Ce este constipatia?
Se considera normala evacuarea intre 3 scaune/zi si 3 scaune/saptamana.
Caracteristica asadar constipatiei ar fi triada: “prea rar, prea putin, prea tare” la care se adauga dificultatea sau chiar durerea la emisia de scaun.
! 20% din persoanele peste 60 de ani se plang de constipatie, procentul crescand la 40% daca sunt chestionate special, cu afectare mai mare a sexului feminin.
Care sunt cauzele constipatiei?
Constipatia instalata in ore, zile sau saptamani este definita ca acuta, iar cea persistand de mai mult de 3 luni —cronica.
Constipatia acuta. Trebuie acordata atentie deosebita unei modificari recente a unui tranzit intestinal stabil de ani de zile. Se impun in acest caz investigatii speciale pentru depistarea cauzei.
Constipatia cronica
- Cauze subiective (interpretare drept constipatie a unui tranzit normal)
- Factori externi (stres, dieta saraca in fibre, imobilizare)
- Medicamente (opiacee, analgezice in special dar si antiacide, antispastice, antidepresive, antiparkinsoniene, antiepileptice, antihipertensive —atenolol, nifedipina, losartan, tuberculostatice —izoniazida, unele antibiotice, diuretice, substante de contrast: sulfatul de bariu, laxative in exces)
- Boli organice care induc constipatia pe cale hormonala, nervoasa, psihica (hipotiroidism, diabet, hiperparatiroidism, boala Parkinson, depresia)
- Boli gastrointestinale: intestinul iritabil, diverticuloza
- Boli anale: hemoroizi, fisuri anale
La varstnici este relativ frecventa constipatia idiopatica, posibil explicata prin modificarile de motilitate, secretie, imune si de flora intestinala ce apar cu varsta, precum si prin scaderea reflexului defecatiei.
! Mesele “pe fuga” sau suprimarea micului dejun pot avea efecte nefavorabile asupra reflexului gastro-colic. Totodata cand defecatia este voluntar “amanata” se creeaza o adaptare in sensul unei presiuni tot mai mari necesare pentru declansarea defecatiei.
Cum se manifesta constipatia?
“Tabloul clinic” cunoaste mari variatii individuale: dureri de cap, ameteala, anxietate, insomnie, scaderea poftei de mancare, balonari.
Daca acestea pot fi considerate manifestari subiective cu ameliorare de altfel neta dupa defecatie in majoritatea cazurilor exista in schimb si consecinte obiective, redutabile ale constipatiei, prin asa numita coprostaza: greata+varsaturi, dureri abdominale colicative, apoi difuze, incontinenta (“diaree paradoxala”), retentia/incontinenta urinii prin compresia vezicii urinare.
! Semnele de alarma care ridica suspiciunea unei “probleme” sunt:
- Sange in scaun
- Scadere ponderala inexplicabila
- Durere intensa, persistenta
- Constipatie instalata recent.
Cum se trateaza constipatia?
Se trateaza boala de baza (cand exista) sau se recurge la tratament simptomatic pentru a imbunatati calitatea vietii si a preveni complicatiile.
- In primul rand este necesara o intelegere corecta a fiziologiei actului defecatiei. Ideala este evacuarea o data pe zi fara ca aceasta sa fie insa o conditie obligatorie. Utila este stabilirea unei ore de scaun, cel mai potrivit la 15—30 minute dupa un mic dejun mai consistent. Pot ajuta un pahar de suc de fructe rece baut inaintea micului dejun pe stomacul gol, sau o cafea fierbinte dupa. Initial poate fi folosit un laxativ, in 3—5 zile intestinul capatand singur obisnuinta de evacuare la momentul stabilit. Nu trebuie uitati factorii de mediu ambiant —linistea, curatenia toaletei care conditioneaza psihic defecatia.
- Cura de ape minerale sulfurate.
- Exercitii pentru intarirea planseului pelvin:
- Contractia abdomenului 10 sec apoi relaxarea lui de 5 ori pe zi.
- Ridicarea genunchilor din pozitia sezut sau intins de 5—10 ori.
- Inspir simultan cu retragerea abdomenului apoi impingerea lui in timpul expirului de 10 ori inaintea evacuarii scaunului.
- Masajul colonului: sincron cu expirul cu podul palmei in directia peristalticii (anusului), fiecare din cele 5 puncte susceptibile (vezi desen) timp de 5 minute.
- Terapii “alternative”: acupunctura (diversi centri situati pe mana, brat), reflexoterapia (la baza policeului), aromaterapia (rozmarin, menta).
