Ciclosporina Prospect

Prospect: Ciclosporina capsule

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Ciclosporina IDL 25 mg, capsule moi

Ciclosporină

Ciclosporina IDL 50 mg, capsule moi

Ciclosporină

Ciclosporina IDL 100 mg, capsule moi

Ciclosporină

În     acest prospect găsiţi:

  1.              Ce este Ciclosporina IDL şi pentru ce se utilizează
  2.              înainte să luaţi Ciclosporina IDL
  3.              Cum să luaţi Ciclosporina IDL
  4.              Reacţii adverse posibile
  5.              Cum se păstrează Ciclosporina IDL
  6.              Informaţii suplimentare

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.

                Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

                Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

          Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le

poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

          Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devin gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă

nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

 

Ciclosporina Prospect
Ciclosporina Prospect

1.              CE ESTE CICLOSPORINA IDL ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Ciclosporina aparţine unui grup de medicamente denumite imunosupresoare (medicamente supresoare

ale sistemului imun). Imunosupresoarele reduc reacţia organismului la orice este privit ca „străin” –

inclusiv transplanturi de organe sau tranplanturi de măduvă. În plus, aceste medicamente pot fi utile pentru acele

boli în care răspunsul imun natural se întoarce împotriva propriului organism.

Ciclosporina este folosită pentru a preveni respingerea de către organism a unui transplant de organ sau

măduvă. Ciclosporina este de asemenea folosită pentru tratarea psoriazisului sever (o boală de piele), a

dermatitei atopice severe a adultului (o boală de piele) care nu poate fi tratată eficace în nici un alt mod,

a sindromului nefrotic (o boală de rinichi) la adulţi şi copii şi a poliartritei reumatoide severe

(reumatismului) la adulţi când celelalte tratamente nu sunt îndeajuns de eficace.

2.              ÎNAINTE SĂ LUAŢI CICLOSPORINA IDL

Nu luaţi Ciclosporina IDL:

   Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la cidosporină sau la oricare dintre celelalte componente

menţionate în acest prospect. (Vezi pct. 6, Alte informaţii).

   Dacă folosiţi sau aţi folosit preparate care conţin sunătoare (Hypericum perforatum), folosită de obicei

pentru tratamentul depresiei. Este important să vă informaţi medicul dacă folosiţi acest tip de preparate.

   Dacă rinichii dumneavoastră nu funcţionează corespunzător.

   Dacă sunteţi tratat pentru psoriazis, dermatită atopică sau poliartrită reumatoidă nu trebuie să folosiţi

Ciclosporina IDL dacă:

                                                  rinichii dumneavoastră nu funcţionează corespunzător

                                                  tensiunea dumneavoastră arterială este prea mare

                                                  aveţi vreo infecţie

                                                  aveţi anumite forme de cancer

 

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Ciclosporina IDL:

Ciclosporina IDL trebuie prescris numai de către medicii cu experienţă în terapia imunosupresoare şi

care pot asigura monitorizarea corespunzătoare care include examinări fizice periodice, măsurări

periodice ale tensiunii arteriale şi evaluarea periodică a unor parametri de laborator relevanţi.

-Ciclosporina poate altera funcţionarea rinichilor şi ficatului. Este important să verificaţi regulat

ficatul, rinichii şi tensiunea arterială înainte, în timpul şi după tratament. Este foarte important să nu

rataţi aceste verificări periodice şi programările la medic.

   Dacă observaţi semne de infecţie (cum ar fi febră, dureri în gât, simptome de răceală sau gripă, sau

abcese) trebuie să vă informaţi imediat medicul.

   Dacă consumaţi în exces alimente care conţin cantităţi mari de potasiu (cum ar fi roşii, carne, cartofi)

există posibilitatea acumulării excesive de potasiu în sânge (hiperkalemie) care uneori poate provoca

crampe musculare, diaree, greaţă, vărsături, dureri de cap.

   Dacă urmează să fiţi vaccinat solicitaţi sfatul medicului în prealabil.

   Dacă suferiţi de dureri de cap, greaţă şi vărsături, însoţite uneori de vedere dublă sau înceţoşată,

administrarea capsulelor de Ciclosporina IDL trebuie întreruptă iar medicul dumneavoastră trebuie

informat imediat. Poate exista pericolul pierderii iremediabile a vederii.

   Deoarece gingiile se pot inflama mult mai uşor, este recomandat să vă spălaţi temeinic pe dinţi. Dacă

gingiile devin inflamate în ciuda unui periaj corect, rugaţi dentistul să contacteze medicul

dumneavoastră.

În tratamentul psoriazisului sau dermatitei atopice.

Anomaliile pielii care nu par tipice pentru psoriazis sau dermatita atopică, şi în cazurile în care aceste

modificări sunt suspectate a avea caracter malign, vor trebui examinate atent înainte de iniţierea

tratamentului cu ciclosporină.

Datorită gravităţii posibilelor reacţii adverse, medicul dumneavoastră nu va prescrie administrarea

continuă de ciclosporină pentru psoriazis.

   Dacă aţi primit în prealabil tratament cu PUVA sau radiaţii UVB şi folosiţi Ciclosporina IDL capsule

pentru tratamentul psoriazisului sau dermatitei atopice, va trebui să vă supuneţi pielea unor examinări

periodice, deoarece există riscul apariţiei anumitor forme de cancer (al pielii). După întreruperea

tratamentului cu ciclosporină, aşteptaţi 2-3 zile înainte de a urma un eventual tratament cu PUVA sau

radiaţie UVB (trebuie evitată administrarea concomitentă a tratamentelor PUVA sau UVB).

