Prospect Ercefuryl – Antibacterian Intestinal

Prospect Ercefuryl

Indicatii: Acest medicament este un antibacterian intestinal. Ercefuryl 200 mg este indicat in completarea rehidratarii, in tratamentul diareei acute de origine infectioasa, la adulti si copii peste 6 ani.
Tratamentul nu inlocuieste masurile dietetice si rehidratarea, daca aceasta este necesara.

Compozitie
O capsula contine nifuroxazida 200 mg si excipienti: amidon de porumb, zahar, stearat de magneziu, oxid galben de fer E 172, dioxid de titan E 171, gelatina.

Forma farmaceutica
Capsule

Grupa farmacoterapeutica
Alte aniinfectioase intestinale

2. ATENTIE!
IN CE CAZURI NU TREBUIE UTILIZAT ACEST MEDICAMENT?
Acest medicament nu trebuie utilizat in cazul in care ati prezentat reactii alergice la derivati de nitrofuran sau la oricare dintre excipientii produsului.
Daca aveti nelamuriri, cereti sfatul medicului dumneavoastra sau farmacistului.

Prospect Ercefuryl
Prospect Ercefuryl

Interactiuni
Nu se cunosc.
Pentru a evita posibilele interactiuni intre mai multe medicamente, trebuie sa informati intotdeauna medicul dumneavoastra sau farmacistul cu privire la orice alt tratament pe care il urmati.

Atentionari speciale
Trebuie sa va adresati imediat medicului dumneavoastra daca:
-diareea depaseste 6 scaune lichide pe zi sau persista mai mult de 24 ore sau este insotita de pierdere de greutate; in acest caz, medicul dumneavoastra va determina daca este necesar sa va prescrie un tratament de rehidratare care se poate administra pe cala orala;
-apar febra sau varsaturi;
-apar sange sau mucus in scaun.
Datorita continutului in zahar, acest medicament nu trebuie utilizat la pacientii cu intoleranta la fructoza, sindrom de malabsorbtie a glucozei sau galactozei sau in caz de deficienta de sucraza-izomaltaza (boli metabolice rare).

Precautii
Acest tratament insoteste masurile dietetice, conform carora trebuie:
– sa beti lichide din abundenta (bauturi sarate sau indulcite), pentru a compensa pierderile determinate de diaree (in medie, necesarul zilnic de apa al adultului este de 2 litri).

Daca medicul dumneavoastra v-a prescris o solutie orala de rehidratare, este foarte important sa respectati modul de reconstituire si instructiunile de utilizare a solutiei orale.
– sa va alimentati in timpul diareei:
-excluzand anumite tipuri de alimente, in special cruditati, fructe, legume verzi, mancaruri condimentate si alimente sau bauturi foarte reci sau cu gheata;
-consumand preferential carne fripta, orez.
Medicul dumneavoastra va stabili daca trebuie sa excludeti laptele si produsele lactate din dieta.
Este foarte important sa urmati recomandarile medicului dumneavoastra in ceea ce priveste alimentatia.
Daca aveti nelamuriri, nu ezitati sa cereti sfatul medicului dumneavoastra sau farmacistului.

Sarcina si alaptarea
Nu se recomanda utilizarea nifuroxazidei in timpul sarcinii. Alaptarea ramane posibila in cazul tratamentului de scurta durata cu acest medicament.
Ca o regula generala, in timpul sarcinii sau in perioada de alaptare, trebuie sa informati intotdeauna medicul dumneavoastra sau farmacistul, inainte de a utiliza orice medicament.
Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje
Produsul nu influenteaza capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

3. CUM TREBUIE SA UTILIZATI ACEST MEDICAMENT?

Doze
Rezervat adultilor si copiilor peste 6 ani.
Adulti: doza recomandata este de 4 capsule Ercefuryl 200 mg (800 mg nifuroxazida) pe zi, repartizate in 2-4 prize.
Copii peste 6 ani: 3 pana la 4 capsule Ercefuryl 200 mg (600 pana la 800 mg nifuroxazida) pe zi, repartizate in 2-4 prize.
Este contraindicata administrarea de comprimate sau capsule la copii sub 6 ani, deoarece pot sa apara accidente la inghitire.

Mod si cale de administrare
Se administreaza pe cale orala.
Capsulele trebuie inghitite cu un pahar cu apa.

