Voteaza si apreciaza cum ti-a folosit !
Abia ca mi-a folositMi-a folosit putinMi-a folosit indeajunsMi-a folositMi-a folosit foarte mult ( Apreciaza, sa stie si altii.)

Loading...

Sharing

Prospect

CAPTOPRIL FABIOL 25 mg, comprimate CAPTOPRIL FABIOL 50 mg, comprimate Captopril

Compoziţie

Captopril Fabiol 25 mg

Un comprimat conţine captopril 25 mg şi excipienţi: amidon de porumb, lactoză monohidrat, povidonă K 30, talc, stearat de magneziu.

Captopril Fabiol 50 mg

Un comprimat conţine captopril 50 mg şi excipienţi: amidon de porumb, lactoză monohidrat, povidonă K 30, talc, stearat de magneziu.

Grupa farmacoterapeutică: inhibitori ai ECA (enzimei de conversie a angiotensinei).

Indicaţii terapeutice

Hipertensiune arterială; Insuficienţă cardiacă congestivă;

Tratamentul de scurtă durată (4 săptămâni) la pacienţii cu infarct miocardic acut stabili hemodinamic, în primele 24 ore post-infarct;

Prevenţia pe termen lung a insuficienţei cardiace simptomatice: la pacienţii stabili din punct de vedere clinic cu disfuncţie ventriculară stângă asimptomatică cu fracţie de ejecţie ≤ 40%;

Nefropatia diabetică cu macroproteinurie la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 (insulinodependent).

Contraindicaţii

  • hipersensibilitate la captopril, la oricare alt inhibitor (ECA) sau la oricare dintre excipienţi;

  • edem angioneurotic ereditar, idiopatic sau antecedente de edem angioneurotic asociat administrării unui inhibitor al ECA;

  • sarcină şi alăptare;

  • stenoză bilaterală de arteră renală sau pe rinichi unic funcţional;

  • hiperpotasemie.

Precauţii

În special la pacienţii imunodeprimaţi, inhibitorii ECA pot produce agranulocitoză şi/sau depresie medulară. În cazul acestor pacienţi trebuie evaluat atent raportul risc/beneficiu înainte de începerea tratamentului şi nu trebuie depăşită doza de 150 mg captopril pe zi.

Hipersensibilitate, edem angioneurotic

Apariţia unui edem al feţei, buzelor, limbii, glotei şi/sau laringelui şi al membrelor a fost raportată rar la pacienţii trataţi cu inhibitori ECA (incluzând captopril).

În aceste cazuri, tratamentul trebuie întrerupt imediat, iar pacientul trebuie supravegheat atent până la dispariţia edemelor.

Dacă edemul apare numai la nivelul feţei şi buzelor, evoluţia este în general regresivă fără tratament. Edemele de la nivelul limbii, laringelui şi/sau glotei pot fi letale datorită riscului de obstrucţie a căilor aeriene. În acest caz se recomandă aplicarea unor măsuri terapeutice corespunzătoare.

Desensibilizare

Pacienţii cărora li s-au administrat inhibitori ai ECA în timpul tratamentului de desensibilizare (de exemplu, cu venin de himenoptere) au prezentat reacţii anafilactoide cu potenţial letal.

La aceşti pacienţi aceste reacţii au putut fi evitate prin întreruperea temporară a tratamentului cu inhibitori ai ECA, dar au reapărut la readministrarea accidentală a acestor medicamente.

Tuse

Inhibitorii ECA pot determina tuse.

În mod caracteristic tusea este neproductivă, persistentă şi dispare la întreruperea tratamentului. Diagnosticul diferenţial al tusei trebuie să aibă în vedere şi posibilitatea producerii acesteia de către inhibitorii ECA.

Interacţiuni

Asocieri contraindicate

Diuretice antialdosteronice (amilorid, spironolactonă, triamteren), săruri de potasiu: risc de hiperpotasemie potenţial letală.

Săruri de litiu: litemia poate atinge valori toxice. Estramustină: creşterea riscului de edem angioneurotic.

Asocieri care necesită pruecauţie la administrare

Diuretice care reduc potasiul: risc de hipotensiune arterială bruscă şi/sau de insuficienţă renală acută în caz de depleţie hidrosodată preexistentă.

Baclofen: potenţarea efectului antihipertensiv (se recomandă supravegherea tensiunii arteriale şi ajustarea dozei de antihipertensiv).

