Diflucan 50 mg capsule Diflucan 150 mg capsule
fluconazol
Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.
- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.
- Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi semne de boală ca dumneavoastră.
- Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. Vezi punctul 4.
Prospect: Informaţii pentru utilizator
Ce găsiţi în acest prospect:
- Ce este Diflucan şi pentru ce se utilizează
- Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Diflucan
- Cum să luaţi Diflucan
- Reacţii adverse posibile
- Cum se păstrează Diflucan
- Conţinutul ambalajului şi alte informaţii
- Ce este Diflucan şi pentru ce se utilizează
Diflucan aparţine unui grup de medicamente denumite “antifungice”. Substanţa activă este fluconazolul.
Diflucan capsule este utilizat la adulţi pentru tratarea infecţiilor produse de fungi şi poate fi folosit şi pentru prevenirea infecţiilor candidozice. Majoritatea infecţiilor fungice sunt produse de o levură denumită Candida.
Adulţi
Medicul vă poate recomanda medicamentul pentru tratarea următoarelor infecţii fungice:
- Meningita criptococică – infecţie fungică la nivelul creierului
- Coccidiomicoză – o afecţiune a sistemului bronhopulmonar
- Infecţiile produse de Candida şi localizate în sânge, organe interne (inimă, plămâni) sau căile urinare
- Candidoza musoaselor – infecţii ale mucoasei gurii, gâtului şi stomatita datorată protezei dentare
- Candidoza genitală – infecţia vaginului sau penisului
- Infecţii fungice ale pielii, de exemplu, “piciorul de atlet”, dermatofiţiile, micozele unghiilor
Tratamentul cu Diflucan vă poate fi recomandat şi pentru:
- prevenirea reapariţiei meningitei criptococice
- prevenirea reapariţiei candidozei mucoaselor
- scăderea incidenţei candidozei vaginale
- prevenirea infecţiilor cu Candida (dacă sistemul imun este deficitar);
Copii şi adolescenţi (cu vârsta cuprinsă între 0 şi 17 ani)
Medicul vă poate recomanda medicamentul pentru tratarea următoarelor infecţii fungice:
- Candidoza musoaselor – infecţii ale mucoasei gurii, gâtului
- Infecţiile produse de Candida şi localizate în sânge, organe interne (inimă, plămâni) sau căile urinare
- Meningita criptococică – infecţie fungică la nivelul creierului
Tratamentul cu Diflucan vă poate fi recomandat şi pentru:
- prevenirea infecţiilor cu Candida (dacă sistemul imun este deficitar)
- prevenirea reapariţiei meningitei criptococice.
- Ce trebuie să ştiţi înainte să luaţi Diflucan Nu luaţi Diflucan
- dacă sunteţi alergic la fluconazol, la alte medicamente pe care le-aţi luat pentru tratarea infecţiilor cu fungi sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la punctul 6. Simptomele pot fi senzaţie de mâncărime, înroşire a pielii sau dificultăţi de respiraţie.
- dacă luaţi astemizol sau terfenadină (medicamente antihistaminice pentru tratamentul alergiilor)
- dacă luaţi cisapridă (un medicament folosit pentru afecţiuni ale stomacului)
- dacă luaţi pimozidă (un medicament folosit pentru afecţiuni mintale)
- dacă luaţi chinidină (un medicament folosit pentru tulburări de ritm cardiac)
- dacă luaţi eritromicină (antibiotic folosit pentru tratarea infecţiilor)
- dacă luaţi amiodaronă (folosită pentru tratarea bătăilor neregulate ale inimii “aritmii”)
Atenţionări şi precauţii
Înainte să luaţi Diflucan adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau asistentei medicale.
- dacă suferiţi de boli de ficat sau rinichi
- dacă suferiţi de boli de inimă, inclusiv tulburări de ritm cardiac
- dacă aveţi valori anormale ale concentraţiei de potasiu, calciu sau magneziu în sânge
- dacă apar reacţii cutanate severe (senzaţie de mâncărime, înroşire a pielii) sau dificultăţi de respiraţie
- dacă vă apar semne de “insuficienţă corticosuprarenaliană” (oboseală cronică sau de lungă durată, slabiciune a muşchilor, pierdere a poftei de mâncare, scădere în greutate, dureri abdominale), în care glandele corticosuprarenale nu produc cantităţi suficiente din anumiţi hormoni steroidieni cum este cortizol
Diflucan împreună cu alte medicamente
Informaţi imediat medicul dumneavoastră dacă luaţi astemizol, terfenadină (medicamente antihistaminice pentru tratamentul alergiilor), cisapridă (un medicament folosit pentru afecţiuni ale stomacului), pimozidă (un medicament folosit pentru afecţiuni mintale), chinidină (un medicament folosit pentru tulburări de ritm cardiac) sau eritromicină (antibiotic folosit pentru tratarea infecţiilor) deoarece aceste medicamente nu trebuie luate împreună cu Diflucan (vezi punctul “Nu luaţi Diflucan”).
