Cum te pot salva analizele de sange? De ce sunt importante?

Dă Share să știe și altii!!
Shares

Analizele de sânge

 Sangele 

Sângele este un lichid de culoare roşie, care asigură transportul oxigenului şi substanţelor nutritive către toate organele corpului, conduce deşeurile către organele excretoare, menţine temperatura constantă a corpului, asigură apărarea imunitară prin producerea de anticorpi.

Când este necesară analiza sângelui?

O febră inexplicabilă, o oboseală care durează de mai multă vreme, o intervenţie chirurgicală care trebuie efectuată, sunt cazuri care necesită analiza sângelui.

În afara acestora, este indicat să se facă o dată pe an analiza sângelui, pentru a vă asigura că este totul în regulă.

Recoltarea sângelui se face prin înţeparea venei la încheietura cotului, cu o seringă cu ac adecvat, după ce în prealabil s-a aplicat un garou deasupra locului înţepăturii. Se prelevează câţiva centimetri cubi de sânge într-un flacon special, destinat analizelor de sânge. 

De ce trebuie recoltat sângele dimineaţa pe nemâncate

Dacă aţi  mâncat chiar înainte de recoltarea sângelui, acesta riscă să modifice rezultatele, care vor fi mai dificil de interpretat. De asemenea este interzis fumatul, deoarece influenţează dozarea colesterolului.

Este indicat ca recoltarea sângelui să se facă la un interval de cel puţin 8-12 ore masă. 

Analize sange



Analize sange

 

Care sunt elementele componente ale sângelui?

Sângele este constituit în principal din plasmă care este un lichid. Sunt aproximativ 5-6 litri de sânge care circulă prin organism, ceea ce reprezintă 1/3 din greutatea corpului.

În  afară de plasmă în compoziţia sângelui mai intră :

Eritrocitele (globule roşii) care asigură transportul oxigenului şi evacuează deşeurile din organism.

Leucocitele (globule albe) care luptă contra infecţiilor şi distrug celulele moarte.

Plachetele sangvine-care joacă un rol esenţial în coagularea sângelui.

Analize sange si interpretarea lor

A. Analize sange:

1. Formula sangvină:

  • Valori Normale
    • Leucocite: 4000-10.000 mm3 de sânge.
    • Hematii: 3.500.000-5.000.000 mm3.
    • Hemoglobina: 11,0-15,5/100 ml.
    • Hematocrit: 33,0-55,0.
    • Plachete: 150.000-400.000 mm3.
    • Polinucleare neutrofile: 45-70%
    • Polinucleare eozinofile: max 5%.
    • Polinucleare bazofile: max. 2%.
    • Limfocite: 20-55%
    • Monocite: 3-10%

2. Viteza de sedimentare:

  • la 1 oră max 20 mm,
  • la 2 ore max 30 mm.

3. Glicemia pe nemâncate:0,70-1,10g/l.

4. Colesterol total: 1,50-2,50 g/l.

5. Trigliceride: max. 1,60 g/l.

6. Creatina sangvină:4,0-13,0 mg/l.

 B. Interpretare analize sange :

 1. Formula sangvină – Ce este ?:

Formula sangvinica corespunde numărului de celule prezente într-un milimetru cub de sânge (globule roşii, globule albe şi plachete sangvine).

De asemenea formula stabileşte şi raportul dintre diferite tipuri de globule albe (polinucleare neutrofile, bazofile, eozinofile, limfocite şi monocite).



De asemenea, pune în evidenţă cantitatea de hemoglobină din hematii, mărimea acestora, şi volumul pe care acestea îl ocupă în sânge.

 Ce se poate depista prin formula sangvinica?

  • Un număr insuficient de globule roşii şi o cantitate mică de hemoglobină, sunt dovada unei anemii.
  • Excesul indică poliglobulie.

Creşterea numărului de globule albe indică o infecţie bacteriană sau virală, sau în unele cazuri leucemie. Ele scad în caz de rezistenţă scăzută la factorii externi.

