Prospect Refflor – Pro-Biotic

Dă Share să știe și altii!!
Shares

Prospect pentru utilizatori

REFFLOR Prospect

Pro-Biotice

Conţinut

Lactobacillus addophilus, Lactobacillus casei şi Bifidobacterium bifidum şi excipienţi: amidon de cartof, stearat de magneziu, acid ascorbic. Numărul de bacterii vii într-o capsulă este de peste 2×109 (13, 34 mg).

Indicaţii Refflor prospect

REFFLOR (Pro-Biotice Visscum) pentru adulţi asigură buna funcţionare a tubului digestiv la adulţi. Asigură un tranzit intestinal optim, frecvenţă normală a scaunelor, echilibrul bacteriilor în tubul digestiv. REFFLOR se recomandă ca adjuvant ta tratamentul cu antibiotice, având rolul de a ajuta la refacerea florei intestinale.

Microbiota intestinala, cunoscuta in trecut ca flora intestinala, poate fi modulata in mod direct prin utilizarea antibioticelor, probioticelor si prebioticelor.

Administrare Refflor

1 – 3 capsule zilnic, în cazul problemelor de frecvenţă a scaunelor. Se recomandă administrarea a 3 capsule zilnic în timpul tratamentelor cu antibiotice şi continuarea administrării încă o săptămână după încetarea administrării antibioticelor.

Refflor Prospect



Refflor Prospect

Precauţii utilizare. Cititi acest prospect Refflor

Red-animated-arrow-120px-down



  arr-buton_cumpara_acum



Nu se cunosc manifestări neplăcute datorate administrării de REFFLOR.

A nu se administra copiilor sub 3 ani.

Ambalaj Refflor



Cutie cu 2 blistere sau cutie colectivă cu 50 blistere de Al/PVC a câte 10 capsule. Atenţionări

Administrare oral. A nu se lăsa la îndemâna şi la vederea copiilor mici. Ase păstra ta temperaturi sub 25°C în ambalajul original. A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj. A nu se depăşi doza zilnică recomandată.

Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată şi echilibrată şi nu îşi propun să prevină, să diagnosticheze, să trateze sau să vindece nici o boală.

Supliment alimentar notificat la IBA cu nr. AA 3190/2009.

producător: Harmonium International Inc.,

Canada importator: HYLLAN PHARMA, Bucureşti



   Pret Refflor Choco Probiotic 10 tablete

Microbiota intestinala – un organ de sine statator

Microbiota intestinala a reprezentat in ultimii ani subiectul unor intense cercetari medicale. In present, numeroasele functii care s-au dovedit a-i fi atribuite au permis interpretarea sa ca un veritabil organ de sine statator, practic al 4-lea organ al sistemului digestiv.

Studii recente au demonstrat situatii caracterizate prin dezechilibrul microbiotei (cunoscut sub termenul de disbioza intestinala) asociate unor afectiuni gastrointestinale (sindromul de intestin iritabil, bolile inflamatorii intestinale-boala Crohn si colita ulcerativa, sindroamele diareice asociate antibioterapiei, diverticuloza intestinala), hepatice dar si unor afectiuni extraintestinale (alergii, obezitate, diabetul zaharat, etc).

Sistemul digestiv este constituit specific din tractul alimentar (esofag, stomac, intestinul subtire si intestinul gros), ficat si tractul biliar, pancreas si respectiv microbiota intestinala. Tractul gastrointestinal, cu bariera sa epiteliala avand o suprafata totala de 200 m2, reprezinta organul cu cea mai mare expunere la mediul extern! Sistemul digestiv este in permanenta in contact cu aproximativ 1 kg de bacterii (aproximativ 10¹⁴ microorganisme ce contin peste 3 milioane de gene) aflate in lumenul intestinului. Microbiota intestinala detine un numar impresionant de gene (microbiomul intestinal), superior numeric AND-ului uman dar complementar acestuia, cu care realizeaza un sinergism mutual perfect. Acest pasionant ecosistem interfera cu mentinerea inflamatiei fiziologice, moduleaza procesul de absorbtie a alimentelor si totodata protejeaza impotriva invaziei microorganismelor.

Microbiota intestinala detine functii importante in mentinerea starii de sanatate a organismului. Contribuie la mentinerea integritatii barierei mucosale intestinale si reprezinta principalul stimul pentru dezvoltarea si functionarea adecvata a sistemului imun intestinal. Nu in ultimul rand microbiota intestinala este un bioreactor al organismului nostru ce contribuie la extragerea celei mai mari cantitati de energie din alimente si influenteaza de asemenea anumite caracteristici psihocognitive individuale. S-a demonstrat existenta unei relatii bidirectionale intre centrii nervosi si microbiota intestinala ce se exprima prin semnale endocrine, imunologice, nervoase. Acestea sunt doar cateva mecanisme potential implicate in modificarea microbiotei intestinale in conditii de stres.