   Dacă folosiţi capsule Ciclosporina IDL pentru tratamentul dermatitei atopice şi expuneţi pielea la

lumina soarelui, deoarece ciclosporina scade reacţia imună a organismului şi astfel creşte riscul

apariţiei cancerului de piele. Din acest motiv trebuie să vă limitaţi expunerea la soare şi radiaţie UV prin

purtarea unor haine protectoare şi aplicarea unor loţiuni protectoare cu un factor de protecţie solară

ridicat.

   Înainte de a începe tratamentul cu ciclosporină, orice infecţie activă cu herpes simplex (herpes) trebuie

să fie complet vindecată.

   Dacă folosiţi capsulele de Ciclosporina IDL pentru tratamentul poliartritei reumatoide, la fel ca în

cazul psoriazisului şi dermatitei atopice, trebuie să luaţi în considerare creşterea riscului de apariţie a

anumitor forme de cancer.

Este esenţial să monitorizaţi periodic valorile tensiunii arteriale; dacă apare creşterea tensiunii arteriale

(hipertensiunea), aceasta trebuie tratată corespunzător.

Dacă vă aflaţi sau v-aţi aflat oricând în trecut într-una dintre situaţiile mai sus menţionate adresaţi-vă

medicului dumneavoastră pentru recomandări.

Administrarea concomitentă a capsulelor de Ciclosporina IDL cu alte medicamente:

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte

medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Următoarele medicamente influenţează concentraţia ciclosporinei în sânge, cu efecte potenţial nocive:

  ketoconazol, fluconazol şi itraconazol (medicamente antifungice)

  antibiotice macrolide, cum sunt eritromicina şi claritromicina (folosite pentru tratarea infecţiilor)

  contraceptive orale

   diltiazem, nicardipină şi verapamil (aşa-numiţii antagonişti ai canalelor de calciu, folosiţi în

tratamentul hipertensiunii arteriale)

  metoclopramidă (folosit pentru a trata greaţa)

  danazol (un antihormon folosit pentru tratamentul endometriozei şi chisturilor mamare)

  metilprednisolon (un hormon) în cantităţi mari

  alopurinol (pentru prevenirea crizelor de gută)

  amiodaronă (folosită pentru tratamentul palpitaţiilor sau perceperii bătăilor inimii)

  acizi biliari şi derivaţi (metabolismul grăsimilor)

  barbiturice (în unele medicamente contra durerii şi sedative)

  fenitoină (folosită pentru a trata de exemplu epilepsia şi unele probleme cardiace)

  rifampicina şi nafcilina (folosite în tratamentul infecţiilor)

  carbamazepina (de exemplu folosită în tratamentul epilepsiei)

  octreotid (folosit de exemplu pentru tratamentul anumitor tumori şi în operaţiile de pancreas)

  probucol (folosit în tratamentul acumulării de colesterol în piele)

  orlistat (folosit în tratamentul obezităţii)

  troglitazonă (folosită pentru tratamentul diabetului zaharat)

  ticlopidină (folosită în prevenirea trombozelor)

  terbinafină (folosită în tratamentul infecţiilor fungice ale pielii, picioarelor şi unghiilor)

   sulfadimidina administrată intravenos (folosită în tratamentul infecţiilor)

  digoxina (folosită pentru a îmbunătăţi funcţia inimii)

  nifedipina (folosită pentru tratarea tensiunii arteriale crescute şi durerilor în piept)

   lovastatină, pravastatină, simvastatină şi atorvastatină (folosite pentru tratamentul colesterolului

ridicat)

  colchicina (folosită pentru tratamentul gutei)

   preparate din plante care conţin sunătoare (Hypericum perforatum) (folosită pentru a trata depresia).

Administrarea următoarelor medicamente simultan cu Ciclosporina IDL poate avea efecte nocive asupra

funcţiei renale:

  aminoglicozide (incluzând gentamicină şi tobramicină), ciprofloxacină, vancomicină şi trimetoprim –

sulfametoxazol (antibiotice)

  amfotericina B (folosită în tratamentul infecţiilor)

  melfalan (folosit în tratamentul cancerului)

  AINS cum ar fi diclofenac, naproxen şi sulindac ( medicamente antiinflamatoare).

Utilizarea Ciclosporina IDL cu alimente şi băuturi:

Nu luaţi Ciclosporina IDL cu suc de grapfruit deoarece concentraţia de ciclosporină din sânge creşte la

administrarea simultană, fapt care creşte riscul apariţiei reacţiilor adverse.

Sarcina şi alăptarea:

Sarcina:

Dacă sunteţi gravidă, doriţi să rămâneţi gravidă sau rămâneţi gravidă în timpul tratamentului cu

Ciclosporina IDL, informaţi-vă imediat medicul. Ciclosporina IDL nu se administrează în timpul

sarcinii decât după ce medicul a discutat cu dumneavoastră.

Nu există dovezi suficiente pentru evaluarea eventualelor efecte nocive ale administrării de

ciclosporină în timpul sarcinii. Până acum nu s-au găsit dovezi în sensul unor efecte nocive în cadrul

studiilor la animale. Posibilitatea naşterilor premature creşte la pacientele care au suferit un transplant şi

care sunt sub tratament imunosupresor. Ciclosporina traversează placenta dar încă nu i se cunoaşte

semnificaţia clinică.