 2. Viteza de sedimentare (VSH-ul).

Reprezintă în milimetri înălţimea depozitului de globule roşii măsurate după 1 oră şi 2 ore de sedimentare. Într-un flacon cu sânge menţinut pe verticală, globulele roşii se separă încet-încet de plasmă (care rămâne la suprafaţă). Nu este nevoie ca această analiză să se facă pe nemâncate. VSH-ul tinde să crească cu timpul. El este puţin mai crescut la persoanele în vârstă.

Ce se poate depista prin analiza VSH?

O creştere puternică poate fi cauzată de reumatism sau infecţii.

3. Glicemia – analize glicemie.

Cantitatea de zahăr din sânge se măsoară de obicei pe stomacul gol. Dar se pot evalua variaţiile acesteia şi după masă. Se vorbeşte în acest caz de glicemie „postprandială”.

Ce se poate depista prin aceasta analiza a glicemiei?

Un exces de zahăr în sânge înseamnă diabet, atunci când depăşeşte 1,26g/l determinat de mai multe ori.

4. Colesterolul.

Analiza acestuia înseamnă stabilirea grăsimilor care circulă în sânge. Acestea sunt produse în cea mai mare parte de ficat, iar restul provin din alimentaţie.

Măsurarea colesterolului „total” este de obicei suficientă într-o analiză de rutină. Dar, pentru analize mai fine, se dozează substanţele care transportă colesterolul în sânge, şi care se numesc lipoproteine.

Acestea sunt: HDL care vehiculează colesterolul „bun” şi LDl care vehiculează colesterolul „rău”.

Aceste analize se efectuează pe stomacul gol, chiar după o zi în care s-a mâncat lejer.

Ce se poate depista prin analiza colesterolului?

Excesul de colesterol poate conduce la accidente vasculare, deoarece acesta se depune pe pereţii arterelor pe care le înfundă. Pot fi afectate vasele din inimă, creier, picioare. Deja de la un nivel de 2,50g/l trebuie să fim atenţi.

Cu vârsta creşte puţin nivelul de colesterol. Creşterea colesterolului poate fi cauzată de un regim bogat în grăsimi animale saturate cum sunt: untul, mezelurile, brânza grasă sau poate avea cauze ereditare.

O valoare prea mică nu este normală, aceasta putând ascunde maladii hormonale.

 5. Trigliceridele.

Aceste grăsimi prezente în sânge provin din alimentaţie. Ele sunt produse în ficat prin transformarea glucidelor în exces. Analiza se efectuează pe stomacul gol.

Ce se poate depista prin analiza trigliceridelor?





Excesul de trigliceride ameninţă inima şi arterele, deoarece favorizează formarea plăcilor de aterom, ducând la ateroscleroză. Trigliceridele cresc în caz de exces de zahăr, alcool şi tutun, de asemenea la persoanele obeze şi diabetici.

La multe femei pilula contraceptivă poate duce la creşterea trigliceridelor. De asemenea factorii familiali au un rol important.

 6. Creatinina.

Este o substanţă azotată care provine din degradarea creatinei, care se găseşte în muşchi. Nivelul ei variază în funcţie de vârstă şi sex, deoarece depinde de masa musculară. Este mai mare la bărbat. Este foarte puţin influenţată de alimentaţie.

Ce se poate depista prin analiza creatininei?

Creatinina crescută este dovada insuficienţei renale.

 Analize sange – Examenele de ficat.

Transaminazele.

Transaminazele sunt enzime localizate mai ales în ficat şi rinichi. Se mai numesc aminotransferaze.

Valoarea normală se situează între 5 şi 40-50 ui/l de plasmă. Ele apar în sânge la valori ridicate atunci când celulele ţesuturilor sunt lezate (distruse). Există două tipuri: SGTB sau ALAT şi SGOT sau ASAT.

SGTP sau ALAT sau TGP este transaminaza glutamic piruvică, numită şi alanin-aminotransferază.

SGOT sau ASAT sau TGO sau glutamat-oxalacetică- este transaminaza glutamino oxalacetică numită şi aspartat-amino-transferază.



Valorile normale ale acestor două analize variază în funcţie de laboratoare, dar de obicei limita maximă este de 35 de unităţi internaţionale.

Ce indica ASAT si  ALAP?

ASAT este prezentă în miocard, inimă, rinichi, creier, muşchi şi ficat.