Durata tratamentului
Durata tratamentului nu trebuie sa depaseasca 7 zile.

Supradozaj
in caz de supradozaj, adresati-va imediat medicului.

4. REACTII ADVERSE

Ca orice alt medicament, acest produs poate determina, la unii pacienti, aparitia de reactii adverse, de intensitate variabila.Este posibil sa apara reactii alergice, cum sunt eruptii cutanate, urticarie, edem Quincke (umflarea brusca a unei parti a corpului, de obicei a fetei, a limbii sau a gatului) sau soc anafilactic (soc alergic, care poate fi generalizat).
Va rugam sa semnalati medicului dumneavoastra sau farmacistului orice reactie adversa care nu a fost mentionata in acest prospect.

5. PASTRARE
A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj. Nu sunt necesare conditii speciale de pastrare. A nu se lasa la indemana copiilor.

6. AMBALAJ
Cutie cu 2 blistere a cate 14 capsule.

7. PRODUCATOR
SANOFI WINTHROP INDUSTRIE 6, boulevard de l`Europe 21800 Quetigny – FRANTA

8. DETINATORUL AUTORIZATIEI DE PUNERE PE PIATA
SANOFI-SYNTHELABO OTC 9, rue du President Allende 94258 Gentilly Cedex FRANTA

9. DATA ULTIMEI VERIFICARI A PROSPECTULUI
Mai 2005

10. EDUCATIE SANITARA
Ce trebuie sa stiti despre antibiotice?
Antibioticele sunt medicamente eficiente in combaterea infectiilor provocate de bacterii. Ele nu sunt eficiente in combaterea infectiilor provocate de virusuri. Medicul dumneavoastra a decis sa va prescrie acest medicament antibacterian, deoarece acesta este tratamentul adecvat pentru cazul dumneavoastra si afectiunea dumneavoastra actuala.
Bacteriile au capacitatea de a supravietui sau de a se reproduce in ciuda actiunii unui antibiotic. Acest fenomen, denumit “rezistenta”, explica de ce anumite tratamente cu antibiotice sunt ineficace. Rezistenta bacteriilor creste prin utilizarea abuziva sau incorecta a antibioticelor.
Dumneavoastra riscati sa favorizati aparitia de bacterii rezistente si, astfel, sa va intarziati vindecarea sau chiar sa faceti inactiv acest medicament, daca nu respectati urmatoarele:
– doza recomandata,
– frecventa administrarii,
– durata tratamentului.
in consecinta, pentru a pastra eficacitatea acestui medicament:
1. Nu utilizati un antibiotic decat atunci cand vi l-a prescris medicul dumneavoastra.
2. Respectati cu strictete prescriptia medicului dumneavoastra.
3. Nu reluati utilizarea unui antibiotic fara o noua recomandare a medicului dumneavoastra, nici daca va ganditi sa combateti o afectiune aparent asemanatoare.
4. Nu dati niciodata antibioticul dumneavoastra altcuiva, deoarece s-ar putea sa nu fie adaptat afectiunii altei persoane.
REPREZENTANTA SANOFI-SYNTHELABO ROMANIA

Diareea acută infecțioasă

Diareea este definită din punct de vedere medical drept o creștere a cantității materiilor fecale (peste 200 g/zi), în condițiile unui aport alimentar sărac în fibre. Totodată, termenul de diaree definește emisia materiilor fecale apoase, nelegate. 

Cauzele apariției acestei dereglări sunt numeroase, de la anumite boli caracterizate prin tulburări ale echilibrului osmotic (precum deficitul de lactază, ingestia de lactuloză, insuficiența pancreatică, ingestia de sorbitol, sindromul de intestin scurt, abuzul de laxative) la afecțiuni inflamatorii ale mucoasei colonice caracterizate prin apariția leziunilor ulcerative sau necrotice pe suprafața mucoasei intestinului gros. Acestea din urmă prezintă etiologie infecțioasă, fiind rezultatul infectării cu diferite bacterii sau virusuri. 

Diareea acută infecțioasă este o tulburare a evacuării intestinale, apărută în cadrul infecțiilor gastrointestinale, cu o durată de minimum 4 săptămâni, apărută în urma infectării cu diferiți agenți infecțioși, caracterizată prin modificarea consistenței scaunelor (scaune de consistență moale) însoțită de pierdere crescută de apă (minim 200 ml/zi) și electroliți.