Microbiotei intestinale ii revine un rol important si in metabolizarea medicamentelor.

Factorii ce moduleaza compozitia microbiotei intestinale sunt factori genetici, sexul, varsta, nivelul de dezvoltare a sistemului imun al organismului, mecanisme fiziologice reprezentate de secretia gastrica acida, secretia biliara si pancreatica, functia motorie intestinala si numerosi factori de mediu incluzand dieta si infectiile gastrointestinale.

Potentialul terapeutic ce rezulta din aceste descoperiri este enorm! Studii stiintifice actuale sunt orientate catre evaluarea beneficiilor pe care le poate avea manipularea microbiotei intestinale in tratamentul anumitor boli sistemice, in modularea metabolizarii medicamentelor si in influentele asupra axului cognitiv-comportamental.

Impactul antibioticelor, probioticelor si prebioticelor

Microbiota intestinala poate fi modulata in mod direct prin utilizarea antibioticelor, probioticelor si prebioticelor.

Probioticele sunt microorganisme care atunci cand sunt administrate in doze adecvate determina un beneficiu terapeutic al gazdei prin reechilibrarea balantei microbiologice a organismului.

Prebioticele sunt ingrediente alimentare ce determina modificari ale compozitiei si activitatii microbiotei conferind un beneficiu gazdei. Ele permit stimularea cresterii si activitatii speciilor de bacterii bune din intestin cu reducerea indirecta a speciilor patogene. Dintre acestea cele mai eficiente prebiotice par sa fie fructo-oligozaharidele ca inulina si oligofructoza. Studii recente au demonstrat ca suplimentele cu oligofructoza determina o reducere a apetitului si a aportului energetic, scaderea concentratiei lipidelor serice, promoveaza scaderea ponderala si contribuie la imbunatatirea controlului glicemic.

Antibioticele reprezinta cel mai important mijloc de tratament al bolilor infectioase fara a interfera cu celulele organismului.

Actiunea unui singur antibiotic poate insa determina o alterare marcata a microbiotei intestinale si un dezechilibru al balantei dintre flora intestinala si organismul gazda, cu perturbari metabolice si ale absorbtiei vitaminelor, cresterea permeabilitatii intestinale, susceptibilitatea la infectii, indeosebi fungice si un risc crescut de infectie cu Clostridium difficile.





In timp ce atunci cand sunt folosite nejudicios antibioticele pot altera microbiota intestinala, pe de alta parte ele pot fi eficient folosite in anumite afectiuni patologice ale tractului gastrointestinal (boala Crohn, sindromul de intestin iritabil, diverticuloza intestinala).

Microbiota intestinala si sindromul de intestin iritabil

Sindromul de intestin iritabil este o afectiune functionala caracterizata prin durere si /sau discomfort abdominal la care se asociaza cel putin doua din urmatoarele caracteristici : a) ameliorarea dupa defecatie; b) asocierea cu o modificare in frecventa scaunelor (diaree sau constipatie); c) asocierea cu o modificare in consistenta scaunelor. Reprezinta o importanta cauza de morbiditate in tarile industrializate, cu un impact semnificativ asupra calitatii vietii. Cauzele acestei afectiuni sunt multifactoriale. Diferitele cauze puse in evidenta pana in prezent converg catre o perturbare a comunicarii bidirectionale intre tubul digestiv si sistemul nervos central. Exista numeroase argumente ce sustin rolul alterarii microbiotei intestinale (disbiozei intestinale) in declansarea simptomelor, in aparitia unei hipersensibilitati viscerale sau a unei inflamatii intestinale minime in aceasta afectiune. Aceasta evolutie in fiziopatologia sindromului de intestin iritabil deschide perspective terapeutice legate de utilizarea probioticelor, prebioticelor si chiar a anumitor antibiotice in sindromul de intestin iritabil.

Microbiota intestinala si bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn si colita ulcerativa)

Bolile inflamatorii intestinale sunt afectiuni cronice, multifactoriale ce afecteaza tractul gastrointestinal si sunt reprezentate de boala Crohn si colita ulcerativa.

Mecanismele de producere a acestor afectiuni este inca incomplet cunoscut. La persoanele cu predispozitie genetica se produce un raspuns imun anormal si inadecvat fata de bacterii, virusuri, alimente cu care interactioneaza tractul digestiv avand drept consecinta producerea excesiva de mediatori ai inflamatiei.

