Hemoroizi
Prevenire si Tratament naturist
Afecţiune frecventă la oamenii în vârstă, constă în dilatarea unor vase sangvine sau apariţia unor varicozităţi în zona rectală. în mod obişnuit sunt nişte umflături moi, nodulare, violacee, amplasate atât în interiorul anusului cât şi la partea dinspre în afară a orificiului anal. Din această cauză, este vorba de hemoroizi interni sau externi. Ceea ce este comun pentru ambele variante este faptul că, la contracţia abdomenului (declanşată de tuse sau în timpul scaunului), aceste umflături cresc în dimensiuni şi devin mai vizibile.
Cauza apariţiei hemoroizilor rezidă în stagnări de scurtă sau de lungă durată ale circulaţiei venoase în vasele din respectiva zonă, în stilul şi ritmul defectuos de viaţă, obiceiurile rele privind alimentaţia, consumul de lichide, viaţa sedentară, constipaţia etc. Mai frecvent se întâlnesc hemoroizii care, ani de-a rândul, nu provoacă nici un fel de neplăceri, în evoluţia bolii se disting trei stadii: la început, pierderi de sânge, fără dureri, apoi umflarea nodulilor la apăsare (inclusiv la contracţiile musculare ale abdomenului) şi, în fine, creşterea în dimensiune a umflăturilor, a proeminenţelor, jenă pe care o creează la mers sau chiar în repaus, hemoragii mai serioase.
Alte simptome ce indică existenţa unor hemoroizi interni sunt: senzaţii de arsură, usturime, mâncărimi, dureri la defecaţie, senzaţie de apăsare în zona anală, răni sângerânde în zona sfincterului rectal, constipaţie. Cei suferinzi de hemoroizi trebuie să evite alimentele care balonează, condimentele puternice, alcoolul şi cafeaua. Neapărat trebuie renunţat la consumul laxativelor. Se recomandă multă mişcare în aer curat, evitarea statului îndelungat pe scaun sau în picioare şi, în primul rând, renunţarea la o îmbrăcăminte ce stă prea strâns pe corp.
Zona anusului trebuie spălată cu un burete moale, după fiecare scaun. Următoarele plante medicinale au efecte binefăcătoare:
Pedicuţă
O linguriţă rasă cu pedicuţă se opăreşte cu o ceaşcă de apă clocotită, se lasă să infuzeze o jumătate de minut, se strecoară şi se bea, în fiecare dimineaţă, o cană de ceai, pe stomacul gol.
Traista ciobanului
O linguriţă vârfuită de traista ciobanului se opăreşte cu o cană de apă fierbinte, se lasă să infuzeze o jumătate de minut, apoi se strecoară. Se foloseşte, călduţ, pentru clisme sau spălaturi rectale.
Baie de şezut cu traista ciobanului
Sunt necesare 100 grame de plante uscate, care se opăresc cu apă fierbinte, se lasă „să tragă” cinci minute, apoi se strecoară şi se adaugă în apa pentru baie, al cărei nivel trebuie doar să acopere zona rinichilor bolnavului. Durata băii este de 20 de minute. Apoi se iese din apă, se îmbracă imediat un halat gros, pluşat, şi se intră în pat, la căldură, pentru a transpira abundent circa o oră.
Muşeţel
Planta are o proprietate remarcabilă: favorizează scaunul, fără a acţiona ca un purgativ. Datorită acestui fapt ajută mult la tratarea hemoroizilor. O linguriţă vârfuită cu flori de muşeţel se opăreşte cu o ceaşcă de apă fierbinte, se lasă să infuzeze o jumătate de minut, se strecoară şi se bea zilnic o cană, înainte de micul dejun.
Alifie de muşeţel
Pentru tratamentul extern al hemoroizilor, alifia de muşeţel are un efect binefăcător. într-o tigaie se încing 250 grame untură de porc, se presară doi pumni de flori de muşeţel proaspăt culese, se încălzeşte în continuare până face spumă, se amestecă bine, după care vasul se trage de pe foc şi se lasă să se răcească, acoperit. A doua zi se încălzeşte din nou până ce conţinutul devine fluid şi se strecoară printr-o pânză curată, storcând cu grijă restul de flori. Se păstrează în cutii bine închise.
Alifie de gălbenele
înainte de aplicarea compreselor cu micul bitter suedez, este necesar ca locul să fie uns cu o alifie de gălbenele. Aceasta se prepară în felul următor: într-o cratiţă se înfierbântă 250 grame de untură de porc. în grăsimea încinsă se presară un pumn de gălbenele (frunze, flori şi tulpini). Se lasă să facă spumă, după care se trage vasul de pe foc. Se lasă să se răcească (vasul fiind acoperit) până a doua zi. Apoi se mai încălzeşte o dată, până ce compoziţia devine fluidă, se trece totul printr-o bucată de pânză, storcând puternic plantele. Alifia obţinută se păstrează în cutii bine închise.
Coada şoricelului
în cazul în care hemoroizii sângerează puternic, un real ajutor se obţine cu ceai de coada şoricelului. Acesta se prepară folosind o linguriţă vârfuită de plante mărunţite, pentru o cană de ceai. Se opăreşte cu apă clocotită, se lasă să infuzeze o jumătate de minut, după care se strecoară. Se beau zilnic două ceşti de ceai, una dimineaţa, cealaltă seara.
Alifie de coada şoricelului
într-o cratiţă se înfierbântă 180 grame de untură curată de porc. Se adaugă, în untura încinsă, 30 grame de flori de coada şoricelului, tăiate mărunt, şi 30 grame de frunze proaspete de zmeură, tăiate şi acestea cât mai mărunt posibil. Se lasă să facă spumă, se amestecă bine, după care vasul se trage de pe foc, se acoperă şi se lasă să se răcească până dimineaţa următoare, când se reîncălzeşte, astfel încât amestecul să devină fluid şi să poată trece printr-o pânză curată. Resturile de plantă rămase în pânză se storc cu putere. Alifia se păstrează în “cutii închise ermetic şi se foloseşte pentru uz extern în tratamentul hemoroizilor. De menţionat că alifia se păstrează la loc răcoros.
Rostopască
O linguriţă rasă cu rostopască se opăreşte cu o cană de apă clocotită, se lasă „să tragă” o jumătate de minut, se strecoară şi se beau până la două căni pe zi.
Suc de rostopască
Se culeg frunze, flori şi tulpini proaspete de rostopască, din care se scoate sucul cu un storcător. Se ia o linguriţă, zilnic, diluată într-o ceaşcă cu apă.
Coada calului
Proprietăţile hemostatice ale plantei sunt clar evidenţiate de rezultatele pe care le are tratamentul asupra hemoroizilor sângerânzi. în funcţie de intensitatea hemoragiilor, se utilizează până la două linguriţe vârfuite de coada calului la o ceaşcă de ceai. Se opăresc cu apă clocotită, se lasă să infuzeze o jumătate de minut, se strecoară şi se beau, în înghiţituri mici, până la trei căni zilnic.
Mic bitter suedez
Cu alifia de gălbenele se unge zona anală, după care se aplică, peste noapte, un tampon de vată cu una-două picături de bitter. înainte de culcare, se ia o linguriţă de bitter suedez, diluată în apă călduţă sau într-un ceai de plante.
