Quinapril Polpharma Prospect

4.6          Sarcina şi alăptarea

Sarcină:

Utilizarea inhibitorilor ECA nu este recomandată în primului trimestru de sarcină (vezi pct.4.4).
Utilizarea inhibitorilor ECA este contraindicată în cursul celui de-al doilea şi celui de-al treilea
trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3 şi 4.4).

În ciuda faptului că dovezile epidemiologice privind riscul teratogen apărut în urma expunerii la
inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) în primul trimestru de sarcină nu au fost
concludente, o uşoară creştere a riscului nu poate fi exclusă. În cazul în care continuarea tratamentului
cu IECA nu este considerată esenţială, pacientele care planifică o sarcină trebuie transferate la un
tratament antihipertensiv alternativ cu profil de siguranţă stabilit pentru utilizarea în timpul sarcinii. În
momentul diagnosticării unei sarcini, tratamentul cu IECA trebuie oprit imediat şi, dacă este cazul, se
începe un tratament alternativ.

Se cunoaşte faptul că tratamentul cu IECA în trimestrul al doilea şi al treilea de sarcină are efecte
fetotoxice la om (scăderea funcţiei renale, oligohidramnios, întârziere în osificarea craniului) şi induce
toxicitate neonatală (insuficienţă renală, hipotensiune arterială, hiperpotasemie) (vezi pct. 5.3). Dacă
expunerea la IECA a avut loc în al doilea trimestru de sarcină, se recomandă monitorizarea ecografică
a           funcţieirenale    şi          a           craniului.

Nou născuţii şi sugarii ale căror mame au utilizat IECA trebuie atent monitorizaţi în vederea depistării
hipotensiunii arteriale (vezi de asemenea pct. 4.3 şi 4.4).

Alăptare:

Datele farmacocinetice limitate indică existenţa concentraţiilor foarte mici în laptele matern (vezi pct.
5.2). Deşi aceste concentraţii par să fie irelevante din punct de vedere clinic, utilizarea quinaprilului în
timpul alăptării nu este recomandată în cazul prematurilor şi nici în primele săptămâni după naştere,
datorită riscului ipotetic de reacţii adverse cardio-vasculare şi renale, precum şi datorită faptului că nu
există suficientă experienţă clinică.

În cazul sugarilor mai mari, utilizarea quinaprilului de către mamele care alăptează poate fi luată în
considerare dacă acest tratament este necesar pentru mamă iar copilul va fi supravegheat pentru a
observa apariţia oricărei reacţii adverse.

4.7          Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu există studii privind efectul acestui medicament asupra capacităţii de a conduce vehicule. Când
sunt conduse vehicule sau folosite utilaje, trebuie luate în considerare că ocazional pot să apară ameţeli
sau lipsa atenţiei.

4.8          Reacţii adverse

În timpul tratamentului cu quinapril sau alţi inhibitori ai ECA au fost observate următoarele reacţii
adverse, cu următoarea frecvenţă:

Foarte frecvente (>1/10)

Frecvente (>1/100 şi <1/10)

Mai puţin frecvente (>1/1000 şi <1/100)

Rare (>1/10000 şi <1/1000)

Foarte rare (<1/10000),

Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Tulburări psihice

Mai puţin frecvente:              Insomnie, nervozitate

Rare:                                    depresie, stare de confuzie.

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente:                             cefalee, ameţeli

Mai puţin frecvente:               parestezii, somnolenţă

Rare:                                    tulburări de echilibru, neuropatie

Tulburări oculare

Rare:                                    vedere tulbure, ambliopie

Tulburări acustice şi vestibulare
Rare:                                    tinnitus

Tulburări cardiace

Mai puţin frecvente:              palpitaţii, asistolie, algii toracice, angină pectorală

Rare:                                    tahicardie, sincopă, infarct miocardic, atac ischemic tranzitor, hemoragie

cerebrală.

Tulburări vasculare

Frecvente:                            hipotensiune arterială (vezi pct. 4.4)

Mai puţin frecvente:             hipotensiune arterială ortostatică

Tulburări hematologice şi limfatice

Mai puţin frecvente:             neutropenie (vezi pct. 4.4)

Rare:                                   agranulocitoză (vezi pct. 4.4)

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale
Frecvente:                             tuse (vezi pct. 4.4)

Mai puţin frecvente:                sinuzită, faringită, infecţii ale tractului respirator superior

Rare:                                      bronhospasm, dispnee, bronşită, rinită, agravarea astmului bronşic,

pneumonie cu eoznofile sau infecţii virale
Foarte rare:                            alveolită alergică

Tulburări gastro-intestinale

Frecvente:                             greaţă, vărsături, diaree

Mai puţin frecvente:               dispepsie, algii abdominale, gură uscată, flatulenţă

Rare:                                    tulburări gustului, constipaţie, pancreatită, glosită, ileus.