Alăptarea:

Nu alăptaţi dacă sunteţi sub tratament cu Ciclosporina IDL,deoarece ciclosporina se excretă în laptele

matern. Dacă doriţi să alăptaţi, adresaţi-vă medicului.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice

medicament.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Nu au fost efectuate teste referitoare la capacitatea de a conduce sau de a folosi utilaje.

Informaţii importante privind unele componente ale Ciclosporina IDL

   Sorbitol: dacă medicul dumneavoastră v-a atenţionat ca aveţi intoleranţă la unele categorii de glucide,

vă rugăm să-l întrebaţi înainte de a utiliza acest medicament.

  Macrogolglicerol ricinoleat: poate provoca tulburări gastro-intestinale şi diaree.

3.              CUM SĂ LUAŢI CICLOSPORINA IDL

Medicul dumneavoastră a prescris numărul de capsule de Ciclosporina IDL pe care trebuie să le

luaţi. Acest număr este indicat pe etichetă de farmacist. Este important să respectaţi întocmai

instrucţiunile medicului. Succesul tratamentului depinde de acest lucru.

Doza zilnică trebuie luată întotdeauna în două prize.

Medicul poate efectua unele teste sanguine pentru a determina doza corectă. În ziua în care se fac

aceste teste capsulele de Ciclosporina IDL se administrează numai după efectuarea testului.

Utilizarea la copii

Ciclosporina IDL se poate administra la copii numai în sindrom nefrotic. Nu sunt cunoscute

suficiente date despre administrarea în alte boli la copiii mici.

Utilizarea la vârstnici

Experienţa legată de administrarea ciclosporinei la vârstnici este limitată, dar nu au fost raportate încă

probleme specifice legate de administrarea dozelor recomandate.

Dacă observaţi că efectul capsulelor de Ciclosporina IDL este prea slab sau prea pronunţat, adresaţi-vă

medicului sau farmacistului.

 

Mod de administrare

Capsulele trebuie înghiţite întregi. Ciclosporina IDL se poate lua cu un pahar de apă sau alte lichide. Nu

luaţi medicamentul cu suc de grapfruit.

Lăsaţi capsulele în blister până când le luaţi efectiv. Capsulele au un miros caracteristic.

Durata tratamentului

Tratamentul cu Ciclosporina IDL poate dura luni sau ani. Tratamentul cu ciclosporină în cazul

psoriazisului trebuie întrerupt dacă nu apar rezultate satisfăcătoare în 6 săptămâni. Tratamentul cu

ciclosporină în cazul sindromului nefrotic şi al poliartritei reumatoide trebuie întrerupt dacă nu apar

rezultate satisfăcătoare în 3 luni.

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din capsulele Ciclosporina IDL:

Dacă aţi luat din greşeală mai multă ciclosporină decât trebuia, contactaţi imediat medicul sau

farmacistul. Încercaţi să identificaţi câte capsule aţi luat şi ce concentraţie au. Respectaţi întocmai

instrucţiunile medicului.

Dacă uitaţi să luaţi capsulele de Ciclosporina IDL:

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată. Dacă aţi omis să luaţi o doză, luaţi-o imediat ce v-

aţi amintit şi apoi luaţi doza următoare conform orarului stabilit.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.

Dacă încetaţi să luaţi capsulele de Ciclosporina IDL:

Întreruperea tratamentului cu ciclosporină poate creşte probabilitatea de respingere a organului

transplantat. Nu întrerupeţi tratamentul decât la recomandarea medicului curant.

4.              REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Ciclosporina IDL poate provoca reacţii adverse , cu toate că nu apar la toate

persoanele.

Toate medicamentele pot provoca reacţii alergice deşi reacţiile alergice grave sunt foarte rare.

Informaţi-vă imediat medicul dacă observaţi respiraţie şuierătoare, dificultăţi de respiraţie,

umflarea pleoapelor, feţei sau buzelor, erupţii pe piele sau mâncărimi (în special extinse pe tot

corpul).

Reacţii adverse grave

Contactaţi imediat medicul dacă observaţi oricare din următoarele reacţii adverse:

Probleme de vedere

Convulsii

Confuzie

Somnolenţă

Stare de excitaţie

Agitaţie

Insomnie

Comă

Slăbirea forţei musculare

Probleme de coordonare a mişcărilor

Înţepături sau furnicături

Reacţiile adverse se pot clasifica în funcţie de frecvenţa de apariţie:

Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 din 10 pacienţi);

Frecvente (apar la mai mult de 1 din 100, dar mai puţin de 1 din 10 pacienţi);

Mai puţin frecvente (apar la mai mult de 1 din 1000, dar mai puţin de 1 din 100 pacienţi);

Rare (apar la mai mult de 1 din 10000 , dar mai puţin de 1 din 1000 pacienţi);

Foarte rare (afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi);

Tumori benigne, maligne şi nespecificate (incluzând chisturi şi polipi)

Există o probabilitate crescută de anomalii ale ganglionilor limfatici mai mare decât la persoanele

care nu urmează tratament imunosupresor. Totuşi, probabilitatea este la fel de mare ca la ceilalţi

pacienţi trataţi cu alte imunosupresoare.

 

Tulburări hematologice şi limfatice

Deficitul anumitor celule ale sângelui (trombocitopenie, anemie) poate afecta uneori funcţionarea

rinichilor şi retenţia de fluide.