Epidemiologie

Studiile au arătat că în fiecare an sunt înregistrate aproximativ 4, 6 miliarde de cazuri cu diaree infecțioasă acută. 

Din punct de vedere al frecvenței, diareea acută infecțioasă se află pe locul doi în rândul bolilor infecțioase din întreaga lume, pe locul întâi aflându-se infecțiile acute a căilor respiratorii superioare. 

Incidența bolii este variabilă în funcție de agentul infecțios implicat. Diareea din infecțiile enterale cu Escherichia coli, Campylobacter și agenți virali este mai frecvent întâlnită în rândul sugarilor și al copiilor mici.

Cauze și factori de risc

Factorul infecțios este agentul patogen implicat în mod direct în apariția diareelor acute infecțioase. Acesta poate fi reprezentat de: 

  • bacterii: Escherichia coli, Campylobacter (Campylobacter jejunii, Campylobacter coli, Campylobacter pylori, Campylobacter foetus), Vibrio cholerae, Clostridium perfringens, Stafilococul aureus, Salmonella typhi, Shigelladysenteriae, Shigella flexneri, Shigella boydii, Shigella sonnei, Klebsiella oxytoca, Clostridium difficile, Plesiomonasshigelloides, Yersinia enterocolitica, Listeria monocytogenes, Aeromonas hydrophila, Bacillus cereus, Proteus;
  • virusuri: rotavirusuri, coronavirusuri, parvovirusuri (virusul Norwalk), astrovirusuri, calicivirusuri, adenovirusuri, enterovirusuri (virusul ECHO, virusul Coxsackie);
  • paraziți: Entamoeba histolytica, Giardia lamblia, Cryptosporidium, Cyclospora cayetanensis, Balantidium coli;
  • fungi: Candida albicansCryptosporidium;
  • metazoare: Trichiurus trichiura, Trichinella spiralis.

De asemenea, au fost identificați o serie de factori favorizanți care pot facilita apariția diareei acute infecțioase: 

  • nerespectarea regulilor de igienă alimentară prin lipsa educației sanitare; locuințe insalubre, fără apă; familii numeroase;
  • temperaturile foarte ridicate;
  • alimentația parenterală, în cazul bolnavilor internați cu diferite boli cronice, grave;
  • alterarea mecanismelor de apărare aflate pe suprafața mucoasei gastrice cu rol protector împotriva agenților infecțioși (scăderea ph-ului gastric, scăderea nivelului de IgA).

Patogenie

Din cauza igienei deficitare, prin intermediul mâinilor sau obiectelor contaminate, agentul infecțios pătrunde la nivel intestinal prin cavitatea orală și determină apariția unor leziuni inflamatorii la nivelul mucoasei ileonului, jejunului și a intestinului gros. Astfel se produce inflamația enterală (enterocolita). Aceasta determină scăderea capacității de absorbție a mucoasei intestinale pentru grăsimi, carbohidrați, lichide și electroliți ajunse la acest nivel, precum și alterarea mecanismului de control al propulsiei intestinale. Astfel bolul alimentar care avansează spre evacuare prezintă consistență redusă și cantitate crescută.

Mecanismul care duce la apariția diareei acute infecțioase se desfășoară în patru etape evolutive: pătrunderea agentului infecțios la nivel aparatului gastrointestinal prin cavitatea bucală, depășirea mecanismelor de apărare antibacteriană aflate pe suprafața mucoasei gastrice, fixarea agentului infecțios la nivelul epiteliului gastric și declanșarea procesului infecțios. 

