Prospect Uromitexan 500 mg - Reducerea incidenteia cistitei hemoragice - Prospecte Medicamente & Suplimente Naturiste

Prospect Uromitexan 500 mg – Reducerea incidenteia cistitei hemoragice

Sharing

Mesna este indicată în tratamentul profilactic pentru reducerea incidenţei cistitei hemoragice determinate de oxazafosforine (ifosfamidă, ciclofosfamidă, trofosfamidă). Intotdeauna, mesna trebuie administrată concomitent cu ifosfamidă. La toţi pacienţii cu risc mare, în cazul în care se administrează ciclofosfamida sau trofosfamidă, mesna trebuie administrată în cazul dozelor care depăşesc 10 mg oxazafosforine /kg. Principalii factori de risc sunt: radioterapia pelvină în antecedente, cistită după tratament anterior cu ifosfamidă, tratament cu ciclofosfamidă sau trofosfamidă sau antecedente de afecţiuni urinare.

 

UROMITEXAN® 400 mg

Soluţie injectabilă, 400 mg/4 ml

Compoziţie

4 ml soluţie injectabilă conţin mesna 400 mg şi excipienţi: edetat disodic, hidroxid de sodiu (soluţie 10 N), apă pentru preparate injectabile.

Grupa farmacoterapeutică: alte produse terapeutice, antitoxice în tratamentul citostatic

Indicaţii terapeutice

 

Contraindicaţii

Produsul este contraindicat la pacienţii cu hipersensibilitate la mesna sau la oricare dintre excipienţii produsului sau la alţi derivaţi tiolici.

Pentru administrarea în sarcină şi alăptare, vezi pct. Sarcina şi alăptarea.

Precauţii

După tratamentul cu Uromitexan 400 mg, au fost raportate reacţii de hipersensibilitate (hiperergice).

Uromitexan 400 mg a fost conceput ca un medicament pentru scăderea riscului de cistită hemoragică determinată de oxazafosforine. Produsul nu previne sau ameliorează nici una din celelalte reacţii adverse sau fenomene toxice asociate cu tratamentul cu oxazafosforine.

Mesna nu previne apariţia cistitei hemoragice la toţi pacienţii. De aceea, înaintea tratamentului cu oxazafosforine trebuie efectuat zilnic un sumar de urină pentru a depista prezenţa hematuriei (evidenţierea prezenţei eritrocitelor la examenul microscopic). Dacă în timpul tratamentului cu mesna şi oxazafosforine administrat conform schemei terapeutice recomandate, apare hematuria, trebuie avută în vedere scăderea dozei sau întreruperea tratamentului cu oxazafosforine, în funcţie de gravitatea hematuriei.

Interacţiuni

Efectele sistemice ale oxazafosforinelor nu sunt afectate de mesna. Studiile clinice au demonstrat că supradozajul cu mesna nu a redus toxicitatea acută şi subacută, activitatea asupra leucocitelor şi eficacitatea imunosupresoare a oxazafosforinelor. De asemenea, studiile efectuate la animale cu ifosfamidă şi ciclofosfamidă pentru o varietate de tumori au demonstrat că mesna nu interferă cu activitatea antineoplazică a acestora.

Tratamentul cu mesna poate determina apariţia de reacţii fals pozitive la testul cu dipstick pentru corpii cetonici (de exemplu, testul Rothera, testul cu reactivi N-Multistix) şi reacţii fals pozitive sau fals negative la testele rapide pentru depistarea hematuriei. Reacţia de culoare pentru corpii cetonici este roşie-violacee mai degrabă decît violet, este mai puţin stabilă şi dispare imediat la adăugarea de acid acetic glacial. Pentru depistarea precisă a hematuriei se recomandă examenul microscopic al urinei.

De asemenea, mesna nu influenţează eficacitatea antineoplazică a altor citostatice (de exemplu, doxorubicină, BCNU, metotrexat, vincristină), nici efectul terapeutic al altor medicamente, cum sunt glicozizii digitalici.