Antiinflamatoarele nesteroidiene pot reduce efectul antihipertensiv al captoprilului prin inhibarea prostaglandinelor vasodilatatoare şi retenţie hidrosalină.

Insulină sau sulfamide antidiabetice: creşte riscul reacţiilor hipoglicemice.

Asocieri de avut în vedere

Antidepresive imipraminice şi neuroleptice: potenţarea efectului antihipertensiv şi creşterea riscului de hipotensiune arterială ortostatică.

Amifostină: creşterea efectului antihipertensiv.

Se recomandă evitarea asocierii inhibitorilor ECA cu medicamente imunosupresoare (creşte riscul de neutropenie/agranulocitoză).

Glucocorticoizii pot diminua efectul antihipertensiv (prin retenţie hidrosalină).

Alfa-blocante adrenergice cu utilizare în urologie (alfluzosin, doxazosin, prazosin, terazosin, tamsulosin): intensificarea efectului antihipertensiv, creşterea riscului de hipotensiune arterială ortostatică.

Atenţionări speciale

Pacienţi hemodializaţi

La pacienţii dializaţi şi trataţi simultan cu un inhibitor ECA au fost raportate reacţii anafilactoide în special când se utilizează membrane cu permeabilitate mare.

La aceşti pacienţi, se recomandă utilizarea altor tipuri de membrane de dializă sau a antihipertensivelor din alte clase.

Reacţii anafilactoide în timpul aferezei lipoproteice cu densitate mică (LDL)

Pacienţii trataţi cu inhibitori ai ECA în timpul aferezei lipoproteinelor de mică densitate (LDL) cu sulfat de dextran au prezentat, rar, reacţii anafilactoide care pot pune viaţa în pericol.

Aceste reacţii pot fi evitate prin întreruperea temporară a tratamentului cu inhibitor al ECA înaintea fiecărei proceduri de afereză.

Neut r openi e/ Agr anul ocit oză

La pacienţi trataţi cu inhibitori ECA au fost raportate neutropenie/agranulocitoză, trombocitopenie şi anemie.

Neutropenia este rară la pacienţii cu funcţie renală normală şi fără alte complicaţii.

Captoprilul trebuie administrat cu deosebită precauţie la pacienţii cu boli vasculare de colagen, la pacienţii trataţi cu imunosupresoare, alopurinol sau procainamidă sau la pacienţii care prezintă o combinaţie a acestor factori de risc, mai ales în cazul unei insuficienţe renale pre-existente.

Unii din aceşti pacienţi au prezentat infecţii grave, care, în câteva cazuri, nu au răspuns la terapia intensivă cu antibiotice.

Se recomandă monitorizarea periodică a numărului de celule albe la aceşti pacienţi. Pacienţii trebuie instruiţi să raporteze orice semn al unei infecţii.

Ras ă

Inhibitorii ECA determină o frecvenţă mai mare de producere a edemului angioneurotic la pacienţii de rasă neagră decât la pacienţii din celelalte rase.

Similar altor inhibitori ai ECA, captoprilul poate fi mai puţin eficace în scăderea tensiunii arteriale la pacienţii de rasă neagră decât la celelalte rase, posibil datorită prevalenţei mai mari a valorilor mici de renină la populaţia hipertensivă de rasă neagră.

Risc de hipotensiune arterială şi/sau de insuficienţă renală (insuficienţă car diacă, depleţie hidrosodată) La pacienţii cu tensiune arterială scăzută la începutul tratamentului, la cei cu stenoză arterială renală, insuficienţă cardiacă congestivă şi ciroză decompensată vascular s-a observat apariţia unei stimulări importante a sistemului renină-angiotensină-aldosteron, în special în cursul depleţiilor hidrosodate importante (regim desodat strict sau tratament diuretic prelungit).

Blocarea acestui sistem cu un inhibitor ECA poate determina, în special după administrarea primei doze şi în cursul primelor 2 săptămâni de tratament, o scădere bruscă a tensiunii arteriale şi/sau, o creştere a creatininemiei (chiar dacă mai rar şi într-un interval mai mare de timp), care poate indica o insuficienţă renală acută, funcţională.

În toate aceste cazuri, iniţierea tratamentului se va face progresiv.