Rare: afecţiune caracterizată prin scăderea numărului celulelor sanguine în asociere cu anomalii ale

vaselor sanguine de calibru mic din rinichi şi alte organe (anemie hemolitică microangiopatică),

sindrom caracterizat prin scăderea numărului de celule sanguine, creşterea tendinţei la sângerare,

tulburări funcţionale renale care apar mai ales la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 24 luni (sindrom

hemolitic uremic).

Tulburări ale sistemului imunitar

Mai puţin frecvente: Uşoară umflare a feţei.

Tulburări endocrine

Dezvoltarea sânilor la bărbaţi (ginecomastie).

Tulburări metabolice şi de nutriţie

Foarte frecvente: Creşterea valorilor sanguine ale colesterolului şi/sau trigliceridelor (hiperlipidemie).

Frecvente: Creşterea valorilor sanguine ale acidului uric (hiperuricemie), potasiului (hiperkalemie);

excesul de potasiu uneori poate duce la apariţia de crampe musculare, diaree, greaţă, ameţeli, dureri de

cap (hiperkalemie); scăderea cantitătii de magneziu din sânge (hipomagneziemie).

Rare: Creşterea concentraţiei de zahăr din sânge (hiperglicemie).

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente: Tremurături (tremor) şi dureri de cap.

Frecvente: Senzaţie de arsură la nivelul mâinilor şi picioarelor (apare de obicei în prima săptămână de

tratament).

Rare: afecţiune cerebrală caracterizată prin convulsii şi alterarea conştienţei (encefalopatie), semnele

acesteia fiind: crize (convulsii), confuzie (dezorientare), reducerea nivelului de conştienţă, excitaţie,

nelinişte (agitaţie), insomnie, tulburări de vedere, orbire datorită accidentului vascular cerebral (cecitate

corticală), comă, slăbiciune musculară (pareză), probleme de coordonare (ataxie) – de exemplu mers de

om beat.

Rare: anomalii aproape simetrice ale nervilor extremităţilor mâinilor şi picioarelor care apar iniţial ca

tulburări de sensibilitate la nivelul gambei şi labei piciorului (polineuropatie motorie).

Foarte rare: Acumularea de lichid în locul prin care nervul optic părăseşte ochiul (edem al discului

optic), care include acumularea de lichid în pata oarbă a ochiului (papiloedem) cu posibilitatea de

pierdere definitivă a vederii datorită unei creşteri a tensiunii intracraniene care nu pune viaţa în pericol

(hipertensiune intracraniană benignă). Această afecţiune prezintă simptome cum ar fi dureri de cap,

greaţă şi vărsături, uneori cu vedere dublă, dar în special cu vedere înceţoşată ( vezi şi „Aveţi grijă

Prospect Gentamicin

Gentamicin KRKA

40 mg/ 1 ml soluţie injectabilă Gentamkin KRKA 80 mg/2 ml soluţie injectabilă

Sulfat de gentamicina

ROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.

–      Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

–      Dacă aveţi întrebări suplimentare, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

–     Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră şi nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

în acest prospect găsiţi:

1.  Ce este Gentamicin KRKA şi pentru ce se utilizează

2.  înainte să luaţi Gentamicin KRKA

3.  Cum să luaţi Gentamicin KRKA

4.  Reacţii adverse posibile

5.  Păstrarea Gentamicin KRKA

6.  Informaţii suplimentare

Gentamicin KRKA 40 mg/1 ml, soluţie injectabilă O fiolă a 1 ml soluţie injectabilă conţine sulfat de gentamicină 40 mg. Gentamicin KRKA 80 mg/2 ml, soluţie injectabilă O fiolă a 2 ml soluţie injectabilă conţine sulfat de gentamicină 80 mg.

1. Ce este Gentamicin KRKA şi pentru ce se utilizeazâ

Gentamicina este un antibiotic aminoglicozidic. Aceasta distruge bacteriile ce produc diverse infecţii severe în organismul uman.

Gentamicina se utilizează în tratamentul infecţiilor abdominale severe, infecţii ale tractului urinar, infecţii severe respiratorii spitaliceşti, sepsis, infecţiile severe din arsuri, leziuni traumatice sau chirurgicale şi infecţii cardiace (endocardite). Gentamicina este de asemenea utilizată în profilaxia infecţiilor, în cazul diverselor intervenţii chirugicale. în cazul multor infecţii, gentamicina se utilizează în combinaţie cu unul sau mai multe antibiotice.

2. înainte sâ luaţi Gentamicin KRKA

Nu luaţi Gentamicin KRKA

Nu se recomandă administrarea gentamicinei dacă sunteţi hipersensibil la ingredientul activ, gentamicină, sau la oricare dintre ingredientele medicamentului, sau dacă sunteţi hipersensibili la oricare dintre antibioticele aminoglicozidice. Informaţi medicul dacă suferiţi de miastenia gravis, deoarece pot apărea reacţii adverse foarte serioase la administrarea gentamicinei.

Aveţi grijă deosebită când luaţi Gentamicin KRKA

Gentamicina poate afecta rinichii, aparatul vestibular şi auditiv şi inhibă transmiterea neuromusculară. Informaţi medicul dacă aveţi sau aţi avut afecţiuni renale, afecţiuni ale auzului sau echilibrului, boală Parkinson sau hipocalcemie. Informaţi medicul dacă, în timpul administrării gentamicinei, prezentaţi tulburări de auz, ameţeli sau zgomote neobişnuite în urechi. în funcţie de rezultatele investigaţiilor de laborator, medicul va ajusta dozarea medicamentului.

