Cum ne ferim de aciditate?

Hiperaciditatea

O stare prelungita de oboseala, uneori pâna la epuizare, poate fi semnul unor deficiente sau maladii de natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale, schimbarile de vreme sau lipsa luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o stare de oboseala. Dar si apneea ce însoteste sforaitul din timpul somnului duce la o epuizare în timpul zilei. Mai putin cunoscut este faptul ca si o sinuzita cronica este însotita de oboseala sau ca, la femei, o epuizare de durata poate anunta un infarct miocardic. Dar oboseala mai poate avea o cauza cât se poate de neasteptata. 

“Ploaia acida a facut vâlva în urma cu câtiva ani, omul acid va face în viitor”. Afirmatia îi apartine publicistului Norbert Treutwein, autorul cartii “Hiperaciditate – bolnav fara motiv”, sustinator al teoriei dupa care, datorita unei hiperaciditati cronice, omul nu numai ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar îsi distruge cu totul sanatatea. Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si diabetul, psihozele si nevrozele sunt întotdeauna însotite de o aciditate crescuta. 

La orice adult sanatos sunt în functie mecanisme de reglare, care stabilesc un echilibru între continutul acid si cel bazic din organism. La pacientii cu acidoza (cresterea aciditatii si reducerea rezervei alcaline din sânge) este vorba într-adevar de o stare patologica.

Pe baza valorii pH se poate stabili cât de acid sau cât de bazic este sângele, dar si urina. Pe o scala de la 1 pâna la 14, punctul de neutralitate se afla la 7. Sângele nostru are valori pH de 7,35 pâna la 7,45, este asadar usor bazic. Valorile din urina pot oscila între 4 la oamenii foarte bolnavi si 8 la sugari.

În general, starea de boala este asociata cu acizii, starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline. Dat fiind ca rinichii contribuie la eliminarea acizilor, la oamenii mai în vârsta, la care functia renala începe sa fie îngradita, hiperaciditatea este o problema serioasa. Îmbatrânirea – se mai spune – nu este nimic altceva decât intoxicarea continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste sa le neutralizeze. 

Exista în corp mai multe sisteme lichidiene interconectate si fiecare are pH-ul sau:

1. pH-ul digestiv

În functie de alimentele consumate si de secretiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2 (acidul clorhidric din stomac), pâna la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate sistemele de pH amintite sistemul digestiv se dezechilibreaza cel mai usor si de aceea el reprezinta o cheie în mentinerea sanatatii. Într-un mod similar Ayurveda considera focul digestiv Agni drept cheia sanatatii si a bolii. De aceea vom acorda un spatiu mai larg alimentatiei.

2. pH-ul sângelui si limfei

Prin cele aproximativ 5 l de sânge si 2 l de limfa, aceste lichide dreneaza si hranesc restul de aproximativ 60-70 de kg de tesuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru pastrarea unei aciditati normale în tesuturi.

3. pH-ul tesuturilor

La cei sanatosi tesuturile au un pH apropiat de cel al sângelui, dar la cei bolnavi, care semnaleaza dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau cancer, pH-ul tesuturilor este cu siguranta acid. Spre deosebire de sânge care trebuie sa-si pastreze un pH constant, tesuturile pot fi convertite în adevarate rezervoare ale rezidurilor acide (grasime în exces, calculi,  excerscente osoase sau tumori). Unele tesuturi cum ar fi oasele si muschii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conducând la osteoporoza, dureri ale coloanei vertebrale si spasmofilie. Acest sistem al tesuturilor corporale necesita un timp mai îndelungat pentru a se echilibra, de aceea primele saptamâni de tratament sunt destinate transformarilor ce au loc în tesuturi, fara sa apara neaparat rezultate vizibile cum ar fi scaderea în greutate sau dizolvarea calculilor.

4. pH-ul urinei si al transpiratiei

Are rol de supapa de control asupra pH-ului sanguin si de aceea poate varia între valorile de 4.5 si 8. Majoritatea oamenilor în conditiile alimentatiei actuale au un pH cuprins între 5-6. Cei vegetarieni au un pH urinar usor mai alcalin, cuprins între 5.8-7.