  • Pătrunderea agentului infecțios la nivel gastro-intestinal prin cavitatea bucală: apariția bolii diareice infecțioase se realizează la ingestia a 10 milioane de germeni în cazul Escherichia coli, 100 germeni în cazul Shigella dysenteriae, 100 000 de germeni în cazul infecției cu Campylobacter și Salmonella.
  • Depășirea mecanismelor de apărare antibacteriană aflate pe suprafața mucoasei gastrice. Aceste mecanisme de apărare pot fi împărțite în mecanisme imunologice (imunitatea mediată umoral, IgA, imunitatea medicată celular) și mecanisme de apărare neimunologice (ph-ul gastric; saliva, mucina și alte secreții intestinale; motilitatea gastrointestinală și cea colonică, enzimele intestinale și pancreatice; integritatea anatomică a tubului digestiv; peristaltismul intestinal; flora intestinală saprofită; substanțele antibacteriene precum sărurile biliare și lizozimul).
  • Fixarea agnetului patogen la nivelul epiteliului gastric se realizează prin intermediul unor organite (organite reprezentate de adezine, fimbrii, intimine, pili și factorii de colonizare antigenică – CFA).
  • Declanșarea procesului infecțios se realizează prin invadarea celulelor aflate în structura epiteliului gastric de către agenții infecțioși. Acești agenți infecțioși eliberează în spațiul gastric anumite substanțe toxice denumite toxine (enterotoxine, citotoxine). Enterotoxinele stimulează hipersecreția de apă și electroliți la nivelul mucoasei intetinale, fără a determina apariția leziunilor epiteliale inflamatorii. Citotoxinele determină alterarea structurii celulare a mucoasei intestinale prin blocarea sintezei proteinelor cu rol antibacterian.

Morfopatologie

La examinarea macroscopică (cu ochiul liber), pe suprafața mucoasei intestinale poate fi observată prezența zonelor de hemoragie, ulcerație, necroză sau eroziuni, cu distrugerea microvililor, cu sufuziuni hemoragice localizate în interiorul mucoasei și în spațiul subseros. La nivelul corionului există infiltrat inflamator bogat în granulocite. De asemenea, se poate observa tumefierea ganglionilor limfatici mezenterici. În formele de boală cu leziuni hemoragice apar alterări profunde în structura epiteliului peretelui intestinal cu risc de apariția a peritonitei. 

La examinarea microscopică, în structura mucoasei intestinale inflamate se poate observa prezența de granulocitelor, distrofia epiteliului glandular și hiperplazie foliculară.

Semne și simptome

Diareea acută infecțioasă de natură bacteriană debutează brusc și este caracterizată prin apariția scaunelor de consistență scăzută, apoasă, de volum crescut și cu miros fetid. Diareea infecțioasă apărută în urma infecției cu vibrion holeric se caracterizează prin scaune de consistență apoasă, tulbure, fără miros specific. Diareea apărută în cadrul dizenteriei se caracterizează prin scaune mucosangvinolente sau piosangvinolente, de volum redus, cu emisie frecventă, însoțite de tenesme rectale. Prezența mucusului în scaun indică afectarea inflamatorie a mucoasei colonice. 

Diareea este însoțită de: 

  • febră, în cazul infecțiilor bacteriene sau cu rotavirus;
  • vărsături, care precedă emisia scaunelor apoase;
  • anorexie;
  • dureri abdominale de intensitate moderată în cazul infecției cu rotavirus și Salmonella; cu caracter colicativ, asemănătoare unor crampe abdominale sau durerilor apendiculare în cazul infecției cu Yersinia; dureri abdominale atroce în cazul infecției cu CampylobacterEscherichia colisau Shigella;
  • tenesme rectale;
  • eritem fesier;
  • convulsii;
  • apariția concomitentă a infecțiilor acute de căi respiratorii superioare (IACRS), frecvent întâlnită în cadrul diareei infecțioase apărute în urma infecției cu Shigella sau rotavirus;
  • sindrom acut de deshidratare.

Sindromul acut de deshidratare se instalează precoce și este caracterizat prin: 

  • alterarea profundă a stării generale;
  • tahipnee și dispnee (cauzate de instalarea acidozei metabolice);
  • extremități reci;
  • tahicardie;
  • puls filiform;
  • hipotensiune arterială;
  • meteorism;
  • hepatomegalie;
  • tegumente și mucoase uscate;
  • pliu cutanat leneș;
  • sete;
  • oligurie, anurie;
  • facies palid, încercănat; privire fixă și clipit rar;
  • obnubilare, somnolență, convulsii, comă profundă.

Diareea acută infecțioasă apărută în urma infecției cu diferite virusuri prezintă debut acut și se caracterizează prin scaune de consistență apoasă însoțite de febră, dureri abdominale colicative, sindrom de deshidratare și sunt precedate de vărsături.

În cadrul infecției cu Campylobacter și Yersinia, diareea prezintă consistență apoasă, mucoasă sau sangvinolentă, însoțită de febră, dureri abdominale și tenesme rectale. Foarte rar apare sindromul de deshidratare.