Sarcina

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Aminoglicozidele traversează placenta şi pot afecta aparatul vestibular şi auditiv al fătului. Gentamicina va fi administrată femeilor însărcinate doar în situaţii limită, când nu este disponibil alt antibiotic, mai adecvat.

Alăptarea

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Gentamicina este excretată în laptele matern, astfel încât se recomandă întreruperea alăptatului în timpul tratamentului.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Gentamicina poate produce leziuni ale mecanismului vestibular, ce se manifestă în special prin greaţă şi ameţeli. Aceste simptome se pot manifesta şi după întreruperea tratamentului. De aceea, aceste lucruri trebuie avute în vedere şi, dacă vă creează disconfort, informaţi medicul. în timpul tratamentului, nu conduceţi vehicule şi nu operaţi utilaje.

Informaţii importante privind unele componente ale Gentamicin KRKA

amfotericină B, ciclosporină, metoxifluran, foscarnet, cisplatin, medicamente de radiocontrast cu administrare i.v., bifosfonaţi, indometacină, organoplatine sau anticoagulante orale.

3. Cum luaţi Gentamicin KRKA

Gentamicina se administrează intramuscular sau intravenos.

Adulţi şi copii de peste 12 ani: 2-5 mg gentamicină pe kg greutate corporală şi zi, divizată în 1 -3 subdoze. Copii de la 2 săptămâni la 12 ani: 6 mg/kg greutate corporală şi zi, în 1 -3 subdoze. Durata tratamentului este de 7-10 zile, uneori mai mare.

Nou-născufi de până la 2 săptămâni: 6 mg/kg greutate corporală şi zi, în 2 subdoze.

Medicul va ajusta mărimea dozei, frecvenţa de administrare şi durata tratamentului în funcţie de

afecţiune, toleranţa la medicament, răspunsul terapeutic şi posibilele reacţii adverse.

Dacă apreciaţi că efectul medicamentului este prea mare sau prea scăzut, adresaţi-vă medicului sau

farmacistului.

Instrucţiuni pentru personalul medical

Incompatibilităţi

In vitro, beta-lactaminele pot inactiva gentamicina. De aceea acestea nu se administrează în acelaşi recipient de perfuzie i.v. cu gentamicina. Gentamicina nu se va amesteca cu eritromicina, heparina şi carbonatul de sodiu. Prepararea soluţiei de perfuzie

Pentru perfuzie scurtă intravenoasă, gentamicina se diluează în 100-200 ml soluţie fiziologică sterilă sau glucoză sterilă 5%. Concentraţia de gentamicină în soluţie nu va depăşi 1 mg/ml.

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Gentamicin KRKA

Supradozarea sau administrarea prea rapidă poate produce dificultăţi respiratorii, greaţă, ameţeli, vomă, senzaţii de zgomote neobişnuite sau presiune în urechi, precum şi crampe ale musculaturii membrelor inferioare.

Dacă apar astfel de semne şi simptome, sau dacă suspectaţi administrarea unei doze prea mari de medicament, adresaţi-vă medicului.

Dacă uitaţi să luaţi Gentamicin KRKA

Medicul hotărăşte frecvenţa administrării medicamentului. Dacă, din diferite motive, nu vi s-a efectuat injecţia stabilită, informaţi urgent medicul.

Dacă încetaţi să luaţi Gentamicin KRKA

Dacă tratamentul este întrerupt prea devreme, boala poate recidiva.

4. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, gentamicina poate determina reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Gentamicina poate afecta aparatul vestibular şi auditiv, rinichii, şi poate inhiba transmiterea

neuromusculară. Alterarea auditivă şi vestibulară nu apare prea des, dar este importantă, deoarece

este, de obicei, ireversibilă. Cele două funcţii se pot deteriora şi după întreruperea tratamentului.

Primele semne sunt: zgomote neobişnuite în urechi, sunete şi o senzaţie de presiune în urechi.

Primele manifestări ale afectării vestibulare pot fi greaţa, vărsăturile şi ameţelile.

Aceste reacţii adverse apar mai frecvent la pacienţii cu afecţiuni pre-existente ale aparatului auditiv şi

vestibular, la cei cu funcţie renală afectată, cei trataţi cu medicamente ototoxice, cei incorect hidrataţi

şi la cei trataţi cu doze mari de gentamicină, pentru perioade lungi de timp.

Afectarea renală apare mai frecvent la vârstnici, femei, pacienţi cu afectare renală pre-existentă,

pacienţi incorect hidrataţi şi la cei trataţi cu alte medicamente nefrotoxice. Informaţi medicul dacă aveţi

o senzaţie de sete mai accentuată, sau dacă urinaţi mai des sau mai rar decât de obicei.

Alte reacţii adverse posibile sunt: diareea, dureri de cap, oboseala, ţiuituri în urechi, crampe

musculare ale membrelor inferioare, tulburări vizuale, creşterea temperaturii corpului şi reacţii de

hipersensibilizare. Informaţi medicul dacă aveţi probleme respiratorii sau diaree persistentă şi severă.

în cazuri extrem de rare, au apărut convulsii, confuzie, depresie şi halucinaţii.

Pe baza valorii anumitor teste sanguine şi urinare de laborator, medicul va decide asupra oportunităţii

continuării tratamentului.

Dacă observaţi apariţia oricărei reacţii adverse, chiar nemenţionată în acest prospect, informaţi medicul sau farmacistul.