Tratamentul bolilor inflamatorii intestinale nu este curativ , avand insa ca obiectiv inducerea si mentinerea remisiunii, atenuarea simptomelor intestinale si extraintestinale, ameliorarea calitatii vietii prin mentinerea unui status nutritional adecvat.

Studii recente au evaluat posibilitatea introducerii probioticelor si prebioticelor in tratamentul bolilor inflamatorii intestinale. Ipoteza potrivit careia microbiota intestinala joaca un rol crucial in patogenia bolilor inflamatorii intestinale constituie un suport rational pentru utilizarea antibioticelor, probioticelor si prebioticelor.

Microbiota si diverticuloza intestinala



Diverticuloza intestinala este recunoscuta ca o afectiune comuna, cu incidenta in continua crestere in tarile industrializate, indeosebi in Statele Unite si in Europa. Se asociaza cu o dieta bogata in proteine, lipide, alimente procesate si saraca in fibre si cu obezitatea. Incidenta creste cu varsta si respectiv frecventa complicatiilor .

Diverticulii sunt reprezentati de protruzii saculare ale stratului mucosal si submucosal in zonele de slaba rezistenta a peretelui colonic.

In timp ce majoritatea cazurilor sunt asimptomatice, aproximativ 20% din cazuri prezinta simptome abdominale (dureri) sau complicatii (episoade de inflamatie a diverticulilor-diverticulita sau hemoragii digestive).

Descoperiri fiziopatologice recente au atribuit un rol cheie al modificarilor florei intestinale (disbiozei intestinale) atat in aparitia simptomatologiei bolii diverticulare cat si in raspunsul la tratament.

Utilizarea antibioticelor, probioticelor si prebioticelor in aceasta afectiune vizeaza modularea florei intestinale care este afectata la aceasta categorie de pacienti, cu controlul inflamatiei, al permeabilitatii intestinale si al producerii de gaze.

Microbiota intestinala si bolile hepatice

Intestinul si microbiota intestinala sunt implicate in in patogenia si evolutia a numeroase afectiuni hepatice: boala hepatica alcoolica, ficatul gras nonalcoholic, colangita sclerozanta si mai ales in anumite complicatii ale cirozei hepatice cum sunt encefalopatia hepatica si peritonita bacteriana spontana.

Ficatul gras nonalcoolic reprezinta cea mai frecventa afectiune hepatica la nivel global cu o prevalenta de 3-10% in functie de varsta, sex, etnie si alti factori de risc.

Desi este o afectiune multifactoriala, microbiota intestinala joaca un rol important in evolutia ficatului gras nonalcoolic de la simpla acumulare de grasimi catre inflamatia hepatica.

Majoritatea afectiunilor hepatice se caracterizeaza prin alterari ale microbiotei intestinale, ale barierei intestinale sau prin translocarea bacteriilor intestinale in circulatia sanguina. Modularea microbiotei intestinale reprezinta o tinta terapeutica utila in preventia si tratamentul complicatiilor acestor afectiuni hepatice.

Microbiota intestinala si tumorile gastrointestinale

Rolul florei intestinale normale sau alterate in neoplaziile intestinale nu este pe deplin cunoscut. Se presupune ca legatura stransa intre bacterii si inflamatia cronica poate interveni in aparitia leziunilor mucoasei intestinale. Importanta inflamatiei cronice in inducerea cancerului colorectal este sustinuta de date ce atesta scaderea incidentei acestei neoplazii legata de consumul antiinflamatoriilor nonsteroidiene.

In mod particular prezenta anumitor specii bacteriene poate activa o serie de mecanisme inflamatorii, metabolice si nutritionale capabile de a promova dezvoltarea tumorala la un anumit nivel.



Subiectii identificati cu o “flora carcinogena” ar trebui sa constituie tinta unor trialuri terapeutice in vederea modificarii acestor factori predispozanti prin dieta, utilizarea prebioticelor, probioticelor si antibioticelor ce ar putea conduce la o scadere a incidentei cancerelor gastrointestinale cu un puternic impact asupra sanatatii publice.

Microbiota intestinala obezitatea, rezistenta la insulina si diabetul zaharat

Obezitatea reprezinta o conditie cu incidenta in continua crestere, in special in tarile vestice ce rezulta din alterarea balantei energetice a organismului. O dieta hipercalorica si inactivitatea fizica sunt principalele cauze ale obezitatii dar studii recente sugereaza totodata ca flora intestinala joca un rol patogenic important atat in obezitate cat si in sindromul metabolic si in diabetul zaharat tip II deoarece poate influenta absorbtia nutrientilor si metabolismul energetic si inflamatia. Afla mai multe despre ficatul gras nonalcoolic.