Stenoză aortică sau mitrală/cardiomiopatie hipertrofică obstructivă

Inhibitorii ECA trebuie utilizaţi cu precauţie la pacienţii cu obstrucţie ventriculară sau stenoză a valvei mitrale şi obstrucţie a ejecţiei din ventriculul stâng şi trebuie evitaţi în caz de şoc cardiogen sau în caz de obstrucţie semnificativă hemodinamic la nivelul cordului.

Intervenţii chirurgicale/anest ezie

Hipotensiune arterială poate să apară la pacienţii supuşi unor intervenţii chirurgicale majore sau în timpul anesteziei cu medicamente care determină hipotensiune arterială.

Dacă apare hipotensiunea arterială, se recomandă corectarea acesteia prin expansiune volemică.

Insuficienţa renală

Dozele de captopril trebuie ajustate în funcţie de valorile clearance-ului creatininei.

Insuficienţă hepatică

Rar, administrarea de inhibitori ai ECA a fost asociată cu un sindrom care a debutat prin icter colestatic sau hepatită şi a evoluat până la necroză hepatică fulminantă şi (uneori) deces.

Mecanismul acestui sindrom nu este cunoscut.

La pacienţii cărora li se administrează captopril şi la care apare icter sau la care valorile serice ale enzimelor hepatice cresc marcat, tratamentul cu captopril trebuie întrerupt şi se va institui supraveghere medicală adecvată.

Hiperkaliemie

Creşterea kaliemiei a fost raportată la unii pacienţi trataţi cu inhibitori ai ECA, incluzând captopril. Pacienţii cu risc de a dezvolta hiperkaliemie sunt cei cu insuficienţă renală, diabet zaharat sau cei trataţi concomitent cu diuretice care economisesc potasiu, suplimente care conţin potasiu sau substituenţi ai sărurilor pe bază de potasiu ori pacienţi trataţi cu alte medicamente asociate cu creşterea kaliemiei (de exemplu, heparina).

Dacă tratamentul concomitent cu medicamentele menţionate anterior este absolut necesar, se recomandă monitorizarea regulată a kaliemiei.

Ateroscleroză cunoscută, cardiopatie ischemică şi insuficienţă circulatorie cerebrală

La această categorie de pacienţi, se recomandă precauţie la administrare, deoarece scăderea bruscă a tensiunii arteriale poate precipita un accident vascular ischemic cerebral sau coronarian.

Insuficienţă cardiacă severă (stadiul IV NYHA) sau diabet zaharat insulinodependent (cu tendinţă

spontană de hiperpotasemie)

La aceşti pacienţi, iniţierea tratamentului se va face sub supraveghere medicală cu doze reduse iniţial.

Pacienţi cu diabet zaharat

În cazul pacienţilor cu diabet zaharat trataţi cu antidiabetice orale sau cu insulină, trebuie monitorizată strict glicemia în timpul primei luni de tratament cu inhibitor al ECA.

Pacienţi vârstnici

La pacienţii vârstnici, se recomandă evaluarea funcţiei renale a pacientului înainte de iniţierea tratamentului cu inhibitori ai ECA iar dozajul va fi stabilit în conformitate cu aceasta. Iniţial se recomandă administrarea medicamentului în doze mici, acestea urmând a fi crescute treptat în funcţie de răspunsul terapeutic, pentru a evita scăderea bruscă a tensiunii arteriale.

Deoarece conţine lactoză monohidrat, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Sarcina şi alăptarea

Este contraindicată administrarea captoprilului în timpul sarcinii, datorită posibilelor efecte toxice la făt.

Dacă în timpul tratamentului apare o sarcină, administrarea de captopril trebuie întreruptă cât mai rapid posibil.

Deoarece captoprilul se excretă în laptele matern, se va lua în considerare fie întreruperea alăptării, fie întreruperea administrării medicamentului în perioada alăptării.

Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

În general, captoprilul nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje, dar pacienţii trebuie avertizaţi asupra riscului de producere a senzaţiei de vertij pe parcursul tratamentului cu captopril.

Doze şi mod de administrare

Adulţi

Atât la începutul tratamentului cu captopril cât şi pe parcursul acestuia se recomandă determinarea valorilor creatininemiei şi kaliemiei.

Hipertensi unea arterială

Pacienţi fără depleţie hidrosodată prealabilă sau insuficienţă renală: doza recomandată iniţial este de 25-50 mg captopril pe zi, administrată în două prize, la intervale de 12 ore.

Dozajul poate fi ajustat în funcţie de răspunsul terapeutic, la intervale de cel puţin 2 săptămâni, până la atingerea dozei zilnice de 100 mg captopril, administrată în 2 prize.