5. Păstrarea Gentamicin KRKA

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi Gentamicin KRKA după data de expirare înscrisă pe ambalaj (după EXP.). Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. A se păstra la temperaturi sub 25°C în ambalajul original.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere.

întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor

ajuta la protejarea mediului.

6. Informaţii suplimentare

Cum arată Gentamicin KRKA şi conţinutul ambalajului

Soluţie limpede, incoloră până la slab galbenă, fără particule în suspensie.

Ambalaje

Gentamicin KRKA 40 mg/1 ml, soluţie injectabilă

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă

KRKA d.d. Novo mesto, Smarjeska cesta 6, 8501 Novo mesto, Slovenia Producător

KRKA d.d. Novo mesto, Smarjeska cesta 6, 8501 Novo mesto, Slovenia

 

Prospect Cicloral

 Prospect : Informatii pentru utilizator

CICLORAL Prospect   HEXAL 50 mg

Capsule moi, 50 mg

 Stimati pacienti,

Va rugam sa cititi cu atentie prospectul deoarece contine informatii importante despre utilizarea acestui medicament. Daca aveti nelamuriri, adresati-va medicului dumneavoastra sau farmacistului.

cicloral prospect
cicloral prospect

Cicloral Hexal 50 mg, capsule moi

Substanta activa: ciclosporina

Compozitie

Substanta activa:

O capsula moale contine ciclosporina 50 mg si excipienti: continutul capsulei: succinat de d-alfa tocoferil-polietilenglicol 1000 (vitamina E TPGS), macrogol 400, alcool absolut, hidroxistearat de glicerol si macrogol (Cremophor RH 40), apa purificata; capsula: succinil gelatina, sorbitol 70% (necristalizat), glicerina, oxid rosu de fer (E 172), apa purificata.

Ambalaj

Cutie cu 10 blistere Al/Al a cate 5 capsule moi.

Detinator al Autorizatiei de punere pe piata

Hexal AG,

Industriestrasse 2583607 Holzkirchen, Germania

Producator:

Salutas Pharma GmbH, companie a Hexal AG Otto-von-Guericke-Allee 1, 39179 Barleben

Grupa farmacoterapeutica: imunosupresoare selective.

Cicloral Hexal 50 mg este un medicament care supreseaza mecanismul de aparare al organismului (agent imunosupresor).

Indicatii terapeutice

Indicatii in transplant

  1. -Prevenirea rejetului acut sau cronic al grefei in transplanturi allogenice de rinichi, ficat, cord, combinatie cord-plaman, plaman sau pancreas, in asociere cu alti agenti imunosupresori.

-Tratamentul rejetului grefei la pacientii tratati anterior cu alti agenti imunosupresori.

  1. Prevenirea si tratamentul reactiei grefa-contra-gazda (RGCG) dupa transplantul allogenic de maduva osoasa.

Indicatii nontransplant

  1. Tratamentul    uveitei endogene severe

–                      in uveita manifesta, neinfectioasa, intermediara sau posterioara active ce implica un risc de orbire daca terapia standard se dovedeste ineficace sau provoaca reactii adverse nedorite. -Uveita Beh9et cu puseuri repetate de inflamatie a retinei.

  1. Tratamentul unor forme severe, refractare de psoriazis (in mod particular psoriazisul in placi) ce nu pot fi tratate folosind terapiile conventionale sistemice.
  2. Tratamentul sindromului nefrotic cortico-dependent sau cortico-rezistent asociat cu tulburari ale functiei glomerulare cum sunt alterari glomerulare minime, scleroza glomerulara focala segmentara sau glomerulonefrita membranoasa, la adultii si copii la care glucocorticoizii si agentii alchilanti s-au dovedit a fi ineficace sau nu pot fi utilizati datorita riscurilor inacceptabile; ciclosporina poate fi administrata pentru a se obtine remisia sau a preveni recurenta. Poate fi, de asemenea, utilizata pentru prevenirea recurentei dupa ce remisia a fost obtinuta cu corticoterapie in scopul reducerii dozei de glucocorticoizi.
  3. Tratamentul artritei reumatoide active la pacientii la care terapia conventionala, incluzand terapia de baza cu cel putin un agent activ (ca sulfasalazina, compusi pe baza de aur, metotrexat – doze mici) s-a dovedit a fi neadecvata.
  4. Tratamentul unor forme severe refractare de dermatita atopica persistenta care nu raspunde suficient terapiilor conventionale.

Contraindicaţii

Cand nu trebuie utilizat acest medicament ?

Contraindicaţii pentru toate formele farmaceutice si toate indicaţiile terapeutice

Utilizarea este contraindicata in caz hipersensibilitate la ciclosporina sau la oricare dintre excipientii produsului.

Contraindicatii in cazul indicatiilor non-transplant:

–           disfunctie renala (pentru exceptii, vezi „Sindrom nefrotic”)

–           hipertensiune arteriala necontrolata

–           afectiuni infectioase necontrolate

–              tumori maligne (de orice fel) cunoscute in antecedente sau in evolutie (vezi „Forme foarte severe de psoriazis” si Reactii adverse).

Alte contraindicatii specifice indicatiilor non-transplant:

Ciclosporina nu trebuie utilizata pentru tratamentul psoriazisului (vezi mai jos), artritei reumatoide sau dermatitei atopice la copii, deoarece nu exista suficienta experienta clinica privind administrarea la acest grup de pacienti.