Unele medicamente pot interacţiona cu Diflucan. Informaţi medicul dumneavoastră dacă luaţi oricare dintre următoarele medicamente:
- rifampicină sau rifabutină (antibiotice folosite pentru tratarea infecţiilor)
- alfentanil, fentanil (utilizate pentru anestezie)
- amitriptilină, nortriptilină (utilizate pentru tratarea depresiei)
- amfotericină B, voriconazol (utilizate pentru tratarea infecţiilor fungice)
- medicamente care fluidifică sângele şi previn formarea cheagurilor de sânge (warfarină sau alte medicamente asemănătoare)
- benzodiazepine (midazolam, triazolam sau medicamente asemănătoare) utilizate pentru a vă ajuta să dormiţi sau pentru a vă linişti
- carbamazepină, fenitoină (folosite în tratamentul epilepsiei)
- nifedipină, isradipină, amlodipină, felodipină şi losartan (pentru tratarea hipertensiunii arteriale – presiune mare a sângelui)
- ciclosporină, everolimus, sirolimus sau tacrolimus (folosite la pacienţii cu transplant pentru a preveni respingerea acestuia)
- ciclofosfamidă, alcaloizi din Vinca (vincristină, vinblastină sau medicamente asemănătoare) utilizate pentru tratamentul cancerului
- halofantrină (utilizată pentru tratamentul malariei)
- statine (atorvastatină, simvastatină şi fluvastatină sau medicamente asemănătoare) utilizate pentru scăderea concentraţiilor mari de colesterol
- metadonă (utilizată în durere)
- celecoxib, flurbiprofen, naproxen, ibuprofen, lornoxicam, meloxicam, diclofenac (medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS))
- contraceptive orale
- prednison (medicament steroidian)
- zidovudină, cunoscut şi sub denumirea de AZT; saquinavir (utilizat în infecţia cu HIV)
- medicamente utilizate pentru tratarea diabetului zaharat, precum clorpropamidă, glibenclamidă, glipizidă sau tolbutamidă
- teofilină (folosită în tratamentul astmului bronşic)
- vitamina A (supliment alimentar)
- ivacaftor (utilizat în tratamentul fibrozei chistice)
- amiodaronă (folosită pentru tratarea bătăilor neregulate ale inimii “aritmii”)
Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi orice alte medicamente.
Diflucan împreună cu alimente şi băuturi
Acest medicament poate fi luat cu sau fără alimente
Sarcina, alăptarea şi fertilitatea
Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.
Nu trebuie să luaţi Diflucan dacă sunteţi gravidă, cu excepţia cazului în care medicul v-a recomandat să luaţi.
Puteţi continua să alăptaţi după ce aţi luat o singură doză de Diflucan, de până la 200 mg.
Nu trebuie să alăptaţi dacă luaţi o doză repetată de Diflucan.
Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor
În cazul în care conduceţi vehicule sau folosiţi utilaje trebuie să aveţi în vedere faptul că pot apărea ocazional ameţeli sau convulsii.
Diflucan conţine lactoză (glucidă din lapte)
Acest medicament conţine o cantitate mică de lactoză (glucidă din lapte). Dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat că aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide, vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a lua acest medicament.
- Cum să luaţi Diflucan
Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră.Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.
Înghiţiţi capsula întreagă, împreună cu un pahar cu apă. Se recomandă să luaţi capsulele în acelaşi moment în fiecare zi.