Diareea acută infecțioasă apărută în urma infecției cu Salmonella se caracterizează prin scaune de consistență apoasă, mucosangvinolente, însoțite de meteorism abdominal, bradicardie și meningism (alterarea profundă a stării generale, cefalee, forofobie, redoare de ceafă, somnolență, confuzie, convulsii, febră, frisoane, vărsături).

În cadrul infecției cu Shigalle dysenteriae, sindromul diareic debutează brusc cu scaune apoase mucosangvinolente sau piosangvinolente, în cantitate redusă și este însoțit de agitație, colici abdominale, convulsii, tenesme rectale și sindrom meningean.

La copii, diareea acută infecțioasă poate determina apariția adenitei mezenterice (inflamația grupelor ganglionare mezenterice) și poate evolua spre deces în 24-48 de ore. 

În cazul persoanelor imunodeprimate, diareea infecțioasă apărută în urma infecției cu Campylobacter foetus se caracterizează prin apariția tabloului clinic de meningită (febră, redoare de ceafă, cefalee severă și persistentă, vărsături, fonofobie, fotofobie, extremități reci, pierderea stării de conștiență, iritabilitate, convulsii) sau septicemie (alterarea profundă a stării generale, frisoane, febră, cefalee, amețeli, astenie, adinemie, delir, grețuri, vărsături, diaree, oligurie, hipotensiune arterială hepatomegalie, splenomegalie, pierderea conștienței, comă, deces).

Diagnostic

Diagnosticul de boală diareică acută infecțioasă se pune pe baza manifestărilor clinice (scaune apoase, mucoase însoțite de febră, vărsături și sindrom de deshidratare) și a investigațiilor parazitologice (coprocultura, aspirat duodenal și imunoelectroscopie, testul RIA, testul ELISA). 

Diagnosticul diferențial al bolii diareice acute infecțioase trebuie făcut cu: 

  • enterocolita acută de etiologie neinfecțioasă;
  • colita ulceroasă;
  • dizenteria;
  • boala Crohn;
  • sindromul de intestin iritabil;
  • enteropatia glutenică;
  • fibroza chistică;
  • diareea apărută în contextul constipației cronice;
  • diareea apărută în urma administrării unor antibiotice (Tetraciclină, Ampicilină);
  • diareea apărută în cadrul bolilor chirurgicale (peritonită, sindromul de intestin scurt, apendicită, invaginația intestinală);
  • diareea apărută în cadrul afecțiunilor sistemice (imunodeficiențe, hipoparatiroidism, hipertiroidism, diabet, boala Addison, hiperplazia congenitală de suprarenală);
  • diareea apărută în cadrul intoxicațiilor cu metale grele, ciuperci, insecticide;
  • diareea apărută în cadrul uremiei.

Investigații paraclinice

Analizele generale ale sângelui: 

  • Hemoleucograma poate indica prezența anemiei prin scăderea valorilor hemoglobinei și a numărului de eritrocite. De asemenea, hemograma poate indica prezența leucocitozei și a neutrofiliei, care sugerează prezența infecției.
  • Examenul biochimic al sângelui poate indica prezența sindromului inflamator prin creșterea valorilor VSH-ului, a proteinei C reactive și a fibrinogenului.
  • Ionograma poate indica apariția tulburărilor electrolitice, rezultate în urma sindromului acut de deshidratare.