- Alimentatia —este cel mai important factor asupra caruia se poate interveni. Mesele trebuie sa fie bogate in fibre pentru a creste volumul scaunului si a usura stimularea motilitatii intestinale si in lichide (1,5 —2l zilnic chiar mai mult in perioadele toride sau daca sunt administrate diuretice).
Alimente bogate in fibre: tarate de grau, samanta de in urmate de boabele de fasole, mazare, soia, fulgi de ovaz, musli cu fructe, seminte de floarea soarelui, mere, portocale.
Nu contin fibre: unt, oua, peste, carne, branza, lapte, ulei, mezeluri, ceai, cafea.
- Tratamentul medicamentos = laxativele. Dupa mecanismul de actiune sunt de mai multe tipuri (emoliente, de contact —cresc peristaltismul prin iritarea mucoasei ex. gemuri, Rixative, de volum, osmotice —lactuloza, manitol, macrogol). Eficacitatea lor este similara, dar au efecte secundare diferite. In doze terapeutice si sub supraveghere medicala corecta (dozari de electroliti, creatinina), laxativele pot fi administrate cu regularitate, ani la rand (zilnic sau de 2—3ori/sapt).
! Utilizarea indelungata poate fi daunatoare prin: scaderea absorbtiei de vitamine, saruri, nutrienti, medicamente, deshidratare, pierderea de electroliti (sodiu, potasiu) si de vitamine A, D, E, K, pseudomelanoza rectului, sigmoidului, colonului, hepatite toxice, intoxicatie cu magneziu, efecte functionale: intoleranta gastrica, dureri abdominale, balonari, obstructii, efecte pe flora intestinala.
Interactiunea laxativelor cu alte medicamente
- Accentuarea pierderilor de potasiu cand se administreaza simultan diuretice tiazidice, corticosteroizi
- Laxativele continand sulfat de magneziu formeaza cu tetraciclinele complexe putin absorbabile
- Coagulantele, vitamina K, digitalicele pot fi absorbite mai putin
- Antiacidele cu aluminiu, colesterolamina, opioizii, psihotropele pot scadea efectul laxativelor.
Nu uitati
! Incercati sa va reglati tranzitul intestinal prin regim igieno-dietetic.
! Utilizarea indelungata de laxative irita colonul si in timp determina obisnuinta; veti fi tentati sa cresteti progresiv doza de laxative, pentru ca in final sa constatati ca de fapt vi se accentueaza constipatia.
Aproximativ un adult din patru sufera de constipatie. Dar ce este constipatia? Fiecare din noi are o opinie, in functie de cat de des merge la toaleta. Diferentele individuale sunt foarte mari: unii dintre noi considera normal sa mergem la toaleta o data la trei zile pe cand altii cred ca normal inseamna sa mearga de doua ori pe zi; digestia este normala in amble cazuri.
Constipatia apare doar la cei care simt nevoia de a merge la toaleta doar o data la mai mult de 3 zile. Acesti oameni au scaun redus de volum si cu consistenta crescuta; de cele mai multe ori evacuarea se face cu dificultate, poate fi chiar dureroasa, existand senzatia de evacuare incompleta.
O persoana sufera cand digestia nu este completa pentru ca are senzatia de plenitudine ce se transforma intr-o stare de indispozitie generala. In plus, constipatia poate duce in timp la aparitia hemoroizilor care pot determina probleme mult mai grave.
Calatoria, stresul si mesele neregulate pot sa determine aparitia constipatiei pentru cateva zile sau chiar saptamani. In aceste cazuri constipatia este considerata acuta, iar daca dureaza peste 3 luni atunci este cronica.
De cele mai multe ori stilul modern de viata este cauza principala de aparitie a constipatiei: alimentele bogate in fibre (foarte importante pentru o digestie normala) lipsesc de cele mai multe ori din dieta pentru ca preferam painea alba si carnea decat painea integrala sau legumele si fructele; in acelasi timp nu consumam cei 2-3 litri de lichide recomandati zilnic si in acest fel organismul raspunde la aceste deficiente nutritionale prin scaune reduse de volum si cu consistenta crescuta.
Un alt punct slab al stilului modern de viata este lipsa activitatii fizice: ne petrecem aproape intreaga zi stand pe scaun la birou, in masina sau in fata televizorului; in loc sa urcam pe scari luam liftul. De aceea nu trebuie sa fie de mirare ca defecatia este din ce in ce mai dificila.