Dozele recomandate ale acestui medicament în diferite tipuri de infecţie sunt prezentate mai jos:
Adulţi
| Afecţiune | Doză |
| Tratamentul meningitei criptococice | 400 mg în prima zi, apoi 200 până la 400 mg o dată pe zi timp de 6 până la 8 săptămâni sau mai mult dacă este necesar. Există cazuri în care dozele pot fi crescute până la 800 mg. |
| Prevenirea recidivei meningitei criptococice | 200 mg o dată pe zi până când vi se recomandă întreruperea tratamentului. |
| Tratamentul coccidiomicozelor | 200 până la 400 mg o dată pe zi timp de 11 până la 24 de luni sau mai mult dacă este necesar. Există cazuri în care dozele pot fi crescute până la 800 mg. |
| Infecţii fungice interne produse de Candida | 800 mg în prima zi, apoi 400 mg o dată pe zi până când vi se recomandă întreruperea tratamentului. |
| Tratamentul infecţiilor la nivelul mucoasei gurii, gâtului şi stomatitei datorate protezei dentare | 200 mg până la 400 mg în prima zi apoi 100 mg până la 200 mg până când vi se recomandă întreruperea tratamentului. |
| Tratamentul candidozei mucoaselor – dozele depind de localizarea infecţiei | 50 până la 400 mg o dată pe zi timp de 7 până la 30 de zile, până când vi se recomandă întreruperea tratamentului. |
| Oprirea infecţiilor la nivelul mucoasei gurii, gâtului | 100 mg până la 400 mg o dată pe zi, sau 200 mg de 3 ori pe săptămână cât timp există risc de infectare |
| Tratamentul candidozei genitale | 150 mg ca doză unică |
| Reducerea reapariţiei candidozei genitale | 150 mg la fiecare a treia zi, în total 3 doze (ziua 1, 4 şi 7) şi apoi o dată pe săptămână cât timp există risc de infectare. |
| Tratamentul infecţiilor fungice ale pielii şi unghiilor | În funcţie de localizarea infecţiei 50 mg o dată pe zi, 150 mg o dată pe săptămână, o doză unică de 300 mg până la 400 mg sau 300 mg o dată pe săptămână timp de 2 până la 4 săptămâni (în “piciorul de atlet” tratamentul se poate prelungi până la 6 săptămâni, în infecţiile unghiilor, tratamentul va fi prelungit până când unghia infectată este înlocuită) |
Prevenirea infecţiilor cu Candida (dacă sistemul imun este deficitar) Prospect Serlift – Depresie Anxietate PanicaIndicaţii terapeutice: Tratamentul episoadelor depresive majore inclusiv a episoadelor de anxietate. Este indicat în prevenirea de depresie, inclusiv a simptomelor asociate anxietăţii. Tratamentul tulburării obsesiv-compulsive (TOC). Tratamentul tulburării de panică cu sau fără agorafobie. SERLIFT 50 mg Comprimate filmate, 50 mg SERLIFT 100 mg Comprimate filmate, 100 mg Compoziţie Serlift 50mg Un comprimat filmat conţine sertralină 50 mg, sub formă de clorhidrat de sertralină 55,96 mg şi excipienţi: celuloză microcristalină, hidrogenfosfat de calciu dihidrat, amidon glicolat de sodiu, hidroxipropilceluloză, stearat de … Citeste mai multProspect Serlift – Depresie Anxietate Panica  Prospect Paracetamol SinusProspect: Informatii pentru utilizator Paracetamol Sinus Prospect, comprimate Indicatii terapeutice : Paracetamol sinus este indicat pentru profilaxia si rinitelor alergice si vavasomotorii si pentru tratamentul simptomic al racelii commune si gripei( pentru ameliorarea stranutului, rinoreei, congestiei nazale si sinusale, febrei, cefaleei si durerilor musculare). Compozitie: Un copmrimat contine paracetamol 500 mg, maleat de clorfeniramina 3 mg, clorhidrat de pseudoefedrina 30 mg si excipienti : povidona, amidon pregelatinizat, acid stearic, talc, stearat de magneziu . Grupa farmacoteraoeutica: Decongestionante nazale de …  Prospect Viracept 250mgPROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR VIRACEPT 250 mg comprimate filmate Nelfinavir Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament. • Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. • Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. • Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră. • Dacă vreuna dintre reacţiile adverse …  Prospect Remotiv – Anxietate DepresieRemotiv 250 mg este un medicament pe bază de plante, standardizat, utilizat în tratamentul tulburărilor de dispoziţie. Remotiv 250 mg este indicat ca adjuvant în tratamentul: – tulburărilor