Microbiota intestinala joaca un rol cheie impreuna cu factorii genetici, epigenetici si factorii de mediu in aparitia obezitatii, diabetului si a rezistentei la insulina in mod special prin declansarea inflamatiei subclinice ce caracterizeaza aceste afectiuni si prin reglarea absorbtiei si a metabolismului energetic.

Modularea acesteia, in mod special prin utilizarea probioticelor, poate constituie o componenta a strategiei terapeutice pentru controlul acestor afectiuni , in prezent existand studii preliminare pentru stabilirea exacta a tulpinilor specifice de probiotice si a duratei de administrare necesare a acestora.eroase afectiuni gastrointestinale si sistemice.

 

De ce avem nevoie de probiotice? 
  
Tubul digestiv este locul unde acționează în sinergie flora intestinală, mucoasa intestinală și sistemul imunitar. În interiorul sistemului digestiv lucrează, în umbră, 24 de ore din 24, peste 100 000 de miliarde de bacterii. Datorită acestei flore intestinale, organismul nostru digeră alimentele, sintetizează vitamine și alte substanțe nutritive. Este o adevărată lume vie, organizată într-un ecosistem aflat în echilibru perfect. Stresul, alimentația nesănătoasă, tratamentul cu antibiotice cauzează dezechilibrul florei intestinale. Acest lucru are un impact serios asupra stării de sănătate, conducând la: infecții repetate, acnee, micoze, tulburări digestive (diaree, constipație, sindromul intestinului iritabil), oboseală și stări depresive inexplicabile. Soluția? Probioticele — bacteriile ‘bune’, care reechilibrează flora intestinală și readuc starea de bine. Dar și prebioticele — acele fibre speciale, care favorizează dezvoltarea probioticelor.

Care este rolul florei intestinale? 
  
Flora intestinală exercită multiple funcții fiziologice, asigurând o stare bună de sănătate: 
*ajută la digerarea hranei, 
* permite sinteza anumitor vitamine, 
*hrănește mucoasa intestinală și contribuie la menținerea integrității sale, 
*are un rol primordial în apărarea organismului, prin efectul de barieră care împiedică înmulțirea bacteriilor agresive

Atunci când flora intestinală își pierde echilibrul, bacteriile benefice nu-și mai pot juca rolul favorabil. În această situație, pentru a restabili echilibrul florei intestinale, este necesară administrarea unui supliment nutritiv pe bază de probiotice și prebiotice. 
Probioticele favorizează echilibrul florei intestinale. Ele îmbunătățesc activitatea barierei intestinale contra agenților patogeni externi. Totodată, probioticele stimulează sistemul imunitar în lupta contra infecțiilor de sezon
Prebioticele favorizează înmulțirea probioticelor, ceea ce determină un efect inhibitor asupra dezvoltării bacteriilor patogene, prevenind infecțiile. În plus, prebioticele au capacitatea de a absorbi substanțe nocive cum ar fi toxinele cu potențial cancerigen sau colesterolul rău. 
  
Reguli esențiale în alegerea unui probiotic eficient 
  
Probioticele și prebioticele pot fi administrate împreună sub forma suplimentelor alimentare simbiotice. Pentru a fi siguri că optați pentru un produs eficient, este indicat să țineți seama de următoarele reguli de bază: 
 alegeți un produs care conține o cantitate suficientă de probiotice astfel încât să-și facă efectul. Spre exemplu, probioticele Institutului Rosell și-au dovedit eficiența administrate zilnic în concentrație de 3 miliarde de bacterii vii, liofilizate/100 mg. 
– asigurați-vă că bacteriile conținute sunt conservate printr-o metodă sigură și că rămân vii. Procesul de liofilizare le asigură probioticelor capacitatea de a supraviețui o perioadă lungă de timp și un termen de valabilitate mai mare. Institutul Rosell a dezvoltat mai multe tehnologii pentru a crește termenul de valabilitate a tulpinilor sale probiotice de la 18 la 24 de luni. 
– pentru a vă apăra de infecțiile de sezon, urmați o cură cu probiotice și prebiotice timp de o lună. Un pliculeț cu probiotice și prebiotice luat în fiecare dimineață, înaintea micului dejun, reprezintă un veritabil scut de apărare împotriva virozelor, otitelor sau infecțiilor gastrointestinale. 

 

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close