Tulburări hepatobiliare

Rare:                                      disfuncţii hepatice

Foarte rare:                            icter colestatic, hepatită

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Mai puţin frecvente:                prurit, erupţii cutanate tranzitorii, dermatită exfoliativă, hiperhidroză,

exantem, urticare

Rare:                                      eritem polimorf, sindrom Stevens-Johnson, necroliză epidermică,

leziuni asemănătoare psoriazisului, alopecie, pemfigus, fotosensibilitate

Tulburări ale sistemului imunitar

Mai puţin frecvente:                angioedem la nivelul feţei, extremităţilor, buzelor, mucoaselor, limbii,

glotei şi/sau laringelui, urticarie (vezi pct. 4.4)

Foarte rare:                            reacţii anafilactoide

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv
Rare:                                      artralgii, mialgii, dureri dorsale

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Mai puţin frecvente:                proteinurie (uneori cu afectarea funcţiei renale)

Rare:                                      disfuncţii renale (vezi pct. 4.4), hiperkaliemie (vezi pct. 4.4)

Foarte rare:                            insuficienţă renală

Tulburări ale aparatului genital şi sânului
Mai puţin frecvente:                impotenţă

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Frecvente:                             fatigabilitate

Mai puţin frecvente:               astenie

Au fost raportate cazuri rare de agranulocitoză şi următoarele simptome: febră, serozită, vasculită,
mialgii, artralgii/artrite, titru ANA pozitiv, creşterea valorilor SR, eozinofilie şi leucocitoză. S-a
raportat ginecomastie şi vasculită la cei trataţi cu alţi inhibitori ECA şi nu poate fi exclus ca aceste
reacţii adverse să fie specifice pentru această clasă de medicamente.

Investigaţii diagnostice

Creşteri ale valorilor creatininei plasmatice şi ale azotului ureic plasmatic (>1,25 ori peste limita
superioară a valorilor normale) s-au remarcat la 3% şi respectiv 4% din pacienţii trataţi numai cu
quinapril. Creşterile s-ar părea că se manifestă mai mult la pacienţii cărora li s-au administrat

concomitent diuretice comparativ cu cei cărora li s-au administrat numai quinapril. Frecvent aceste
creşteri sunt reversibile în cazul continuării terapiei.

S-au raportat scăderi ale hematocritului, ale numărului trombocitelor şi leucocitelor ca şi creşterea
valorilor enzimelor hepatice şi a bilirubinei

La pacienţii cu deficit de G-6-PDH s-au raportat cazuri izolate de anemie hemolitică.

4.9          Supradozaj

Nu sunt disponibile date privind supradozajul la om. Manifestările clinice care par a fi cele mai
frecvente ar fi simptomele atribuite hipotensiunii arteriale severe, care trebuie tratate normal prin
expansiune volemică intravenoasă.

Hemodializa şi dializa peritoneală au avut efect mic asupra eliminării de quinapril şi quinaprilat.
Tratamentul este simptomatic şi de susţinere în concordanţă că îngrijirea medicală stabilită.

5.             PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1          Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: inhibitori ECA, codul ATC: C09AA06

Quinapril conţine sarea acidului clorhidric de quinapril. Molecula medicamentului conţine trei centre
chirale, dar este prezent ca stereoizomer pur.

Quinapril este un precursor de medicament, care este hidrolizat la metabolitul activ quinaprilat, un
inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei în plasmă şi ţesuturi, puternic şi cu durată lungă de
acţiune . IECA catalizează transformarea angiotensinei I într-un vasoconstrictor puternic, angiotensina

II.  Inhibarea activităţii ECA scade concentraţia de angiotensină II şi secreţia de aldosteron şi se pare că
astfel este inhibat metabilismul bradichininei. Studiile clinice au demonstrat că quinaprilul nu
afectează metabolismul lipidic şi nu are efect negativ asupra metabolismului glucozei. Quinaprilul
scade rezistenţa periferică totală şi rezistenţa arterelor renale.

In general, quinaprilul nu determină modificări semnificative la nivelul fluxului sanguin sau vitezei de
filtrare glomerulară. Quinaprilatul scade presiunea sanguină măsurată atât în poziţie de clinostatism
cât şi în ortostatism. Eficacitatea maximă se realizează la 2 până la 4 ore după administrarea dozelor
recomandate. Pentru a obţine efectul antihipertensiv maxim este necesar ca toţi pacienţii primească
tratament timp de 2-4 săptămâni. La modelele animale pentru hipertensiune arterială, s-a remarcat
ameliorarea hipertrofiei ventricului stâng sub tratament cu quinapril. Nu sunt disponibile date privind
morbiditatea/mortalitatea.