Atenţionări speciale

La pacienţii cu boli autoimune la care s-a administrat tratament cu ciclofosfamidă şi mesna a existat o incidenţă mai mare a reacţiilor de hipersensibilitate: reacţii cutaneo-mucoase de întindere şi gravitate variate (erupţii cutanate, prurit, eritem, leziuni buloase, sindrom Lyell, sindrom Stevens-Johnson), tumefacţie tisulară localizată (edem urticarian), conjunctivită, cazuri rare de hipotensiune arterială asociate cu reacţii circulatorii şi alura ventriculară peste 100 bătăi/minut (tahicardie), precum şi creşterea frecvenţei respiratorii (tahipnee) datorată reacţiilor de hipersensibilitate acută gravă (reacţii anafilactoide), hipertensiune arterială, supradenivelarea segmentului ST, mialgii şi, de asemenea, creşterea tranzitorie a valorilor unor teste funcţionale hepatice (de exemplu, creşterea concentraţiei plasmatice a transaminazelor). De aceea, la pacienţii cu boli autoimune protecţia tractului urinar cu mesna trebuie efectuată numai după o analiză atentă a raportului risc-beneficiu şi sub monitorizare medicală.

Sarcina şi alăptarea

Deoarece mesna se utilizează ca detoxifiant în cadrul tratamentului citostatic cu oxazafosforine, administrarea sa în timpul sarcinii şi al alăptării se ghidează după criteriile aplicate în cazul acestui tip de tratament citostatic.

Sarcina

La gravide, nu există studii controlate adecvate. Studiile efectuate la animale nu au evidenţiat efecte embriotoxice sau teratogene ale mesna. In timpul sarcinii, având în vedere că studiile cu privire la toxicitatea asupra funcţiei de reproducere la animale nu au întotdeauna valoare predictivă pentru răspunsul la om, acest medicament nu trebuie utilizat decât dacă este absolut necesar.

Afla mai multe despre...
Sclefic 50 mg

Alăptarea

Nu se ştie dacă mesna sau dimesna se excretă în laptele matern. Deoarece multe medicamente se excretă în lapte şi datorită potenţialului de apariţie la sugari a reacţiilor adverse determinate de mesna, trebuie luată o decizie cu privire la întreruperea alăptării sau a administrării medicamentului, în funcţie de importanţa acestuia pentru mamă.

Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

Produsul nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Doze şi mod de administrare

Mesna trebuie administrată într-o doză suficientă pentru ca pacienţii să fie protejaţi în mod adecvat de efectele urotoxice ale oxazafosforinelor.

Debitul urinar trebuie menţinut la 100 ml/oră (necesar în orice tratament cu oxazafosforine) şi sumarul de urină trebuie monitorizat pe toată durata tratamentului pentru apariţia hematuriei sau proteinuriei.

Durata tratamentului cu mesna trebuie să fie egală cu cea a tratamentului cu oxazafosforine plus timpul necesar pentru scăderea concentraţiei urinare a metaboliţilor oxazafosforinelor la valori non-toxice. Aceasta se produce de obicei la 8 – 12 ore după terminarea tratamentului cu oxazafosforine, dar durata poate fi variabilă în funcţie de schema terapeutică.

Copii

La copii, nu s-a stabilit cu exactitate siguranţa şi eficacitatea tratamentului cu mesna. La copii, poate să fie necesară scurtarea intervalului dintre doze şi/sau creşterea numărului dozelor. Această schemă terapeutică protejează copiii care, în general, au un număr mare de micţiuni.

Vârstnici

Studiile clinice efectuate cu mesna nu au inclus un număr suficient de subiecţi cu vârste de peste 65 ani pentru a determina dacă răspunsul acestora la tratament este diferit de cel obţinut la pacienţii tineri. În general, stabilirea dozei la pacienţii vârstnici trebuie făcută cu prudenţă, având

în vedere frecvenţa crescută a scăderii funcţiei hepatice, renale sau cardiace şi prezenţa afecţiunilor asociate sau a altor tratamente medicamentoase concomitente. Cu toate acestea, raportul dintre dozele de mesna şi oxazafosforine trebuie să rămână nemodificat.

Pacienţii cu risc crescut

Sunt pacienţii cu leziuni uroteliale datorate unui tratament anterior cu oxazafosforine sau radioterapiei pelvine sau care nu sunt protejaţi în mod adecvat cu doze uzuale de Uromitexan

400 mg, de exemplu pacienţii cu antecedente de afecţiuni ale tractului urinar: trebuie administrată 40% din doza de oxazafosforine, la intervale mai scurte de 4 ore şi/sau trebuie crescut numărul dozelor.

La adulţi, dacă nu se recomandă altfel, administrarea intravenoasă a mesna se face la doze de 20% din doza de oxazafosforină în momentul zero (momentul administrării oxazafosforinelor) şi apoi la 4 şi 8 ore.