Hipertensiunea arteri ală severă

Pot fi necesare, cel puţin la începutul tratamentului, doze mai mari (până la 150 mg captopril pe zi, administrate în 2 sau 3 prize), acestea putând fi scăzute ulterior.

Hipertensiunea arterială tratată cu diuretice

  • va fi întreruptă administrarea diureticului cu 3 zile înainte de iniţierea tratamentului cu captopril (cu controlul atent al valorilor tensionale în aceasta perioadă), cu reluarea ulterioară a administrării diureticului, dacă este necesar, sau

  • se va administra o doză iniţială de 12,5 mg captopril, urmând ca dozajul să fie ajustat în funcţie de răspunsul terapeutic obţinut şi de tolerabilitate.

Hipertensiunea renovasculară

Se recomandă iniţierea tratamentului cu o doză zilnică de 6,25 mg captopril, urmând ca aceasta să fie ajustată ulterior în funcţie de răspunsul terapeutic.

Insuficienţa renală

Dozele de captopril vor fi ajustate în funcţie de clearance-ul creatininei, conform tabelului de mai jos.

Clearance-ul creatininei (ml/min/1,73 m2)

Doza maximă zilnică (mg)

Doza iniţială zilnică (mg)

 41

150

25 – 50

40 – 21

100

25

20 – 11

75

12,5

 10

37,5

6,25

Captoprilul este dializabil.

Insuficienţa cardiacă congestivă

Tratamentul va fi iniţiat sub strictă supraveghere medicală.

Doza iniţială recomandată este de 6,25 – 12,5 mg captopril administrată de 2-3 ori pe zi. Ulterior, dozele pot fi crescute progresiv, la intervale de cel puţin 2 săptămâni, până la atingerea dozei eficace care se situează între 50 şi 100 mg captopril pe zi repartizată în 2-3 prize.

Doza de întreţinere se stabileşte astfel încât tensiunea arterială sistolică în ortostatism să nu scadă sub 90 mm Hg.

Infarct miocardic în faza acută

Tratamentul trebuie iniţiat în spital cât mai curând posibil după apariţia semnelor şi/sau simptomelor la pacienţii stabili hemodinamic.

Se administrează o doză test de 6,25 mg captopril, după 2 ore se administrează o doză de 12,5 mg captopril, iar după alte 12 ore, o doză de 25 mg captopril. Începând din ziua următoare, captoprilul se va administra în doză de 100 mg pe zi, divizat în 2 prize, timp de 4 săptămâni, în absenţa reacţiilor adverse hemodinamice.

La sfârşitul celor 4 săptămâni de tratament, statusul pacientului trebuie evaluat înainte de a lua decizia privind tratamentul post-infarct miocardic.

În cazul în care tratamentul nu a început în primele 24 ore, poate fi iniţiat după 3 zile de la producerea infarctului miocardic, cu o doză unică de 6,25 mg captopril, urmând ca dozele să fie crescute progresiv în funcţie de tolerabilitatea pacientului şi răspunsul terapeutic până la o doză de 25 mg captopril administrată de 3 ori pe zi.

Doza recomandată pentru o cardioprotecţie eficientă în tratamentul de lungă durată este de 75-150 mg captopril pe zi, administrată în 2 sau 3 prize.

În cazul apariţiei hipotensiunii simptomatice, eventual determinată de insuficienţa cardiacă, dozajul diureticelor şi/sau al altor vasodilatatoare asociate poate fi ajustat pentru a permite atingerea dozei de echilibru a captoprilului.

Dacă este necesar, doza de captopril va fi ajustată în funcţie de tolerabilitatea clinică a pacientului.

Nefropatia diabetică

Doza zilnică recomandată este de 50 – 100 mg captopril, administrată în 2 – 3 prize.

În caz de insuficienţă renală cronică, dozajul va fi ajustat în funcţie de gradul insuficienţei renale. Comprimatele se administrează cu o oră înaintea meselor principale, deoarece în prezenţa alimentelor absorbţia este diminuată.

Copii şi adolescenţi

Eficacitatea şi siguranţa utilizării la copii şi adolescenţi nu au fost pe deplin stabilite. În consecinţă, nu se recomandă utilizarea la copii şi adolescenţi.

