Infarctul miocardic.
Reprezintă expresia anatomo-clinică a necrozei miocardice secundare bolii coronariene. Se distinge un stadiu acut, corespunzător accidentului oclusiv şi consecinţelor sale imediate, instalarea necrozei miocardice şi evoluţia acesteia până la cicatrizare şi un studiu cronic cicatriceal.
În stadiul acut se disting o serie de perioade:
Perioada pre-spital, care cuprinde momentul apariţiei prodroamelor, sau a primelor semne clinice, electrice sau biologice, sugestive de necroză miocardică. În acest stadiu medicul este solicitat fie pentru manifestări dureroase, crize de angor pectoral, pentru manifestări de insuficienţă ventriculară stângă, fenomene vegetative asociate, fie pentru durerea inaugurală acută a infarctului propriu-zis. Această perioadă care durează de la debutul primelor simptome sugerând infarctul şi până în momentul când bolnavul este internat, este variabilă, în raport cu factorii care ţin de bolnav, de aparţinători, de medic şi de transportul pacientului.
O serie de accidente acute, aritmice, capabile să producă moartea subită, survin cu predilecţie în primele ore ale infarctului miocardic. Din acest motiv principalul obiectiv terapeutic este ca pacientul să ajungă în primele ore, într-un mediu medical în care să i se poată aplica măsurile de terapie intensivă (reanimare) în caz că survine o astfel de aritmie.
Experienţa arată că în marea majoritate a cazurilor cu stop cardiac, prin fibrilaţie ventriculară sau asistolie, nu poate fi rezolvat la domiciliu sau la locul de muncă al bolnavului. Această rezolvare necesită prezenţa simultană a mai multor medici şi cadre medii pentru efectuarea măsurilor de resuccitare corespunzătoare. Se apreciază că mai mult de 50% din morţile subite prin infarct miocardic se datoresc unor aritmii ventriculare (fibrilaţie, asistolie) care pot surveni în această perioadă. Ele pot fi precedate pentru scurt timp de extrasistole sau de alte ritmuri ectopice (tahicardie ventriculară).
Cunoscând acest lucru este de dorit plasarea urgentă a bolnavului într-un mediu în care aceste urgenţe cardiologice pot fi rezolvate în mod competent. Întârzierile se pot datora:
- Pacientului şi familiei sale; acestea trebuie înlăturate prin educaţie şi instruire sanitară.
- Medicului, şi se evită prin simplificarea sistemului de internare, prin cunoaşterea măsurilor de prevenire aplicabile în această perioadă.
- Sistemelor de transport.
- Camerei de gardă sau ambulanţei de spital.
Se atrage atenţia că o electrocardiogramă normală nu este un argument care infirmă infarctul de miocard într-o astfel de situaţie. Medicii şi personalul medical ajutător trebuie să ştie că o electrocardiogramă normală este perfect compatibilă cu prezenţa unui infarct miocardic acut care poate fi fatal în câteva minute.
Este posibil ca prin atitudine de internare în spital sistematică a bolnavilor cu durere precordiacală mare să existe şi un număr de cazuri de false urgenţe, dar supravegherea lor timp de 24 ore poate diferenţia în marea majoritate a cazurilor infarctul miocardic de alte algii toracice. În schimb prin funcţionarea ireproşabilă a asistenţei de urgenţă, un număr din ce în ce mai mare de infarcte acute vor putea fi internate în timp util şi beneficia de măsuri de tratament şi supraveghere indicate.
Deci la primele dureri este foarte bine să vă prezentaţi la medicul specialist singurul în măsură să stabilească conduita tratamentului.