-Forme foarte severe de psoriazis:

Ciclosporina nu trebuie utilizata pentru tratamentul psoriazisului la pacientii cu tulburari hepatice severe, hiperuricemie hiperpotasemie, sau in tratamentul formelor de psoriazis care pot fi determinate sau exacerbate de medicamente.

Ciclosporina nu trebuie utilizata concomitent cu PUVA, fototerapia selectiva cu ultraviolete, retinoizi sau imunosupresoare.

Utilizarea ciclosporinei este contraindicata pentru tratamentul psoriazisului la pacientii sub 18 ani, la pacientii alcoolici, pacientii cu psoriazis eritrodermic sau pustular si pacientii ce au primit anterior un tratament cu metotrexat pe o perioada de mai multi ani, deoarece nu exista suficienta experienta la aceste grupuri de pacienti.

-Forme de dermatita atopica persistenta, refractare la tratament

Ciclosporina nu trebuie utilizata pentru tratamentul formelor de dermatita atopica care raspund la terapia conventionala, in special la terapia cu glucocorticoizi locali.

Ciclosporina nu trebuie utilizata concomitent cu PUVA sau fototerapie selectiva cu UV la pacientii cu dermatita atopica (conform sectiunii „Forme foarte severe de psoriazis”)

Utilizarea ciclosporinei este contraindicata la pacientii cu varste sub 18 ani si la pacientii dependenţi de alcool deoarece nu exista suficienta experienta clinica la acest grup de pacienti.

Precautii

Ce precauţii trebuie luate in considerare ?

Imunizarea activa folosind vaccinuri cu germeni vii este contraindicata in timpul terapiei cu ciclosporina (vezi Interactiuni).

Functia renala trebuie atent monitorizata pentru a preveni riscul inducerii unei insuficiente renale.

Tensiunea arteriala trebuie masurata cu regularitate in timpul terapiei cu Cicloral Hexal 50 mg. Trebuie luate masurile necesare pentru tratarea hipertensiunii arteriale.

Functia hepatica trebuie, de asemenea, atent monitorizata pentru a preveni riscul de aparitie a insuficientei hepatice.

Este recomandabila masurarea concentratiilor plasmatice de lipide anterior initierii terapiei si dupa prima luna de tratament. Daca se observa o crestere a concentratiilor plasmatice de lipide, trebuie luata in considerare o reducere a dozei de Cicloral Hexal 50 mg si/sau a grasimilor din alimentatie.

Deoarece ciclosporina poate determina sau poate exacerba ocazional o hiperkaliemie sau hipomagneziemie pre-existente este recomandabila monitorizarea valorilor potasiului si magneziului, in special la pacientii cu functie renala sever afectata.

Utilizarea diureticele ce economisesc potasiul, produselor ce contin potasiu si ingerarea de alimente cu continut mare de potasiu trebuie evitata la pacientii ce sunt tratati cu ciclosporina.

Ciclosporina nu trebuie administrata in asociere cu alte imunosupresoare, cu exceptia glucocorticoizilor, desi exista o tendinta de a utiliza ciclosporina cu azatioprina sau alte imunosupresoare (toate la doze mici), in scopul reducerii riscului afectarii renale induse de ciclosporina.

Cu toate acestea, trebuie avut in vedere faptul ca o imnosupresie excesiva poate duce la o susceptibilitate crescuta la infectii si la o posibila dezvoltare a limfoamelor maligne (in special limfoame non-Hodgkin si reticulosarcoame).

Ciclosporina nu trebuie administrata in asociere cu alti inhibitori ai calcineurinei, ca tacrolimus, deoarece nu este asteptata o potentare a efectelor terapeutice ci doar o crestere a frecventei reactiilor adverse.

Examinarea regulata a pielii si analiza histologica a leziunilor suspecte este recomandabila, deoarece, in timpul terapiei cu ciclosporina, a fost observata aparitia tumorilor maligne, in special cutanate.

Functia renala (in special valorile creatininei plasmatice) trebuie monitorizata frecvent daca, concomitent sunt administrate medicamente cu potential nefrotoxic. Daca se observa o afectare semnificativa a functiei renale, trebuie luata in considerare reducerea dozei sau o terapie alternativa.

Functia renala trebuie monitorizata atent la pacientii ce primesc concomitent produse medicamentoase ce contin fibrati. Poate fi necesara intreruperea administrarii de ciclosporina daca se observa o afectare renala semnificativa.

Daca se observa o modificare a concentratiei de ciclosporina inainte de administrarea dozei urmatoare sau a biodisponibilitatii acesteia in timpul administrarii concomitente de orlistat, administrarea substantei trebuie intrerupta.

Utilizarea de medicamente sau suplimente nutritionale ce contin sunatoare (Hypericum perforatum) este contraindicata in timpul terapiei cu ciclosporina deoarece acestea pot atenua efectele ciclosporinei.

Deoarece nifedipina poate determina hiperplazia gingivala, aceasta nu trebuie administrata la pacientii care manifesta o proliferare gingivala in timpul terapiei cu ciclosporina.

Daca administrarea simultana de substante care cresc sau scad biodisponibilitatea ciclosporinei nu poate fi evitata, se recomanda monitorizarea atenta a concentratiilor sanguine de ciclosporina, in special la initierea si incetarea administrarii terapiei asociate.

Deosebita precautie trebuie acordata la administrarea concomitenta de ciclosporina si N- metil-tiotetrazol cefalosporine.