Reacţii adverse

În timpul tratamentului cu captopril şi alţi inhibitori ai ECA au fost observate şi raportate următoarele reacţii adverse cu următoarele frecvenţe: foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

In vestigaţii diagnostice

Foarte rare: proteinurie, eozinofilie, creşterea kaliemiei, scăderea concentraţiilor natremiei, creşteri ale uremiei, creatininemiei şi bilirubinemiei, scăderea valorilor hemoglobinei, hematocritului, leucocitelor, trombocitelor

T ulburări cardiace

Mai puţin frecvente: tahicardie sau tahiaritmie, angină pectorală, palpitaţii Foarte rare: stop cardiac, şoc cardiogen

T ulburări hematologice şi limfatice

Foarte rare: neutropenie/agranulocitoză (vezi pct. Atenţionări speciale), pancitopenie în special la pacienţii cu disfuncţii renale, anemie (incluzând anemia aplastică şi anemia hemolitică), trombocitopenie, limfadenopatie, eozinofilie, afecţiuni autoimune şi/sau rezultate pozitive la testul pentru depistarea anticorpilor antinucleari (ANA)

T ulburări ale sistemului nervos

Frecvente: modificări ale gustului, ameţeli; Rare: somnolenţă, cefalee şi parestezie.

Foarte rare: evenimente cerebrovasculare, incluzând accident vascular cerebral şi sincopă

Tulburări oculare

Foarte rare: vedere înceţoşată

T ulburări respir atorii, toracice şi mediastinale Frecvente: tuse uscată, iritativă, dispnee;

Foarte rare: bronhospasm, rinită, alveolită alergică/pneumonie eozonofilică

T ulburări gastro-intestinale

Frecvente: greaţă, vărsături, epigastralgii, dureri abdominale, constipaţie, diaree, xerostomie. Rare: stomatite/afte;

Foarte rare: glosite, ulcer peptic, pancreatită

T ulburări renale şi ale căilor urinare

Rare: tulburări renale, incluzând insuficienţă renală, poliurie, oligurie, polakiurie. Foarte rare: sindrom nefrotic

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Frecvente: prurit, erupţii cutanate tranzitorii, alopecie;

Mai puţin frecvente: edem angioneurotic (vezi pct. Precauţii);

Foarte rare: urticarie, sindrom Stevens Johnson, eritem polimorf, fotosensibilizare, reacţii de tip pemfigoid, eritrodermie, dermatită exfoliativă

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Foarte rare: mialgie, artralgie

T ulburări metabolice şi de nutriţie Rare: anorexie;

Foarte rare: hipoglicemie, hiperkaliemie

T ulburări vasculare

Mai puţin frecvente: hipotensiune arterială (vezi pct. Atenţionări speciale), fenomen Raynaud, eritem tranzitor al feţei şi gâtului, paloare

T ulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Mai puţin frecvente: dureri în piept, oboseală, stare de rău general

T ulburări hepatobiliare

Foarte rare: afectarea funcţiei hepatice şi colestază (incluzând icter), hepatite, inclusiv necroza hepatică, creşteri ale valorilor serice ale transaminazelor şi bilirubinei

T ulburări ale aparatului genital şi ale sânului Foarte rare: impotenţă, ginecomastie

T ulburări psihice

Frecvente: tulburări ale somnului; Foarte rare: confuzie mentală, depresie

Supradozaj

În caz de supradozaj, fenomenul cel mai des întâlnit este hipotensiunea arterială.

În cazul apariţiei unei hipotensiuni arteriale importante, bolnavul trebuie să fie aşezat în clinostatism, iar la nevoie se vor administra în perfuzie ser fiziologic sau înlocuitori de plasmă.

Se impun măsuri de susţinere a funcţiilor vitale. Captoprilul poate fi eliminat prin hemodializă.

Păstrare

A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj. A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original. A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Ambalaj

Cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 comprimate

Producător

S.C. Fabiol S.A.

B-dul Timişoara nr. 50, sector 6, Bucureşti, România

Deţinătorul Autorizaţiei de punere pe piaţă

S.C. Fabiol S.A.

B-dul Timişoara nr. 50, sector 6, Bucureşti, România

Data ultimei verificări a prospectului

Aprilie 2009

Tratamente Naturiste

1 2 3 4

Diete pentru Adulti si Copii

1 2 3 4

 

Lupta-cu-Cancerul

 

Dieta de detoxifiere

 

Celulita

 

8 cure detoxifiere

 

detox-plan

 

retete cu vlastari

 

germeni

 

Sa radem un pic !