tensiometru mecanic
Invata sa-ti masori tensiunea arteriala
Masurarea tensiunii cu tensiometrul clasic
Pentru a masura tensiunea cu un tensiometru clasic (cel gen garou cu manseta) puteti avea nevoie sau nu de inca o persoana, depinde de abilitatile voastre practice. Va asezati pe scaun langa o masa, astfel incat sa va puneti antebratul pe masa si nivelul acestuia sa fie undeva in dreptul inimii. Intindeti bratul si va palpati cu degetele de la cealalta mana fata anterioara a cotului, jumatatea dinspre corp (mana se tine intinsa cu palma in sus) pana cand simtiti pulsul arterei brahiale. Este important sa cautati atera fiindca s-au intalnit persoane cu variante anatomice.
Memorati vizual unde ati simtit pulsul, spoi aplicati manseta in jurul bratului, deasupra cotului cu 5 cm. Aveti nevoie si de un stetoscop. Se umfla cu pompa atasata mansonul tensiometrului pana cand barometrul indica 150 (170 pentru hipertensivi) mmHg, apoi aplicati ferm stetoscopul unde ati simtit pulsul arterial la cot. Dati apoi drumul incet la rotita care are ca scop eliberarea aerului din manseta, astfel incat acul barometrului sa se miste lent, nu bruscat.
La un moment dat veti auzi un prim “bum” in stetoscop care coincide cu o variate brusca si scurta a acului barometrului. Urmeaza alte”bum”-uri, pana cand la un moment dat acestea nu se mai aud. Primul “bum” coincide cu presiunea sistolica, de exemplu acesta poate sa fie auzit cand acul barometrului indica 110mmHg. Ultimul “bum” cioncide cu tensiunea diastolica si poate fi de exemplu la 80mmHg. Astfel tensiunea masurata este de 110/80 mmHg.
Cum se ia tensiunea arteriala?
Tensiunea arteriala se masoara cu un tensiometru, un aparat care se monteaza de obicei la nivelul antebratului, dar se poate masura tensiunea si in alte zone ale corpului. Tensiometrul poate fi clasic (cu manometru) sau electronic (tensiometru digital).
Ce este de fapt tensiunea arteriala?
Tensiunea arteriala este redata de presiunea sangelui pe peretii arterelor. Aceasta tensiune depinde de mai multi factori:
– De starea de hidratare a organismului (deshidratatii sunt hipotensivi, adica au tensiunea mai mica decat normalul);
– De forta de contractie a inimii;
– De elasticitatea peretilor arteriali (in hipercolesterolemie de exemplu colesterolul se depune in peretii arterelor si acestea isi pierd elasticitatea, devin rigide si produc cresterea tensiunii arteriale).
– De gradul de filtrare renala, spre exemplu in insuficienta renala se produce hipertensiune fiindca organismul nu reuseste sa elimine intr-un ritm optim apa din organism.
– De echilibrul unor hormini care activeaza musculatura din peretii arterelor si le contracta, producand cresterea tensiunii etc.
– De gradul de vascozitate a sangelui; acesta depinde atat de hidratare dar si de elementele figurate (celulele) sanguine, spre exemplu sunt boli ca leucemia care cresc vascozitatea sangelui, dar si alte patologii.
Ce reprezinta cele doua valori masurate?
Se considera ca tensiunea arteriala prezinta un maxim si un minim, masurate in milimetri coloana de mercur (mmHg). Maximul tensiunii arteriale coincide cu momentul incordarii inimii, cand aceasta expulzeaza sangele in artere in timpul sistolei ventriculare (tensiunea sistolica), iar minimul este reprezentat de relaxarea cardiaca, atunci cand sangele patrunde in inima in timpul diastolei (tensiunea diastolica).
Care sunt valorile normale ale tensiunii arteriale?
La modul general se considera tensiunea normala cea de 120/80 mmHg, insa tensiunea poate varia in functie de varsta, de greutate (persoanele slabe pot fi hipotensive fara a suferi de vreo afectiune), de varsta (tensiunea creste odata cu varsta), de efortul fizic (sportivii au la repaus tensiune mai mica, ca efect de protejare pentru momentele de intens efort fizic), de rasa (unele rase umane au tensiunea mai mica sau mai mare), de momentul zilei (dimineata tensiunea este mai mica) etc.