Cu cât urina e mai acida, sângele si tesuturile sunt mai acide. În anumite faze ale bolilor pH-ul urinar poate fi alcalin dar tesuturile sa fie acide, acest fapt datorându-se unor blocaje în sistemul excretor, fie datorita faptului ca reziduurile acide sunt profund legate în tesuturi si nu pot fi dizolvate usor, ci doar prin tratament adecvat. (vezi tratamentele de oleatie Abhyanga din medicina Ayurveda). 

 

 Cauzele hiperaciditatii:

1. Dieta acida (explicata pe larg în tabelul anterior).
2. Emotii negative
3. Alimente incompatibile. Chiar si cele mai alcaline alimente pot genera aciditate daca sunt consumate împreuna cu alimente incompatibile. De exemplu alimentele care contin glucide au nevoie de sucuri digestive alcaline în timp ce proteinele se digera la un pH acid.

Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentara si a evita aciditatea:

          Fructele se manânca înainte de masa cu cel putin 30 de minute sau constituie o masa separata

          Dulciurile nu se manânca dupa mâncare

          Laptele este un aliment complex si greu de digerat. Trebuie baut cald si eventual condimentat. Este bine sa nu fie combinat cu nici un alt aliment

          Nu se bea apa rece la masa sau dupa masa, ci doar apa fierbinte

Vezi si capitolul “Compatibilitati alimentare” din cartea “Ghid de alimentatie sanatoasa” Dr. Ovidiu Chis

Alimentatia si stilul de viata

Echilibrul între rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata. Stresul, lipsa de miscare, o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea, cresc aciditatea din organism. Consecintele caracteristice ale unei hiperaciditati de durata sunt tulburari digestive, slabirea sistemului imunitar, afectari ale coloanei vertebrale, guta, reumatism sau sclerozari ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse în legatura si perturbarile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile functionale. 

FRUCTE ALCALINE	FRUCTE ACIDE
stafide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru  caise, piersici, cirese, avocado, struguri, banane coapte, capsuni, grape-fruit, mango, pepene galben/rosu, nectarine, masline negre, papaya, pere,	toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe uscate conservate cu sulfura  fructe proaspete consumate zahar  banane verzi, masline verzi, prune
LEGUME ALCALINE	LEGUME ACIDE
ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza rosie si alba, ceapa, usturoi, praz, salata verde, sfecla morcovi, cartofi, spanac, anghinare, castraveti, andive patrunjel, pastârnac, ardei, dovleac, ridichi, soia boabe in, bostan, nap, vinete, leguminoase încoltite	ardei iute, asparagus rubarbar toate tipurile de fasole si linte cu exceptia celor germinate *
CEREALE ALCALINE	CEREALE ACIDE
cereale proaspete, orz verde alimente neutre dar care absorb aciditatea digestiva: pâine prajita, pâine mai veche de 2 zile (contin mai putin gluten care genereaza exces de mucus în corp).	produse de patiserie, pâine alba, pâine int 19219c25t egrala sau graham, amidon, aluaturi, popcorn, malai, paste fainoase, gris, orez (alb, brun, basmati) faina de ovaz, orez, orz, secara, fulgi de cereale *
LACTATE ALCALINE	LACTATE ACIDE
lapte smântânit, kefir, zer, unt, frisca lapte proaspat (vaca, capra)  iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins	Parmezan, brânzeturi fermentate, cascaval, telemea înghetata, iaurt îndulcit sau iaurt cu fructe lapte fiert, lapte praf, smântâna fermentata
ALIMENTE GĂTITE ALCALINE	ALIMENTE GĂTITE ACIDE
legume fierte, coapte, mâncaruri sau ghiveci de legume, dar fara rosii sau bulion supe de zarzavat si de radacinoase fara carne	Alimente foarte acide: mâncaruri ce contin rosii fierte, bulion sau pasta de rosii, supele în care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac gatit, conserve
DULCIURI ALCALINE	DULCIURI ACIDE
suc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat sirop de orez brun (mierea în cantitati mari poate forma si acizi)	dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata, îndulcitori sintetici (zaharina,aspartam, sorbitol), miere artificiala sau prelucrata cu zahar, fructoza, lactoza
PRODUSE ANIMALE ALCALINE	PRODUSE ANIMALE ACIDE
oua de prepelita, oua de rata	mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare, peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina
BĂUTURI ALCALINE	BĂUTURI ACIDE
sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante neîndulcite, apa plata si apa de izvor sunt considerate neutre, desi în realitate au un pH usor acid (între 6-7)	toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon
DIVERSE – ALCALINE	DIVERSE – ACIDE
aproape toate condimentele, produse din lucerna, alge ghimbir, amalaki, sare de mare drojdie de bere (calup)	muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata,sosuri, ketchup, pasta de rosii, mustar (pasta), curry aditivi alimentari sintetici: arome, coloranti, glutamat, conservanti ca: benzoat, otet, saramura, fum
ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE	ALIMENTE ULEIOASE ACIDE
ulei presat la rece de floarea soarelui sau masline ulei de peste, ulei de primula, migdale, sâmburi de dovleac, alune,susan, castane,nuca de cocos proaspata	ulei rafinat  de floarea soarelui sau de masline fructe oleaginoase si seminte coapte sau prajite nuci, fistic
OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZĂ CORPUL	OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZĂ
somnul, relaxarea, sauna, exercitiul fizic, meditatia, exercitiile de respiratie buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul	fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice  somn insuficient, medicamentele de sinteza suprasolicitarea, supararea, mânia, stresul,ura,revolta