neurovegetative – depresie, tulburărilor depresive de intensitate uşoară/medie – tulburarilor de anxietate Prospect: Informatii pentru pacienti REMOTIV 250 mg comprimate filmate Extract uscat de Hyperici herba (iarbă de sunătoare) Ze 117 Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect deoarece el conţine informaţii importante pentru dumneavoastră. Acest medicament este disponibil …  Prospect ExtraveralExtraveral comprimate Compoziţia Un comprimat conţine extract uscat de valeriană (minim 0,42%. acizi sesquiterpenici exprimaţi în acid vaierenic) 80 mg, fenobarbital 20 mg şi excipienţi: celuloză microcristalină tip 102, Stariac, amidon de porumb, croscarmeloză sodică, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu.85% a-lactoză, 15% amidon de porumb Grupa farmacoterapeutică: hipnotice şi sedative, barbiturice, barbiturice- combinaţii. Indicaţii terapeutice Tratament de scurtă durată in: -Tulburări uşoare de somn -Tulburări minore de anxietate -Hiperexcitabilitate nervoasă.  Contraindicaţii Extraveral -Hipersensibilitate la barbiturice sau la oricare dintre componentele medicamentului. -Porfirie -Insuficienţă respiratorie severă -Copii -Insuficienţă hepatică gravă -insuficienţă renală gravă -Voriconazol, saquinavir, ifbsfamidă, sunătoare -Sarcină şi alăptare. Precauţii Administrarea prelungită a fenobarbitalului poate determina un sindrom de dependenţă. Administrarea medicamentului trebuie întreruptă în cazul apariţiei reacţiilor de hipersensibilitate sau a unor manifestări cutanate sau hepatice. Interacţiuni Asociaţii medicamentoase interzise: -Fosfamide: risc de cumulare a neurotoxicităţii prin creşterea metabolismului hepatic. Asoaaţii medicamentoase nerecomandate: -Alcoolul creşte efectul sedativ al fenobarbitalului. Trebuie evitate băuturile alcoolice şi chiar medicamentele care conţin alcool. -Estroprogestativele şi progestativele (folosite în scop anticoncepţional): diminuează eficacitatea contraceptivelor pro creşterea metabolizării hepatice. Se preferă folosirea altei metode contraceptive, de preferat de tip mecanic. Asociaţii care necesită precauţii suplimentare: -Acidul valproic, valproaţii: inhibă metabolizarea hepatică a fenobarbitalului (mai ales la copii), cu apariţia semnelor de supradozare a fenobarbitalului. Fenobarbitalul stimulează metabolizarea hepatică a acidului valproic, determinând scăderea concentraţiei plasmatice a acidului valproic. Se recomandă monitorizarea clinică a pacientului în timpul primelor 15 zile de asociere şt reducerea imediată a dozelor de fenobarbital la apariţia primelor semne clinice de sedare şi, de asemenea, controlul concentraţiei plasmatice a celor două antiepileptice. -Antagoniştii de calciu (diltiazem, verapamil, dihidropiridine): scade concentraţia plasmatică a blocantului de calciu prin creşterea metabolismului hepatic. Se recomandă urmărirea clinică şi adaptarea dozelor. – Anticoagulante orale: reduce efectul anticoagulantelor orale (prin creşterea catabolizării hepatice). – Se recomandă controlul frecvent al timpului de protrombinâ şi adaptarea dozelor anticoagulantelor orale în timpul tratamentului cu fenobarbital şi încă 8 zile după oprirea administrării sale. -Antidepresive imipraminice: cresc riscul crizelor convulsive generalizate. Este necesară urmărirea clinică şi, eventual, creşterea dozelor de antiepileptice. -Ciclosporinele: scade concentraţia plasmatică a imunodepresivelor prin stimularea metabolizării sale hepatice. Se recomandă creşterea dozelor imunodepresivelor, sub controlul concentraţiei sate plasmatice. – Corticoizi: gluco şi mineralocorticoizi, cu excepţia hidrocortizonului: scade concentraţia plasmatică şi eficacitatea corticoizilor prin sporirea metabolizării lor hepatice. Acest fapt are consecinţe importante mai ales la adisonieni şi la cei care au suferit transplante. Se recomandă urmărirea clinică şi biologică şi adaptarea dozelor. -Digoxina: scade concentraţia plasmatică şi eficacitatea digoxinei (prin stimularea metabolizării sale hepatice). Se recomandă urmărirea clinică, EKG şi, eventual, urmărirea digoxinemiei. – Dihidropiridine: scade concentraţia plasmatică a