  • Examenul bacteriologic al scaunului (coprocultura) este una dintre investigațiile principale efectuate în cazul infecțiilor gastrointestinale, care poate indica prezența agentului infecțios în structura materiilor fecale.
  • Coprocitograma este o investigație care permite identificarea polimorfonuclearelor neutrofile în structura materiilor fecale, elemente specifice infecțiilor enterale bacteriene.
  • Determinarea lactoferinei fecale, o investigație utilizată ca marker al degradării leucocitelor aflate în componența materiilor fecale, elemente specifice infecției enterale.
  • Hemocultura este o investigație care permite decelarea agentului infecțios în sângele bolnavului.
  • Efectuarea culturilor din lichidul de vărsătură pentru identificarea agentului patogen.
  • Examenul parazitologic și virusologic al scaunului pentru identificarea virusului sau a parazitului implicat în declanșarea infecției enterale.
  • Testele imunoenzimatice din scaun pentru identificarea infecției cu Campylobacter, Escherichia coli, rotavirus sau norovirus.
  • Testele serologice rapide pentru decelarea agentului infecțios permit identificarea în timp record a elementului patogen implicat în declanșarea infecției enterale prin examinarea serului bolnavului.
  • Examinarea microscopică a materiilor fecale permite identificarea în componența materiilor fecale a alimentelor nedigerate sau parțial digerate, a substanțelor reducătoare, sânge sau mucus.
  • Tehnica imunoenzimatică ELISA este o investigație care permite identificarea toxinei A specifică infecției cu Clostridium difficileîn scaunul bolnavului, prin marcare enzimatică. De asemenea, această investigație poate fi utilizată pentru identificarea agenților infecțioși prezenți în ser, plasmă sau urina bolnavului.
  • Tehnica radioimunologică RIA este o altă metodă de depistare, prin marcare cu izotopi radioactivi, a agentului infecțios responsabil de apariția infecției enterale, din ser, plasmă, scaun sau urina bolnavului.
  • Endoscopia digestivă inferioară și biopsia urmată de efectuarea examenului histopatologic sunt trei investigații utile pentru realizarea diagnosticului diferențial cu afecțiunile inflamatorii intestinale.

Tratament

Tratamentul profilactic al diareei acute infecțioase constă în îndepărtarea surselor de infecție și respectarea regulilor de igienă personală și alimentară (spălarea pe mâini înainte de masă, consumarea apei potabile, evitarea alimentelor alterate, evitarea produselor alimentare fast-food). 

Tratamentul igieno-dietetic
Se recomandă evitarea consumului de produse lactate bogate în grăsimi (lapte gras, smântână), evitarea băuturilor carbogazoase, evitarea dulciurilor. Este contraindicat consumul de mazăre, fasole, ceapă, usturoi, broccoli, conopidă, alimente care favorizează stimularea tranzitului intestinal. Se recomandă consumul de iaurt, brânză de vaci, orez fiert cu sare, morcovi fierți, supă de legume, supă de carne de pui, sărățele, grisine, măr, banane, pâine prăjită. 
În caz de instalare a sindromului acut de deshidratare se recomandă reechilibrare hidroelectrolitică (săruri de rehidratare, perfuzie cu electroliți, perfuzie cu soluție de NaCl 0, 9%). 

Tratamentul etiologic
Nu este recomandată administrarea antibioticelor în cazul infecțiilor virale, parazitare sau micotice deoarece administrarea îndelungată poate complica sindromul diareic. 
Antibioterapia se administrează în următoarele situații: 

  • în cazul infecțiilor enterale de natură bacteriană;
  • bolnavilor su sistem imunitar deprimat, pentru evitarea suprainfecției;
  • bolnavilor cu febră persistentă, cu o durată de peste 5 zile;
  • în caz de apariție a manifestărilor extraintestinale (manifestări ale sindomului de deshidratare, palpitații, tahicardie, lipotimie, hipotensiune arterială, stare de șoc);
  • în formele de boală cu tablou clinic sever, hemoragii oculte, coprocitogramă și hemocultură pozitivă;
  • în cazul apariției sindromului toxiinfecțios.

În cazul înfecției cu Escherichia coli sau Shigella se administrează Ciprofloxacin sau Cotrimoxazol. În cazul lipsei de răspuns sau în caz de hipersensibilitate, se administrează alte tipuri de medicamente: în cazul infecției cu Escherichia coli se pot administra alte medicamente din clasa fluorochinolonelor (precum Ofloxacin, Pefloxacin, Enoxacin, Fleroxacin, Lomefloxacin). Este contraindicată administrarea Norfloxacinei deoarece anumite studii au demonstrat amplificarea toxicogenezei la administrarea acestui medicament. În cazul infecției cu Shigella, în lipsa de răspuns la tratamentul amintit anterior sau în condiții de hipersensibilitate, se pot administra Acid nalidixic sau Cefixim. 

În infecțiile enterale cu Salmonella se administrează Amoxicilină, Ampicilină, Cotrimoxazol sau Cloramfenicol. În lipsa de răspuns sau în caz de hipersensibilitate, în locul acestor medicamente se pot administra Azitromicină sau Ceftiaxon. 
Infecțiile enterale cu Campylobacter pot fi tratate prin administrarea de Eritromicină. În caz de hipersensibilitate se poate administra Ciprofloxacin sau Azitromicină. 
Infecțiile enterale cu Yersinia pot fi tratate prin administrare de Cotrimoxazol, Ampicilină sau Gentamicină. 
În cazul infecțiilor enterale cu Clostridium difficile se administrează Metronidazol sau Vancomicină, în caz de hipersensibilitate sau lipsă de răspuns. 

