Ingrijirea pacientului cu hempotizie

          Hemoptizia se defineste ca fiind expectoratia cu sange si este un semn nespecific asociat cu numeroase afectiuni pulmonare care poate sa cuprinda infectia (ca de exemplu: bronsita acuta, abcesul pulmonar, tuberculoza, aspergiloza, pneumonia, bronsiectazia).

De asemenea se asociaza cu neoplasme, afectiuni cardiovasculare (stenoza mitrala, embolia pulmonara, malformatii vasculare pulmonare), trauma unor boli autoimune (cum ar fi granulomatoza Wegener, sindromul Goodpasture, lupus eritematos sistemic) precum si unele medicamente si toxine (de exemplu: cocaine, anticoagulante, agentii trombolitici, penicilinaminele, solventii). Deseori, etiologia specifica a hemoptiziei nu este determinata.

Cauzele bolii Hempotizice

Pot fi multiple, insa cele mai frecvente sunt:

• tuberculoza pulmonara
• cancerul bronsic
• dilatatia bronhiilor
• chisturile aeriene
• stenoza mitrala
• infarctul pulmonar

In tuberculoza pulmonara, hemoptizia poate aparea: la un bolnav care se ignoreaza, in acest caz se numeste hemoragia de alarma; la un bolnav cunoscut, in timpul unui puseu evolutiv; la un bolnav stabilizat cu tuberculoza fibroasa sau in unele forme de tuberculoza cavitara, cu caracter fulgerator. 

In cancerul bronsic, hemoptizia este mai putin abundenta, dar frecventa. In dilatatia bronhiilor si in chisturile aeriene apar spute hemoptoice. In infarctul pulmonar se intalnesc spute hemoptoice, vascoase, aderente, inchise la culoare.

Alte cauze, desi numeroase, sunt rare: 

• sindroame hemoragice
• supuratii pulmonare traheobronsice
• tumori benigne
• micoze 
• spirochetoze bronsice
• astm
• bronsite alergice
• pneumoconioze
• traumatisme toracice etc.

 Clasificare:

• Hemoptiziile minore: se caracterizeaza prin elminiarea de sputa striata cu sange sau franc sanguinolenta, vascos aderenta de vas (suspiciune de tuberculoza)
• Hemoptiziile mijlocii: pacientul elimina in timpul crizei de tuse intre 100-300 ml sange aerat, spumos, avand o culoare de rosu viu
• Hemoptizia severa si masiva cantitatea de sange eliminat poate fi 500-1000 ml, iar debutul este brutal, brusc, dramatic

 Etapele ingrijirii bolnavului cu Hempotizie

 Culegerea de date

Este prima etapa a procesului de ingrijire si consta in colectarea, validarea si organizarea datelor

• colectarea datelor incepe cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sanatate si se continua pe toata perioada furnizarii ingrijirilor de sanatate
• scopul: stabilirea unui profil de sanatate al pacientului, profil care va sta la baza planului de nursing individualizat.

Tipuri de informatii culese

            Informatiile culese sunt:

• date obiective – observate de asistenta despre pacient
• date subiective – expuse de pacient
• date continand informatii trecute
• date continand informatii actuale
• date legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul sau de mediul inconjurator.

 Metode de culegere a datelor:

• Interviul
• Observatia
• Consultarea surselor secundare (familia si anturajul pacientului, membrii echipei de sanatate, dosarul medical > actual-anterior)

Etiologie:

Cauzele si mecanisemele hemoptiziei sunt multiple si diverse:

• Vas de sange spart intr-o zona de tesut distrus, frecvent intalnita in tuberculoza, supuratii bronhice pulmonare, infarct pulmonar, cangrena pulmonara, neoplasm pulmonar
• Inflamatii acute si cronice ale traheei si bronhiilor, de exemplu traheo-bronsita hemoragica, bronsita cronica
• Crestera presiunii sanguine intr-o afectiune cardiaca
• Existenta unui factor mecanic care comprima un vas rezultand staza sanguina ce determina cresterea presiunii sangelui cu ruperea vasului, ca in cazul unei tumori expansive, boli parazitare, ex: chist hidatic rupt
• Prezenta unui corp strain in bronhii sau trahee
• Afectiuni cardio-vasculare ca stenoza mitrala, anevrismul aortic, flebitele
• Boli infecto-contagioase cum ar fi febra tifoida, varicela, tifosul exantematic
• Intoxicatii acute cu fosfor sau arsenic
• Traumatisme toracice cu fracturi de coaste, rupturi ale pleurei si parenchimului pulmonar prin glont si arma alba
• De mentionat existenta hemoptiziilor in care desi cantitatea de sange elminata este relativ mica, pacientul decedeaza prin asfixie, deoarece sangele a invadat tot arborele bronho-alveolar.

