acută a vezicii biliare cu precizarea că de multe ori, procesul patologic este extins şi la căile biliare extravezicale. Însămânţările din bilă şi peretele vezicular au demonstrat că infecţia reprezintă cauza cea mai frecventă a bolii (50-75%). De altfel incidenţa colecistitei acute s-a redus simţitor în urma introducerii antibioticelor în terapeutică.
La 80-90% din bolnavi apare pe fondul unei litiaze biliare ( pietre la fiara).
Tratament.
În cazul cu litiaze se face tratamentul de la litiaza biliară şi în cazurile celelalte de la colecistita ne litiazică.
Tratament profilactic.
Se vor trata toate focarele de infecţie din organism care pe cale hematogenlimfatică, ar putea să afecteze şi vezicula biliară (apendicită, metroanexită, pielonefrită, bronhopneumopatii cronice).
Tratamentul stazelor şi inflamaţiilor duodenale, precum şi corectarea aclorhidriei vor limita posibilitatea de propagare pe cale ascendentă. În plus vor combate toţi factorii endo şi exogeni care predispun la apariţia dischineziilor biliare care, odată constituite, pot favoriza infecţia căilor biliare prin tulburări în stocarea şi eliminarea bilei.
Repausul la pat este indicat atât timp cât elemente clinice şi paraclinice pledează pentru un proces infecţios activ. În acelaşi timp, se recomandă aplicarea de comprese alcoolizate, iar în formele grave punga de gheaţă la nivelul hipocondrului drept.
Alimentaţia dietetică va fi alcătuită atât în raport cu forma anatomoclinică, cât şi cu faza evolutivă a bolii. Prin ea trebuie să asigurăm reducerea procesului de colereză şi de excreţie biliară, precum şi prevenirea unor spasme sfincteriene cu rol în apariţia şi întreţinerea perturbărilor dischinetice.
În primele 24-48 ore (în formele severe această perioadă se poate prelungi) se instituie o dietă exclusiv din ceaiuri îndulcite şi călduţe, din ceai de mentă, muşeţel, tei, sucuri de fructe, limonadă, supe de zarzavat strecurate. În raport cu evoluţia bolii alimentaţia se complectează treptat cu amilacee (griş, fulgi de ovăz, etc), legume pasate (supe de morcovi, cartofi), compoturi, paste făinoase, pâine albă, brânzeturi proaspete.
Apoi se vor introduce în dietă carne slabă sub formă de rasol (peşte de apă dulce, slab: ştiucă, şalău; pasăre, viţel), lapte smântânit, eventual şi iaurt. În orice caz grăsimile (ulei, unt, smântână) se vor administra în momentul când procesul patologic s-a stins, fiind necesare pentru combaterea stazei şi refacerea funcţională a veziculei biliare.
În formele grave de boală, când există intoleranţă gastrică, se recurge la tratament în spital.
În fazele cronice şi după faza acută se va avea grijă de dietă. Trebuie evitate: ouă fierte tari, grăsimi prăjite, supe grase de carne sau drese cu smântână, sosuri preparate cu rântaş sau cu grăsime multă, brânzeturile grase, carne de porc, oaie, gâscă, vânat şi peşte gras.
Elixir Dacic.
Bitter din 32 de plante. Uz intern şi extern.
Produs de Dacia Plant.
Este un tonic amar, după o reţetă originală, conţinând 32 de specii de plante româneşti selecţionate cu grijă. Deşi principala sa trăsătură este efectul tonic asupra digestiei şi ficatului (dat de plantele amre9, complexitatea amestecului face ca acest preparat 100% natural să aibă efecte mult mai ample după cum vom vedea în continuare.
Acţiuni. Intern: tonic amar puternic, tonic hepatic puternic, coleretic, colagog, calculolitic, antiseptic urinar şi intestinal puternic, stimulează digestia şi eliminarea, depurativ, diuretic, antispastic, antiinflamator, laxativ uşor, detoxifiant, febrifug uşor, calmant al spasmelor digestive.
Extern: cicatrizant bun, antiseptic, regenerativ epitelial.
Indicaţii.