Exemplu de administrare a mesna concomitent cu administrarea intravenoasă a oxazafosforinelor:

Moment (ora)

0 (ora 8)

4 (ora 12)

8 (ora 16)

Doza oxazafosforine

2,4 g/m2 suprafaţă

corporală

Doza mesna

480 mg mesna/m2 suprafaţă corporală

480 mg mesna/m2suprafaţă corporală

480 mg mesna/m2suprafaţă corporală

La copii, experienţa clinică a arătat că, în anumite cazuri, administrarea mesna la intervale mai scurte de timp este benefică (de exemplu la 3 ore, doza totală de mesna = 60% din doza de oxazafosforine).

În cazul tratamentului citostatic cu doze mari de oxazafosforine (de exemplu, înainte de transplantul de măduvă osoasă), doza totală de mesna poate fi crescută la 120 – 160% din doza de oxazafosforine. După administrarea a 20% din doza de mesna la momentul zero (corelat cu doza de oxazafosforine), se recomandă ca restul dozei calculate să fie administrat în perfuzie intravenoasă continuă cu durata de 24 ore. Ca alternativă, este posibilă administrarea intravenoasă in bolus, intermitentă: la adulţi, 40% din doză în trei prize (la 0, 4 şi 8 ore) sau 40% din doză în patru prize (la 0, 3, 6 şi 9 ore). La copii, datorită micţiunilor mai frecvente, administrarea intravenoasă in bolus trebuie întotdeauna efectuată la intervale mai scurte (de exemplu, 20% la 0, 1, 3, 6, 9, 12 ore). Este posibilă administrarea în perfuzii cu durată scurtă (15 minute) în locul administrării intravenoase in bolus.

In cazul administrării ifosfamidei în perfuzie continuă, s-a demonstrat că este benefică administrarea mesna în momentul zero, după administrarea intravenoasă in bolus iniţială de 20% (începutul perfuziei, momentul 0), continuată cu administrare în perfuzie până la o doză de 100% din doza de ifosfamidă, cu continuarea tratamentului uroprotector pentru încă 6 sau 12 ore după terminarea perfuziei cu ifosfamidă.

Afla mai multe despre...
Cloroden 75 mg

Moment (ora)

24 30 36

Doza ifosfamidă

5 g ifosfamidă/m2 suprafaţă corporală

(≈125 mg ifosfamidă/kg)

 

Doza mesna administrată intravenos in bolus

1 g mesna/m2 suprafaţă corporală (≈ 25 mg mesna/kg)

 

Doza mesna administrată perfuzabil

până la 5 g mesna/m2 suprafaţă

corporală (≈ 125 mg mesna/kg) concomitent cu administrarea perfuzabilă de ifosfamidă

până la 2,5 g mesna/m2

suprafaţă corporală (≈62,5 mg mesna/kg)

Exemplu de administrare a mesna concomitent cu administrarea de ifosfamidă în perfuzie cu durata de 24 ore:

Tratamentul intermitent cu oxazafosforine

Se administrează oral echivalentul a 40% din doza de oxazafosforine, doza fiind rotunjită la valoarea cea mai apropiată exprimată în comprimate întregi. Mesna trebuie administrată cu 2 ore înainte şi la 2 şi 6 ore după administrarea de oxazafosforine.

In cazul în care mesna se administrează mai întâi intravenos, doza administrată oral la 2 ore se înlocuieşte cu echivalentul a 20% din doza de oxazofosforine administrată intravenos la momentul iniţial.

Administrarea de ifosfamidă în perfuzie cu durata de 24 ore

Mesna trebuie administrată oral după terminarea administrării concomitente în perfuzie de ifosfamidă şi mesna, apoi după 2 şi 6 ore. Toate dozele sunt de 40% din doza de ifosfamidă, rotunjite la valoarea cea mai apropiată în comprimate întregi.

Administrarea de ifosfamidă în perfuzie continuă cu durată lungă

Mesna trebuie administrată oral după terminarea administrării concomitente în perfuzie de ifosfamidă şi mesna, apoi după 2 şi 6 ore. Toate dozele mesna administrate oral sunt de 40% din doza finală de ifosfamidă după 24 ore, rotunjite la valoarea cea mai apropiată în comprimate întregi.