Quinapril poate fi utilizat concomitent cu alte medicamente antihipertensive dacă este necesar.
Tratamentul concomitent cu diuretice tiazidice creşte efectul antihipertensiv al quinaprilului.

5.2          Proprietăţi farmacocinetice

Biodisponibilitatea metabolitului activ, quinaprilat este echivalentă cu 30-40% din doza de quinapril
administrată pe cale orală. Concentraţia plasmatică maximă se obţine aproximativ în 2 ore. Absorbţia
quinaprilui nu este afectată de ingestia concomitentă de alimente; totuşi alimentele cu un conţinut
crescut de lipide pot scădea absorbţia. 97% din substanţa activă se leagă de proteinele plasmatice. In
cazul dozelor repetate timpul de înjumătăţire plasmatică al quinalaprilatului este de 3 ore. Starea de
echilibru se realizează în cursul a 2-3 zile. Quinaprilatul este excretat în principal în urină. Clearance-
ul renal este 220 ml/min. Dializa nu determină modificări notabile în eliminarea quinqprilului. La
pacienţii cu insuficienţă renală, quinaprilul nu a fost decelat în dializat, detectându-se aproximativ
2,5% şi 5,4% din doza iniţială, sub formă de metabolit quinaprilat după dializa peritoneală şi respectiv
hemodializă.

La pcienţii cu insuficienţă renală, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al quinaprilului a
fost prelungit şi concentraţia sa plasmatică a fost crescută. La pacienţii cu insuficienţă hepatică severă,
concentraţia de quinaprilat scade datorită reducerii hidrolizei quinaprilului.

După o doză unică de 20 mg quinapril administrată la şase femei care alăptau, proporţia de quinapril în
lapte/plasmă a fost 0,12. Quinaprilul nu a fost decelatt în lapte după 4 ore de la administrarea dozei.
Concentraţia de quinaprilat din laptele matern a fost nedetectabilă (<5 ^g/l) în orice moment. Se
estimează că un sugar alăptat ar primi aproximativ 1,6% din doza de quinapril adaptată la greutatea
mamei.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele preclinice au evidenţiat pe baza studiilor convenţionale de farmacologie privind siguranţa,
toxicitatea cu doze repetate, genotoxicitatea, potenţialul carcinogen, toxicitatea asupra funcţiei de
reproducere că nu există risc special la om. Studiile privind toxicitatea asupra funcţiei de reproducere,
evidenţiază faptul că quinapril nu are reacţii adverse asupra fertilităţii, performanţei în reproducere şi
nu este teratogen la şobolani. S-a evidenţiat că medicamentele din clasa inhibitorilor ECA sunt
fetotoxice (determină afectarea fătului şi/sau deces) dacă sunt utilizate în timpul trimestrului al doilea
sau al treilea de sarcină.

6.             PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1          Lista excipienţilor

Nucleu:

Carbonat de magneziu, greu
Hidroxipropil celuloză de joasă substituită
Crospovidonă
Stearat de magneziu

Film:

Eudragit E 12,5% conţinând: copolimer butil-metacrilat (Eudragit E 100)

Dioxid de titan (E 171)

Talc

Macrogol 6000
Coloranţi:

Comprimate de 5 mg şi 20 mg: oxid galben de fer (E 172)

Comprimate dea 40 mg: oxid roşu de fer (E 172).

6.2          Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3          Perioada de valabilitate

Comprimate de 5 mg şi 10 mg: 2 ani
Comprimate de 20 mg şi 40 mg: 3 ani

6.4          Precauţii speciale pentru păstrare

Comprimate a 5 mg şi 10 mg: A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de umiditate.

A se păstra la temperaturi sub 250C.

Comprimate a 20 mg şi 40 mg: A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de umiditate. A se

păstra la temperaturi sub 300C.

6.5          Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu un blister din PA-Al-PVC/Al conţinând 30 comprimate filmate.

6.6          Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale.

7.             DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Pharmaceutical Works POLPHARMA SA
19 Pelplinska Street
83-200 Starogard Gdanski
Polonia

8.             NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

2169/2009/01

2170/2009/01

2171/2009/01

2172/2009/01

9.             DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Autorizare-Octombrie 2009

10.          DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Octombrie 2009

Voteaza si comenteaza cum ti-a folosit, sa stie toti parerea ta!

Foarte NemultumitNemultumitOKMultumitFoarte Multumit ( 1 -voturi, Media: 5.00 out of 5)

Loading...
Intotdeauna consultati un medic sau farmacist inainte de a lua orice fel de pastila