Un factor aditional care trebuie luat in considerare este presiunea timpului. Dimineata luam in graba micul dejun sau chiar sarim peste el, si de asemenea nu acordam timp mersului la toaleta, pur si simplu suprimam aceasta nevoie pentru mai tarziu. Rezultatul tututor factorilor expusi: constipatia.
Cuprins
Ce trebuie sa faca cineva care sufera de constipatie?
Sa ia un laxativ…
Foarte multi dintre noi apelam la laxative drastice ca o solutie convenabila cand dorim sa scapam de constipatie. Dar ATENTIE! Chiar si acele laxative pe baza de constituenti vegetali (laxative “naturale”) de cele mai multe ori pot duce la efecte neplacute. Efectul lor este atat de radical incat duce la crampe abdominale si scaune apoase.
Mai mult, ele pot dauna mucoasei intestinale, acesta fiind si motivul pentru care folosirea lor pe perioade mai lungi de timp este contraindicata. Chiar daca initial rezolva constipatia aceste preparate nu duc la normalizarea digestiei. Ceea ce inseamna ca trebuie sa le luam in continuare, fiind necesara chiar cresterea dozei, in timp putandu-se instala o dependenta fata de laxative si chiar un dezechilibru electrolitic.
O persoană suferă de constipaţie dacă are scaune de consistenţă crescută la intervale de peste trei zile sau dacă are mai puţin de trei scaune/săptămână.
Tratamentul constipaţiei cu purgative (Ciocolax, Cortelax, etc.) sau ceaiuri laxative (ceai de cruşin) nu este de dorit deoarece folosirea acestora pe termen lung agravează constipaţia prin “lenevirea” colonului. Sunt permise în schimb supozitoarele cu glicerină, câte un supozitor/zi pentru declanşarea reflexului de scaun (defecaţie).
Rezultatele cele mai bune apar prin respectarea pe termen lung a următoarelor măsuri igieno-dietetice:
Crearea reflexului de scaun (defecaţie) la oră fixă (fie dimineaţa după micul dejun, fie seara după cină), evitând graba şi în condiţii de maximă concentrare, eventual recurgând la folosirea pe termen scurt a supozitoarelor cu glicerină. De multe ori apariţia scaunelor este favorizată de consumul de lichide reci, miere sau dulceaţă, dimineaţa pe nemâncate.
Activitate fizică (mişcare) zilnică, inclusiv gimnastică pentru muşchii abdomenului.
Evitarea unor medicamente care predispun la constipaţie.
Evitarea orezului şi alimentelor bogate în calciu (brânzeturile) ori tanin (afine, coacăze, vinurile roşii).
Consumul unei cantităţi suficiente de lichide (cel puţin 1,5 l/zi): apă, sucuri, ceaiuri, supe.
Consumul de fructe (mere, pere, piersici, struguri, prune proaspete sau mai ales uscate, curmale, smochine, alune, nuci), minim 2-300 g/zi (de exemplu 2 mere zilnic).
Consumul de legume precum salata verde, sfecla roşie, varza, fasolea, mazărea, morcovii, ridichile, etc. (după caz: crude, sub formă de salată de crudităţi sau fierte), de exemplu 2 morcovi/zi.
Consumul de tărâţe de grâu înmuiate (îmbibate) în prealabil în apă, ceai, sucuri de fructe, lapte, iaurt, etc. Acestea se mai pot folosi şi amestecate cu miere sau încorporate în diverse produse de panificaţie: pâine, covrigei, pogăcele, etc.
Tratamentul se va începe cu 1-2 linguri/zi consumate la masa de seară, iar dacă scaunul nu se ameliorează (1 scaun la 1-2 zile) după 7-14 zile se trece la 3 linguri/zi şi după alte 1-2 săptămâni la 4 linguri/zi. Deoarece unele persoane nu suportă tărâţele de grâu (uneori pot provoca discomfort abdominal, balonare, etc.) acestea pot fi înlocuite cu seminţe de in (acelaşi mod de administrare) sau alte produse bogate în fibre vegetale. De regulă, eficacitatea acestor produse descreşte în următoarea ordine: seminţe de in, tărâţe de grâu, făină de grâu integrală, grâu fiert, ovăz, fulgi de porumb, soia. Toate aceste alimente vor fi folosite până la reglementarea de durată a scaunului sau pe termen nelimitat.
Se mai recomandă şi dulciurile concentrate (miere, gem, dulceaţă, lactoză), laptele bătut, chefirul, sucul de mere, zeama de varză.
Se va respecta un orar regulat al meselor.