dihidropiridinelor prin creşterea metabolizării sale hepatice. Se recomandă urmărire clinică şi, eventual, adaptarea dozelor. – Disopiramida: scade concentraţia plasmatică şi eficacitatea antiaritmică (prin accelerarea metabolizării sale hepatice). Se recomandă urmărire clinică, EKG şi, eventual, controlul concentraţiei plasmatice a disopiramidei cu adaptarea dozelor. -Doxicilina: scade concentraţia plasmatică a doxicilinei prin creşterea metabolizării sale hepatice. Se recomandă urmărire clinică şi, eventual, adaptarea dozelor doxicilinei. -Estrogenii şi progestativele (noncontraceptive): scade eficacitatea estrogenilor şi progestativelor prin creşterea metabolizării sale hepatice. Se recomandă urmărirea clinică şi, eventual, adaptarea dozelor. -Folaţii: scad concentraţia plasmatică a fenobarbitalului prin creşterea metabolizării ia care folaţii reprezintă unul dintre cofactori. Se recomandă urmărire clinică, controlul concentraţiei plasmatice şi, eventual, adaptarea dozelor fenobarbitalului. -Hormonii tiroidieni: risc de hipotiroidie, prin creşterea metabolizării hepatice a T3 şi T,. Se recomandă urmărirea concentraţiei serice de T3 şi T4 şi adaptarea dozelor hormonilor tiroidieni. -Hidrochinidina, chinidina: scade concentraţia plasmatică şi eficacitatea chinidinelor (prin creşterea metabolizării lor hepatice). Se recomandă urmărire clinică, EKG şi controlul concentraţiei plasmatice: cu adaptarea, la nevoie a dozelor antiaritmicelor. -Fosfamidele: în timp ce fenobarbitalul se recomandă pentru tulburări uşoare de somn şi manifestări minore de anxietate, asocierea creşte riscul de neurotoxicitate prin creşterea metabolizării hepatice a fosfamidelor de către fenobarbital. Se recomandă supraveghere clinică şi adaptarea dozelor anticanceroaselor. -Itraconazol: scade concentraţia plasmatică şi eficacitatea itraconazolului. Se recomandă urmărire clinică, eventual, dozarea itraconazolului plasmaticşi adaptarea dozelor. -Metadona: risc major de depresie respiratorie, care poate fi fatală, în caz de supradozare. De asemenea, scade concentraţia plasmatică a metadonei, cu riscul de apariţie a simptomelor de sevraj, datorită creşterii metabolizării sale hepatice. Se recomandă supraveghere clinică şi adaptarea dozelor metadonei. -Progabid: creşte concentraţia plasmatică a fenobarbitalului. Se recomandă supraveghere clinică şi controlul concentraţiei plasmatice a fenobarbitalului, cu adaptarea dozelor. -Teofilina şi aminofilina: scade concentraţia plasmatică şi activitatea teofflinei prin stimularea metabolizării sale hepatice. Se recomandă supraveghere clinică şi, la nevoie, urmărirea concentraţiei plasmatice a teofilinei, cu adaptarea dozelor teofilinei. -Zidovudină: scade eficacitatea zidovudinei prin accelerarea metabolizării sale hepatice. Se recomandă supraveghere clinică regulată. Asociaţii medicamentoase de care trebuie ţinut cont: -Alprenolol, metoprotol, propranolol (betablocante): scade concentraţia plasmatică a acestor betablocante cu reducerea efectelor clinice (prin accelerarea metabolizării lor hepatice). Trebuie ţinut cont că aceste betablocante se elimină, mai ales, prin biotransformare hepatică. -Alte depresoare ale SNC: derivaţi morfinka (analgezice, antitusive şi tratamente de substituţie), benzodiazepine şi anxiolitice (altele decât benzodiazepinele): carbamap. captodiame, etifoxine; hipnotice, antidepresive sedative, neuroleptice, antihistaminice H, sedative, antihipertensive centrale, baclofene, thalidomide: această asociere sporeşte depresia centrală. Alterarea vigilenţei poate constitui un pericol în cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor, în plus, pentru derivaţii morfinici (analgezice, antitusive şi tratamente de substituţie), benzodiazepine: risc major de depresie respiratorie care poate fi – fatală în caz de supradozare. -Carbamazepina: scăderea progresivă a concentraţiei plasmatice a carbamazepinei şi a metaboliţilor săi activi, fără modificare aparentă a eficacităţii sale anticomiţiale. Trebuie ţinut cont de acest lucru pentru interpretarea concentraţiei plasmatice. -Metotrexatul: creşte toxicitatea hematologică prin