Manifestari de dependenta

• Eliminarea sangelui este brutala, de obicei precedata de prodroame:
• Senzatie de caldura retro-sternala, gust sarat usor metalic, sarat, jena laringiana urmata de tuse, disconfort respirator insotit de stare anxioasa
• Hemoptiziile minore se caracterizeaza prin elminiarea de sputa striata cu sange sau franc sanguinolenta, vascos aderenta de vas (suspiciune de tuberculoza)
• In hemoptiziile mijlocii pacientul elimina in timpul crizei de tuse intre 100-300 ml sange aerat, spumos, avand o culoare de rosu viu
• In cazul hemoragiilor masive cantitatea de sange eliminat poate fi 500-1000 ml, iar debutul este brutal, brusc, dramatic
• Pacientul poate repeta hemoptizia in cursul aceleasi zile sau prezinta urmatoarele semne si simptome:
• Paloarea mucoaselor si tegumentelor, extremitati reci cu transpiratii
• Puls tahicardic neregulat, hipotensiune arteriala, dispnee
• Stare lipotimica, oboseala accentuata
• Hemoptizia severa si masiva din anumite afectiuni ca: tuberculoza pulmonara sau dilatatia bronsica are caracter fulgerator, fara prodroame cu eliminare de sange in cantitate mare, pacientul decedand prin asfixie sau colaps.

Investigatii clinice si paraclinice:

• Examenul fizic
• Interviu clinic (anamneza): cuprinde datele despre debutul, factorul determinat sau predispozant
• Antecedentele patologice personale cunoscute de pacient ca:
• Tuberculoza pulmonara, bronsite acute severe, traumatisme, bronsite cronice, abces pulmonar, pneumonii, cauze vasculare etc.
• Deficiente de coagulare, antecedente medicamentoase (acid acetilsalicilic, trombostop)
• Investigatii efectuate in ciua precedenta ca de exemplu: bronhoscopie, punctie trans-toracica
• Examinari complementare:
• Examenele complementare ce trebuie efectuate in cazul unei hemoptizii sunt:
• Radiografie pulmonara, angiografie pulmonara, tomografie computerizata toracica
• Gazometrie sanguina, hemoleucograma cu numaratoarea trombocitelor, timp Quick, timp Howell
• Determinarea grupei sanguine si Rh-ul pacientului, pentru eventualitatea transfuziei de sange
• Diagnostic diferential:
• Sangele eliminat pe gura poate proveni si din alte organe: faringe, cavitate bucala, esofag, stomac
• La examenul cavitatii bucale in cazul stomatoragiilor se pot constata leziuni bucale ulcerate, afte, iar sangele amestecat cu saliva este putin aerat si se elimina fara tuse
• Hemoragiile faringiene sunt cauzate de leziuni faringiene sau dilatatii varicoase sangerange la baza limbii si epiglotei
• Atunci cand sangele provine de la nivelul rino-faringian se numeste epistaxis, iar cand provine de la nivelul gingiilor se numeste gingivoragie
• Sangele provenit de la nivelul stomacului, fluid sau in cheaguri, rosu sau negru, neaerat si posibil amestecat cu resturi alimentare se numeste hematemeza, „zat de cafea”.