Intern: hepatită, icter, dischinezie biliară, adjuvant în litiaza biliară, dispepsie, aerofagie, colecistită acută şi cronică (indiferent de etiologie), colecistită diskinezică, lipsa poftei de mâncare, digestie dificilă, constipaţie (în special cea provocată de sedentarism, de tulburări hepatice sau de disfuncţii biliare), valori crescute ale colesterolului, tulburări de apetit alimentar, indigestii, digestie dificilă, infecţii renale şi urinare, adjuvant în infecţii intestinale şi în parazitoze digestive, stări de vomă, dureri de cap la bolnavii cu probleme biliare şi hepatice, adjuvant în stări gripale (pentru efectul uşor depurativ în primul rând), astenie fizică şi psihică.
Extern: tăieturi şi arsuri de gravitate medie la nivelul pielii, răni infectate, eczeme infecţioase, procese inflamatorii la nivelul pielii, adjuvant în acnee şi în tratamentul furunculelor.
Contraindicaţii: nu se cunosc.
Tonic hepatic.
Tonic, regenerator şi normalizator al ficatului. Uz intern.
Preparat de Dacia Plant Sebeş.
Plantele medicinale din componenţa acestui produs sunt printre cele mai puternice tonice amare, drenoare şi regeneratoare din flora europeană. Ca atare, suplimentul nutriţional TONIC HEPATIC are un spectru foarte larg de indicaţii pentru bolile din sfera digestivă, hepatică şi biliară. Printre proprietăţile de excepţie ale acestui remediu se numără şi acela de a favoriza regenerarea celulei hepatice, de a stimula şi normaliza activitatea ficatului, de a favoriza refacerea structurii normale a ficatului (Cynara scolymus din componenţa acestui remediu are această acţiune extrem de importantă în tratamentul cirozei în formele avansate).
Iată care sunt pe larg proprietăţile şi indicaţiile extractelor vegetale care intră în componenţa acestui remediu.
Acţiuni: antiseptic cu spectru larg de acţiune, calculolitic de intensitate medie, colagog puternic (stimulează secreţia bilei), coleretic puternic (favorizează evacuarea bilei), drenor hepatic, hipoglicemiant, , regenerator hepatic, măreşte cantitatea de secreţii salivare şi gastrice, măreşte rezistenţa organismului la poluarea chimică, scade valorile colesterolului, stimulent al proceselor digestive, stimulent bun al peristaltismului digestiv, tonic amar şi tonic hepatic foarte puternic.
Indicaţii: adjuvant în tratamentul hepatitei A,B şi C inclusiv a sechelelor hepatitei cronice evolutive, adjuvant în ciroza hepatică (mai ales în faza iniţială), dispepsie, digestie lentă, atonie digestivă, dischinezie biliară, colecistită, microlitiază biliară, atonie intestinală, constipaţie atonă, balonare asociată problemelor hepato-biliare.
Alte utilizări: gastrită hipo-acidă, colită de putrefacţie, varice şi tromboflebită, diabet (mai ales atunci când este asociat cu probleme hepatice sau cu valori crescute ale colesterolului), intoxicaţii cronice (plantele amare din componenţa sa favorizează eliminarea masivă de toxine, potenţând efectele depurativelor şi laxativelor), adjuvant în ischemia cardiacă şi în arterita obliterantă asociată cu problemele hepatice.
Precauţii: persoanele foarte slăbite, devitalizate, vor lua jumătate din doza prescrisă şi nu vor face cure mai lungi de 2 săptămâni cu 3-4 zile pauză între ele.
Contraindicaţii: nu se cunosc.
Colecistita cronică necalculoasă.
Este inflamaţia cronică a peretelui veziculei biliare care poate să urmeze unei colecistite acute sau să se prezinte cu alura cronică de la început. Leziunea poate să aibă origine infecţioasă (colecistita cronică infecţioasă) sau chimică când componente ale secreţiei biliopancreatice pot altera structurile veziculare (colecistita cronică chimică).
Privită în raport cu alte afecţiuni ale căilor biliare (dischinezii, litiaza biliară) se pot sesiza aspecte corelative interesante, cu unele implicaţii terapeutice. Dischineziile, ca şi litiaza biliară se înscriu ca factori favorizanţi în apariţia colecistitei cronice, după cum şi aceasta la rândul ei poate constitui un teren propice pentru dezvoltarea primelor afecţiuni. În acelaşi timp trebuie remarcat faptul că statistic cazurile de colecistită cronică fără litiază au o incidenţă cu mult mai mică decât acelea la care se constată această asociere (25- statistică pe material chirurgical). În orice caz excluderea litiazei biliare prin mijloace medicale actuale nu poate fi afirmată întotdeauna cu certitudine, fapt de care trebuie să se ţină seama în aprecierea rezultatelor terapeutice.