Tratamentul patogenic
Se recomandă administrarea inhibitorilor de enkefalinază (Hidrasec), o enzimă a membranei celulare afltă în componența epiteliului intestinului subțire, care acționează prin protejarea peptidelor endogene (enkefalinele) active la nivelul tratactului gastrointestinal, având efect antisecretor. Hidrasec acționează astfel prin scăderea secreției intestinale de apă și metaboliți, cu un efect antidiareic care se instalează rapid. 
Probioticele intestinale (Bactisubtil, Biosun, Biotics, Ecoflorina, Enterol, Enterolactil) prezintă mecanism de acțiune competitiv agentului patogen, stimulând refacerea biocenozei gastrice normale, sinteza substanțelor antibacteriene și împiedică instalarea disbiozei gastrice care poate apărea în urma administrării de antibiotice. 
Tratamentul cu Zinc și-a dovedit eficiența în cazul diareei acute infecțioase, scurtarea duratei de evoluție a bolii și prevenirea recăderilor în boală. 

Tratamentul simptomatic
Pentru ameliorarea simptomatologiei clinice apărută în cadrul diareei acute infecțioase se pot administra următoarele tipuri de medicamente: 

  • prochinetice (Metoclopramid, Cisaprid, Bethanecol) pentru combaterea grețurilor și a vărsăturilor;
  • antipiretice (Ibuprofen, Paracetamol) pentru diminuarea febrei;
  • antialgice (Algocalmin) pentru ameliorarea durerilor abdominale;
  • pentru combaterea meteorismului abdominal se administrează Espumisan, medicament care ajută la dizolvarea și eliminarea gazelor intestinale.

Evoluție și prognostic

Diareea acută infecțioasă prezintă un prognostic favorabil, cu evoluție spre vindecare sub tratament corespunzător în aproximativ 1 sau 2 săptămâni. Prognosticul este rezervat în cazul bolnavilor cu sistem imunitar deprimat, în cazul celor cu malnutriție protein-calorică sau în cazul diareei infecțioase apărută la copiii mici. 

Pe parcursul evoluției bolii pot apărea o serie de complicații de natură infecțioasă, neurologică, digestivă, renală sau complicații imunologice. 

  • complicații infecțioase: determinări bacteriene secundare la nivel meningean, renal sau pulmonar; septicemie;
  • complicații digestive: sindrom de malabsorbție;
  • complicații neurologice: tromboză cerebrală, hemoragii intracerebrale;
  • complicații renale: insuficiență renală, tromboza venelor renale, necroză corticală;
  • complicații metabolice: tulburări ale echilibrului acidobazic sau hidroelectrolitic;
  • complicații imunologice: anemie hemolitică, sindrom hemolitic-uremic, artrită reeactivă, eritem nodos, sindrom Reiter, sindrom Guillan-Barre etc.

Prospect Ecoflorina – Infectii Virale – Infectii Bacteriene – Scaderea Colesterolului

Ecoflorina, solutie utilizata pentru vindecarea infectiilor virale, bacteriene, ajuta la scaderea colesterolului, Salmonella, E Coli, Clostridium Prospect: Informatii pentru utilizatori   ECOFLORINA solutie buvabila fermenţi lactici vii 7 flacoane x 10ml de uz oral, cu dop dozator   Ecoflorina este un preparat constituit dintr-un amestec de fermenţi din familia lactobacililor, prezenţi in mod natural in … Read more

Prospect Ecoflorina Penta plus capsule

Ecoflorina tablete

Prospect: Informatii pentru utilizatori Ecoflorina Plus, capsule Indicatii: ECOFLORINA PENTA Plus este un integrator alimentar biologic constituit din cinci fermenti lactici vii: Lactobacillus acidophilus, Bifidobacterium animalis, Streptococcus thermophilus. Lactobacillus delbriieckii ssp. bulgaricus. Lactobacillus paracasei ssp. paracasei. Concentratia totala de fermenti vii este egala cu doua miliarde de celule vii pe capsula sau flacon. Fermentii lactici … Read more