ALAT este prezentă în citoplasme celulelor hepatice, dar şi în muşchi.

Creşterea lor se observă în hepatita virală, hepatita toxică şi uneori în caz de ciroză hepatică, cancer primitiv sau secundar al ficatului, pancreatitei acute şi infarct de miocard. ASAT poate fi fals crescută în caz de consum mare de vitamina C, aspirină, eritromicină şi în cazul unui regim bogat în zaharoză.

Raportul ASAT/ALAT mai mare ca 1, înseamnă maladie hepatică în stadiul de ciroză. Creşterea importantă a transaminanzelor (mai mare de 10-29 ori faţă de normal), înseamnă hepatită virală acută, hepatită medicamentoasă, hepatită toxică, hepatită auto-imună, ischemie hepatică, migrarea unui calcul din căile biliare.

Creşterea moderată (sub 10 faţă de nivelul normal) înseamnă alte maladii ale ficatului, sau alte afecţiuni:

-toate formele de hepatită (A, B, C) hepatita alcoolică, multe maladii virale ca: herpes, citomegalovirus, virusul Epstein Barr, steatoză hepatică, maladii genetice ca maladia Wilson, hemocromatază, maladia celiacă, maladii musculare ca poliomiozita, exerciţiile fizice intense.

 TGO -crescut apare în:

  • Hepatita acută valori mari care pot ajunge la 1000 UI.
  • Hepatita cronică valori crescute de 3-5 ori.
  • Ciroza hepatică şi steatoze hepatice (încărcarea cu grăsime a ficatului) hepatite toxice (intoxicaţii cu alcool, medicamente.
  • Infarct miocardic- apare în ser după 4 ore de la producerea infarctului, valoarea maximă fiind după aproximativ 2 zile, iar revenirea la normal făcându-se după aproximativ o săptămână.
  • Masaj cardiac, cateterism cardiac, operaţii pe inimă, miocardite.
  • Distrofie musculară progresivă şi miozite (când se produce distrugerea musculaturii), dermatomiozite.
  • Accident vascular cerebral.
  • Infarct pulmonar sau embolie pulmonară.
  • Infarct renal, mialgodinurie.
  • Traumatisme şi operaţii pe creier, plămân, ficat, rinichi, muşchi.

După cum se vede din analize sange – TGO poate fi crescută în foarte multe boli. Este o analiză nespecifică, de aceea ea se efectuează obligatoriu în asociere cu analize sange TGP. Când se descoperă la valori crescute medicul recomandă obligatoriu şi alte analize pentru a descoperii originea creşterii ei.

TGP– este o enzimă care se găseşte în ficat şi care apare în sânge la valori mărite prin distrugerea celulelor ficatului, prin diferite toxine, medicamente, infecţii cu virusuri hepatice, icter obstructiv (prin litiaze sau neoplasme).

Astfel valorile TGP crescute apar în:

-Consumul cronic de alcool (steatoză hepatică alcoolică, hepatită alcoolică, ciroză hepatică alcoolică).

-Consum mare de estrogeni (anticoncepţionale).



-Hepatite acute sau cronice (cu virus A,B,C).

-Blocarea căilor biliare principale prin litiază (pietricele), cheaguri de sânge, neoplasme.

 Bilirubina.

Este un pigment brun-gălbui, care provine din degradarea hemoglobinei din sânge. Este principalul constituent al bilei.

Bilirubina totală este în general sub 10 mg/l.

 Ce se poate depista in aceste analize de sange ale bilirubinei?

În mod normal sângele conţine o cantitate foarte mică de bilirubină.

Atunci când creşte, această creştere indică o maladie a ficatului sau o obstrucţie biliară, şi se manifestă prin îngălbenirea pielii.

      Când trebuie făcute analizele de sange?

Chiar dacă sunteţi sănătoşi, este indicat să faceţi analizele medicale cel puţin odată la 2 ani pana la 40 de ani, si anual dupa 40 de ani.

Persoanele care sufera de o maladie cronică cum ar fi diabet, au nevoie de analize mult mai dese. În aceste cazuri ritmul analizelor este decis de medic, în funcţie de rezultatele găsite şi de nevoia de tratament.                  

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close