* Dintre alimentele care genereaza aciditate, grupa cerealelor si a leguminoaselor constuie o parte importanta din piramida alimentatiei. Ele se recomanda a fi consumate împreuna cu alimente alcaline pentru a realiza un echilibru în digestie.

Doua grupe aparte de alimente sunt:

Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate	Alimentele acide care genereaza alcalinitate
zahar, dulciuri, majoritatea produselor de cofetarie si patiserie preparate cu faina alba si zahar, alimente bogate în glucide cum ar fi orezul	lamâie, grape-fruit, otet de mere diluat în apa muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara în saramura sau varza murata în primele 3 luni. Aceste alimente, prin acizii slabi pe care îi contin, favorizeaza digestia si scad hipersecretia de acid din stomac.

Majoritatea fructelor au o reactie chimica acida în laborator, dar nu acelasi lucru se petrece în corpul uman, pentru ca în realitate ele devin alcaline prin metabolizare. În schimb mierea si zaharul sunt alcaline, dar din cauza continutului mare de glucide formeaza acizi.

 

Aproape toate legumele în special cele proaspete sunt alcaline si echilibreaza aciditatea excesiva. Alimentele care contin multe minerale bazice sunt salatele, fructele si legumele, mai cu seama ceapa, cartofii, morcovii.

Efect bazic slab au iaurtul, fructele uscate, ciupercile si leguminoasele în pastaie.

Efect acid slab au brânza de vaci, smântâna, pâinea integrala si familia nucilor.

Hiperaciditate provoaca mai cu seama carnea, inclusiv mezelurile si dulciurile, alcoolul si cafeaua. Dar si ouale, brânza si produsele fainoase.

 

Trebuie retinut faptul ca în copilarie organismul reuseste mai usor sa se echilibreze dupa consumul de dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le manânce, dar odata cu înaintarea în vârsta, consumul lor trebuie tot mai mult redus. Benefica pentru eliminarea surplusului de aciditate este transpiratia, de exemplu în sauna.

Sunt de asemeni recomandate înotul si mersul pe bicicleta. Mineralele naturale extrase din cochilii, coaja de ou, alge si saruri marine, în special calciu, vitamina D, zinc, cupru si magneziu sunt recomandate în curele pentru alcalinizarea corpului.

Cum reglăm aciditatea  organismului

Pentru a avea un pH optim, include în dietă cât mai multe legume, în special verzi

Elimină stresul şi sedentarismul!

Atunci când suntem stresaţi, organismul produce o cantitate mai mare de reziduuri acide, uneori chiar mai multe decât rezultă din metabolizarea alimentelor. Potrivit cercetătorului Robert Young, chiar de două-trei ori mai mult decât în urma consumului de proteine animale. 

Acelaşi efect asupra acidităţii mediului intern îl are şi lipsa exerciţiului fizic. Plămânii deţin unul dintre sisteme­le-tampon prin care organismul menţine pH-ul alcalin al sângelui. Prin creşterea fluxu­lui de aer în timpul exerciţiilor fizice, se realizează şi o creştere a nivelului pH-ului.