În plus, este necesară depistarea şi înlăturarea tuturor factorilor care ar putea declanşa sau întreţine inflamaţia cronică a veziculei biliare; alimentaţia iritantă pentru stomac şi duoden; tulburări endocrine de tip hiperfoliculinism, hipotiroidian; alergie alimentară, bacteriană şi spasmofilie.
De asemenea în prescrierea tratamentului trebuie avută în vedere şi evoluţia cronică a bolii cu frecvente acutizări, iar în final cu apariţia de complicaţii unele dintre ele rebutabile (pancreatită cronică, colangită cronică, hepatită cronică).
Măsuri igieno-dietetice.
Se pot folosi următoarele plante medicinale: mentă, muşeţel, tei.
Modul de folosire al plantelor medicinale:
Menta (Mentha piperita) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Muşeţel (Matricaria chamomilla) 1 linguriţă de flori se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Tei (Tylia tomentosa) 1 linguriţă de flori se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Există autori care acceptă ipoteza după care o alimentaţie pregătită ne igienic şi consumată ca atare mult timp ar putea să joace un rol etiopatogenic de bază în colecistita cronică necalcaroasă. În orice caz, în boala odată constituită prescrierea unei alimentaţii dietetice reprezintă un act terapeutic esenţial. În formarea regimului alimentar trebuie să se respecte şi unele norme generale dietetice. De la început este necesară precizarea după care un regim de cruţare nu înseamnă, în acelaşi timp şi un regim de restricţii care ar impune eliminarea abuzivă şi nefondată a unui număr mare de produse alimentare. Starea de nutriţie, unele asociaţii morbide (gastroduodenite, colite, etc), precum şi obişnuinţele alimentare reprezintă tot atâţia factori care obligă la o adaptare a dietei de la caz la caz. În pregătirea reţetelor dietetice nu se vor folosi rântaşurile, sosurile indigeste ca şi unele condimente iritante (piper, ardei, usturoi, muştar, etc). Se vor administra prânzuri mici şi repetate (5-6-24ore) cu interzicerea ingestiei de apă în timpul mesei. De asemenea se vor interzice maionezele, untura de porc, seul, carnea grasă (porc, oaie, gâscă, raţă), vânatul, mezelurile, conservele de carne, legumele şi leguminoasele cu conţinut de celuloză nedigerabilă, brânzeturile fermentate, ciocolata, lichidele reci, băuturile tari. În orice caz, se va ţine seama de toleranţele alimentare individuale, unele dintre ele create artificial, reprezentând adevărate iatrogenii dietetice. Se ştie că în general, persoanele cu colecistită cronică nu suportă ouăle şi grăsimile alimentare, fapt pentru care ele sunt eliminate formal din alimentaţie. Şi totuşi disimularea acestora prin includerea în unele preparate culinare va reduce, în mod semnificativ, procentajul cazurilor de intoleranţă. Ca şi în dischineziile hipertone se recomandă ingestia de ceaiuri şi infuzii calde după fiecare masă (mentă, sunătoare, muşeţel, tei, etc).
În plus uneori în perioadele de acutizare care se prelungesc şi unde tabloul clinic este dominat de durere şi stare infecţioasă se recomandă repaus la pat, eventual chiar spitalizare.
În rest tratament ca la orice colecistite.
Tratamentul hidromineral. În perioadele de acalmie fără elemente clinice şi biologice de activitate infecţioasă (VSH, leucocitoză, fibrinogen, etc) bolnavii cu colecistită cronică vor beneficia de cure repetate cu ape minerale în staţiunile: Sângiorz, Slănic-Moldova, Olăneşti, Călimăneşti. Când se asociază aclorhidria, tratamentul hidromineral se face în staţiunile: Borsec şi Căciulata.
Elixir Dacic.
Bitter din 32 de plante. Uz intern şi extern.
Produs de Dacia Plant.