Analiza si  interpretarea datelor

• analiza datelor: clasificarea datelor in date de independenta si dependenta; recunoasterea problemelor si a prioritatilor
• interpretarea datelor: a explica originea sau cauza problemei de dependenta; a defini sursa de dificultate
• identificarea problemelor de dependenta: sunt identificate pe baza manifestarilor clinice – semne si simptome- reactiile si comportamentul acestuia (alterarea, diminuarea, dificultatea, deficit, refuz, incapacitate)
• enuntul diagnosticului de nursing: P+E+S ( problema+etiologia+semne)

Probleme de dependenta

• Cooperare ineficienta la nivel individual din cauza nervozitatii determinata de boala, de schimbarea stilului de viata, anxietatii, insomniei, posibilelor interventii chirurgicale
• Intoleranta (scaderea tolerantei) la activitate, la efort fizic
• Alterarea confortului
• Alterarea imaginii de sine
• Deficit de autoingrijire
• Alterarea nutritiei
• Perturbarea somnului
• Alterarea comunicarii
• Deficit de cunostinte in legatura cu:
• Boala si cauzele ei
• Tratamentul, regimul alimentar si de viata
• Cresterea riscului de complicatie
• Importanta examenului periodic
• Risc de complicatii
• Risc de infectii
• Risc de alterare a starii generale pana la exitus

 Planificarea ingrijirilor

Stabilirea obiectivelor

• Asigurarea confortului fizic si psihic al pacientului
• Asigurarea conditiilor de mediu favorabile
• Inlaturarea cauzelor declansatoare
• Diminuarea gradului de neliniste, anxietate
• Prevenirea complicatiilor
• Diminuarea intensitatii durerii
• Supravegherea functiilor vitale
• Pacientul sa-si mentina tegumentele curate
• Corectarea dezechilibrului hidro-electrolitic
• Imbunatatirea si acceptarea imaginii de sine
• Educarea pacientului si familiei
• Asigurarea nutritiei adecvate
• Suport emotional al pacientului si familiei

Alegerea interventiilor ( cu rol propriu si delegat)

• Asigurarea conditiilor de mediu: temperatura, luminozitate, umiditate, camera aerisita, curate
• Aplicarea masurilor de urgenta
• Recoltarea sangelui pentru examinari de laborator
• Recoltarea urinei pentru examinari fizico-chimice
• Masurarea T.A., puls, temperatura, respiratie
• Se asigura imbracaminte adecvata si lenjerie de pat curat
• Se asigura un mediu de securitate
• Asigurarea igienei corporala
• Asigurarea repausului la pat
• Incurajarea pacientului pentru a-si imbunatatii imaginea de sine
• Sfatuieste familia si vizitatorii sa evite discutiile si situatiile tensionate, vestile neplacute
• Masurarea si notarea functiilor vitale si vegetative
• Observarea starii generale
• Informarea medicului asupra eventualelor modificari survenite in starea generala a pacientului
• Participarea la examinarea medicala a pacientului
• Pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru anumite investigatii
• Recoltarea probelor biologice indicate de medic
• Administrarea tratamentului prescris
• Echilibrare hidrica si nutritionala
• Asigurarea dietei prescrise si verificarea tipului de regim
• Asigurarea unui regim adecvat cantitativ si calitativ, daca este posibil se tine seama de preferintele bolnavului: alimentatia trebuie sa fie substantiala, bogata in calorii si vitamine
• Supravegheaza respectarea regimului alimentar
• La indicatia medicului alimentatie artificiala
• Pentru educatie pentru sanatate, va realiza:
• Informarea pacientului privind modul de producere a bolii, factorii agravanti si favorizanti
• Informarea asupra felului igienic de viata, alimentatie rationala si necesitatea absoluta a controalelor hematologice la intervale precise
• Instruirea pacientului privind tratamentul medical
• Informarea si instruirea membrilor familiei

 

APLICAREA INTERVENTIILOR

• in functie de obiectivele urmarite se aplica interventiile corespunzatoare
• se noteaza tehnicile efectuate
• se informeaza medicul asupra eventualelor reactii sau modificari ale starii generale
• necesita implicarea bolnavului, a echipei de ingrijire, a familiei

 

EVALUAREA INGRIJIRILOR

• se evalueaza fiecare obiectiv de ingrijire stabilit (specific si individualizat)
• se inregistreaza observatia : a fost atins scopul, in ce masura, de cate ori/zi, durata)
• la nevoie se reorienteaza procesul de ingrijire, se reface palnul de ingrijire (refolmuland obiectivele si interventiile) si se continua evaluarea in functie de toate problemele particulare si conform prescriptiilor medicale
• se mentioneaza gradul de eficienta a interventiilor autonome ale asistentei medicale