Reacţii adverse

Deoarece mesna se administrează concomitent cu oxazafosforinele sau în cadrul chimioterapiei combinate incluzând oxazafosforine, reacţiile adverse posibil determinate de mesna sunt dificil de diferenţiat de cele determinate de administrarea concomitentă a citotoxicului.

Unele reacţii adverse frecvent raportate în studiile clinice, de exemplu leucopenie, granulocitopenie, anemie, alopecie şi pneumonie, nu reprezintă o corelaţie rezonabilă cu administrarea orală sau intravenoasă a mesna şi trebuie considerate ca fiind datorate administrării concomitente cu citotoxice.

Alte reacţii adverse raportate frecvent în studiile clinice şi/sau din raportări spontane şi care reprezintă o corelaţie rezonabilă cu administrarea orală sau intravenoasă a mesna sunt: greaţă, vărsături, flatulenţă, diaree, constipaţie, dureri colicative (de exemplu, dureri abdominale), anorexie, reacţii pseudogripale, febră, rigiditate musculară, bufeuri, tuse, farinigită, ameţeli, somnolenţă, cefalee, lombalgii, artralgii.

Au fost raportate cazuri izolate de reacţii de hipersensibilitate parţial legate de organ (reacţii hiperergice), de exemplu, în unele cazuri în asociere cu trombocitopenie, reacţii cutaneo- mucoase cu întindere şi gravitate variată (erupţii cutanate, prurit, eritem, leziuni buloase, sindrom Lyell, sindrom Stevens-Johnson), tumefacţie tisulară localizată (edem urticarian), conjunctivită, rare cazuri de hipotensiune arterială asociată cu reacţii circulatorii şi alura ventriculară peste 100 bătăi/minut (tahicardie), precum şi creşterea frecvenţei respiratorii (tahipnee) datorată reacţiilor de hipersensibilitate acută gravă (reacţii anafilactoide), hipertensiune arterială, supradenivelarea segmentului ST, mialgii şi, de asemenea, creşterea tranzitorie a valorilor unor teste funcţionale hepatice (de exemplu, creşterea concentraţiei plasmatice a transaminazelor).

După administrarea intravenoasă de doze unice de 60-70 mg mesna/kg şi zi, la voluntarii sănătoşi au apărut următoarele reacţii adverse: greaţă, vărsături, dureri colicative, diaree, cefalee, fatigabilitate, dureri ale membrelor şi artralgii, lipsa energiei cum sunt epuizare şi slăbiciune, depresie, iritabilitate, erupţii cutanate, hipotensiune arterială şi tahicardie.

Studiile clinice au inclus şi pacienţi cu vârste de peste 65 ani, la care nu s-au raportat reacţii adverse specifice acestui grup de vârstă.

Rareori, s-au raportat cazuri de iritaţie venoasă la locul de puncţie.

Supradozaj

Nu se cunoaşte un antidot specific pentru mesna. Datorită posibilităţii apariţiei reacţiilor anafilactice, după cum s-a menţionat la pct.Contraindicaţii şi Reacţii adverse, trebuie să fie disponibilă medicaţia de urgenţă adecvată.

Supradozajul poate determina apariţia reacţiilor adverse observate într-un studiu de toleranţă descris la pct. Reacţii adverse.

Păstrare

A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj. A se păstra la temperaturi sub 30C, în ambalajul original. A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

Ambalaj

Cutie cu 3 suporturi termoformate din plastic a câte 5 fiole de sticlă incoloră a câte 4 ml soluţie injectabilă.

Producător

Baxter Oncology GmbH, Germania

Deţinătorul Autorizaţiei de punere pe piaţă

Baxter Oncology GmbH

Daimlerstraβe 40, 60314 Frankfurt, Germania

Data ultimei verificări a prospectului

August 2004

Sharing

Voteaza si apreciaza cum ti-a folosit !
Foarte NemultumitNemultumitOKMultumitFoarte Multumit ( Apreciaza, sa stie si altii.)

Încarc...

Lasă un comentariu

Solve : *
5 + 6 =


Urmatorul regulament trebuie acceptat pentru a publica comentariul:

In conformitate cu GDPR va anunt ca emailul si comentariul d-voastra va fi stocat .  Pentru mai multe detalii vizitati Politica cookie. Sau scrieti-ne pe pagina de Contact.

 

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acum esti aici: Home » Prospect Uromitexan 500 mg – Reducerea incidenteia cistitei hemoragice