inhibiţia aditivă a dihidrofoiat-reductazei. -Fenitoină: -în cazul tratamentului anterior cu fenobarbital şi adăugaţii ulterioare a fenitoinei, creşterea concentraţiei plasmatice a fenobarbitalului poate antrena semne de toxicitate (prin inhibiţia competitivă a metabolismului). -în cazul unui tratament anterior cu fenitoină şi adăugării de fenobarbital, pot apare două variante imprevizibile: concentraţia plasmatică a fenitoinei poate diminua brusc – prin creşterea metabolismului – fără ca această diminuare să afecteze defavorabil activitatea anticonvulsivantă; câteodată concentraţia fenitoinei poate creşte printr-un mecanism competitiv. -Procarbazină: creşterea reacţiilor de hipersensibilitate (cu hipereozinofilie, erupţii cutanate) prin creşterea metabolismului procarbazinei. Alte interacţiuni medicamentoase: lopinavir, ritonavir, amprenavir, indinavir, nelfinavir, tacrolimus, sirolimus, febamat, montelukast, stiripentol, tiagabina. Atenţionări speciale: La subiecţii vârstnici, la pacienţii cu alcoolism cronic şi la pacienţii cu insuficienţă renală sau hepatică trebuie ţinut cont de toxicitatea fenobarbitalului şi dozele trebuie reduse. La pacienţii cu epilepsie, dozele trebuie reduse progresiv înainte de întreruperea tratamentului. Deoarece medicamentul conţine lactoză, administrarea nu este recomandată la pacienţii cu intoleranţă ereditară la galactoză, deficienţă de lactoză Lapp sau malabsorbţie de gkjcoză- galactoză. Sarcina şi alăptarea: &g>erimentete la animal au pus în şvidenţă efecte teratooene ale fenobarbitalului. La om rezultatele diferitelor studii sunt neconcludente. La nou-născuţi ale căror mame au urmat un tratament cu fenobarbital s-a putut constata: – câteodată: un sindrom hemoragie în primele 24 de ore de viaţă care se poate preveni prin administrarea de vitamina K: 10 – 20 mg pe zi, în ultima lună de sarcină a mamei gravide aflate sub tratament, iar la nou-născut o injecţie intravenoasă cu 1 -10 mg de vitamina K. -rareori: un sindrom de sevraj moderat (mişcări anormale, supt insuficient), depresie respiratorie şi perturbarea metabolismului fosfocalcicşi a mineralizării osoase. Prescripţia acestui medicament în timpul alăptării nu este recomandată, datorită trecerii fenobarbitalului în laptele matern, având drept consecinţă scăderea curbei ponderale, sedare şi tulburare de supt în perioada imediat postnatală. Siguranţa administrării valerianei în timpul sarcinii sau alăptării nu a fost demonstrată. De aceea administrarea medicamentului în timpul sarcinii sau alăptării este contraindicată. Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje Extraveraf poate să scadă capacitatea de concentrare, a atenţiei. Risc de sedare, somnolenţă şi vertij; nu se recomandă conducerea autovehiculelor sau folosirea utilajelor. Doze şi mod de administrare In stări de nervozitate şi anxietate: doza recomandată este de un comprimat Extraveraf de 3 ori pe zi, înainte de masă. în tulburări de somn: doza recomandată este de 1-2 comprimate Extraveraf seara, înainte de culcare. Tratamentul nu trebuie să depăşească 2 săptămâni datorită posibilităţii de scădere a eficacităţii medicamentului după această perioadă. Reacţii adverse -Reacţii cutanate: erupţii maculopapuloase morbiliforme sau scarlatiniforme -Tulburări psihice: iritaţie, excitaţie la copii, stări confuzionale la vârstnici -Somnolenţă -Reacţii de hipersensibilitate -Artralgii -Tulburări de coordonare şi de echilibru -Rareori, vertij cu cefalee -Anemie megaloblastică prin deficit de acid folie -Creşterea izolată a gamaglutamiltranspeptidazei -Au fost raportate cazuri de retracţie a aponevrozei palmare (boala Dupuytren), plantare (boala Ledderhose), de indurare a corpilor cavemoşi (boala Peyronie). Apariţia reacţiilor adverse grave impune oprirea tratamentului. Supradozaj Supradozajul apare frecvent în mod voluntar şi rareori se datorează ingestiei accidentale de doze excesive (datorate dependenţei sau stărilor confuzionale). Clinic apare: vorbire incoerentă, confuzie mintală, incoordonare motorie, cefalee, greaţă, vomă. Intotdeauna consultati un medic sau farmacist inainte de a lua orice fel de pastila
 |