Este un tonic amar, după o reţetă originală, conţinând 32 de specii de plante româneşti selecţionate cu grijă. Deşi principala sa trăsătură este efectul tonic asupra digestiei şi ficatului (dat de plantele amre9, complexitatea amestecului face ca acest preparat 100% natural să aibă efecte mult mai ample după cum vom vedea în continuare.
Acţiuni. Intern: tonic amar puternic, tonic hepatic puternic, coleretic, colagog, calculolitic, antiseptic urinar şi intestinal puternic, stimulează digestia şi eliminarea, depurativ, diuretic, antispastic, antiinflamator, laxativ uşor, detoxifiant, febrifug uşor, calmant al spasmelor digestive.
Extern: cicatrizant bun, antiseptic, regenerativ epitelial.
Indicaţii.
Intern: hepatită, icter, dischinezie biliară, adjuvant în litiaza biliară, dispepsie, aerofagie, colecistită acută şi cronică (indiferent de etiologie), colecistită diskinezică, lipsa poftei de mâncare, digestie dificilă, constipaţie (în special cea provocată de sedentarism, de tulburări hepatice sau de disfuncţii biliare), valori crescute ale colesterolului, tulburări de apetit alimentar, indigestii, digestie dificilă, infecţii renale şi urinare, adjuvant în infecţii intestinale şi în parazitoze digestive, stări de vomă, dureri de cap la bolnavii cu probleme biliare şi hepatice, adjuvant în stări gripale (pentru efectul uşor depurativ în primul rând), astenie fizică şi psihică.
Extern: tăieturi şi arsuri de gravitate medie la nivelul pielii, răni infectate, eczeme infecţioase, procese inflamatorii la nivelul pielii, adjuvant în acnee şi în tratamentul furunculelor.
Contraindicaţii: nu se cunosc.
Tonic hepatic.
Tonic, regenerator şi normalizator al ficatului. Uz intern.
Preparat de Dacia Plant Sebeş.
Plantele medicinale din componenţa acestui produs sunt printre cele mai puternice tonice amare, drenoare şi regeneratoare din flora europeană. Ca atare, suplimentul nutriţional TONIC HEPATIC are un spectru foarte larg de indicaţii pentru bolile din sfera digestivă, hepatică şi biliară. Printre proprietăţile de excepţie ale acestui remediu se numără şi acela de a favoriza regenerarea celulei hepatice, de a stimula şi normaliza activitatea ficatului, de a favoriza refacerea structurii normale a ficatului (Cynara scolymus din componenţa acestui remediu are această acţiune extrem de importantă în tratamentul cirozei în formele avansate).
Iată care sunt pe larg proprietăţile şi indicaţiile extractelor vegetale care intră în componenţa acestui remediu.
Acţiuni: antiseptic cu spectru larg de acţiune, calculolitic de intensitate medie, colagog puternic (stimulează secreţia bilei), coleretic puternic (favorizează evacuarea bilei), drenor hepatic, hipoglicemiant, , regenerator hepatic, măreşte cantitatea de secreţii salivare şi gastrice, măreşte rezistenţa organismului la poluarea chimică, scade valorile colesterolului, stimulent al proceselor digestive, stimulent bun al peristaltismului digestiv, tonic amar şi tonic hepatic foarte puternic.
Indicaţii: adjuvant în tratamentul hepatitei A,B şi C inclusiv a sechelelor hepatitei cronice evolutive, adjuvant în ciroza hepatică (mai ales în faza iniţială), dispepsie, digestie lentă, atonie digestivă, dischinezie biliară, colecistită, microlitiază biliară, atonie intestinală, constipaţie atonă, balonare asociată problemelor hepato-biliare.
Alte utilizări: gastrită hipo-acidă, colită de putrefacţie, varice şi tromboflebită, diabet (mai ales atunci când este asociat cu probleme hepatice sau cu valori crescute ale colesterolului), intoxicaţii cronice (plantele amare din componenţa sa favorizează eliminarea masivă de toxine, potenţând efectele depurativelor şi laxativelor), adjuvant în ischemia cardiacă şi în arterita obliterantă asociată cu problemele hepatice.
Precauţii: persoanele foarte slăbite, devitalizate, vor lua jumătate din doza prescrisă şi nu vor face cure mai lungi de 2 săptămâni cu 3-4 zile pauză între ele.
Contraindicaţii: nu se cunosc.