Consumul de suc de grapefruit trebuie evitat in timpul terapiei cu ciclosporina.

Pentru indicatii non-transplant

Daca in timpul terapiei cu ciclosporina apare hipertensiune arteriala ce nu poate fi controlata, trebuie reduse dozele sau se intrerupe terapia.

Similar altor tratamente imunosupresoare, in cazul utilizarii de ciclosporina exista un risc crescut al tulburarilor limfoproliferative si dezvoltarii tumorilor maligne, in special ale pielii. Pacientii ce sunt tratati cu ciclosporina, in special pe perioade lungi, trebuie atent monitorizati de la primele semne ale unor astfel de tulburari.

Daca sunt diagnosticate leziuni precanceroase sau canceroase, terapia trebuie intrerupta.

O importanta masura de siguranta in timpul monitorizarii terapiei la pacientii cu transplant, pacientii cu uveita sau sindrom nefrotic este masurarea concentratiei de ciclosporina in sangele total folosind anticorpi monoclonali (vezi Doze si mod de administrare, Transplant de organe).

Forme foarte severe de psoriazis

Ciclosporina nu trebuie utilizata intr-un interval de 4 saptamani de la terminarea administrarii de etretinat. De asemenea, ciclosporina trebuie utilizata numai dupa evaluarea corespunzatoare a balantei beneficii/riscuri la pacientii ce au fost tratati pe perioade lungi cu PUVA (risc crescut de cancer cutanat).

Pacientii trebuie sa evite expunerea prelungita la soare.

Nota

Daca un pacient prezinta manifestari cutanate care nu sunt caracteristice psoriazisului si care pot reprezenta semne ale unui cancer cutanat sau mycosis fungoides sau a unei leziuni pre­canceroase cutanate (de exemplu, afectiunea Bowen), este necesara efectuarea unei biopsii anterior initierii terapiei cu ciclosporina.

Pacientii cu leziuni cutanate maligne sau pre-maligne pot fi tratati cu ciclosporina numai dupa tratamentul corespunzator al acestora si daca nu exista un tratament alternativ potential eficace.

Sindrom nefrotic

Deoarece pacientii cu afectare renala pre-existenta pot experimenta deteriorari ulterioare ale functiei renale in timpul administrarii de ciclosporina, acestia trebuie atent monitorizati. Valoarea limita de baza a concentratiei de creatinina, la care o terapie administrata cu precautie la un dozaj maxim a 2,5 mg/kg şi zi este posibila, este de 200 prnol la adulti si 140 ^mol la copii.

La pacientii cu sindrom nefrotic si hipertensiune necontrolata nu trebuie utilizata ciclosporina. La pacientii varstnici exista un risc crescut al deteriorarii functiei renale in timpul tratamentului.

La unii pacienti cu sindrom nefrotic, poate fi dificila identificarea tulburarilor renale induse de ciclosporina deoarece acestea pot fi mascate de ameliorarea concomitenta a simptomelor clinice. De aceea este recomandata efectuarea unei biopsii renale daca tratamentul sindromului nefrotic cu ciclosporina trebuie prelungit pe o perioada mai lunga de timp (de exemplu, mai mult de 1 an).

Forme severe de dermatita atopica persistenta, refractare la terapie

Pacientii trebuie sa evite expunerea prelungita la soare.

înainte de inceperea tratamentului cu ciclosporina trebuie ca varicela sau alte infectii virale (molluscum contagiosum, condilomatoza, veruci) sa fie eradicate.

Infectiile manifeste cu herpes simplex si herpes zoster trebuie, de asemenea, sa fie vindecate anterior initierii terapiei cu ciclosporina. Totusi, daca aceste tulburari apar in timpul terapiei cu ciclosporina, acestea nu constituie un motiv pentru intreruperea terapiei, considerand ca infectiile mentionate nu sunt severe.

Infectia cutanata cu Staphylococcus aureus nu reprezinta o contraindicatie absoluta pentru terapia cu ciclosporina dar trebuie instituit un tratament antibiotic adecvat. Administrarea de eritromicina trebuie evitata, deoarece este cunoscut faptul ca aceasta poate determina cresteri ale concentratiilor sanguine de ciclosporina (vezi Interactiuni). Daca nu este posibila utilizarea unui medicament alternativ, se recomanda monitorizarea atenta a concentratiilor sanguine a ciclosporinei si functiei renale, precum si verificarea semnelor reactiilor adverse ale ciclosporinei.

Interactiuni cu alte produse medicamentoase, alte interactiuni

Pentru informatii privind administrarea concomitenta de ciclosporina cu alte imunosupresoare, vezi Precautii.

Este necesara precautie in timpul utilizarii concomitente de ciclosporina si alte medicamente cu potential nefrotoxic (de exemplu, aminoglicozide – cum sunt gentamicina si tobramicina – amfotericina B, ciprofloxacina, melfalan, trimetoprim si sulfametoxazol, vancomicina si medicamente antiinflamatoare nesteroidiene ca diclofenac, naproxen si sulindac, vezi si Precautii.

In cazul administrarii concomitente de diclofenac si ciclosporina, au fost observate cresteri semnificative ale biodisponibilitatii diclofenacului, cu risc asociat de aparitie a insuficientei renale reversibile. Aceasta crestere a biodisponibilitatii diclofenacului este atribuita probabil reducerii efectului de prim pasaj hepatic. Doza de diclofenac trebuie scazuta corespunzator.

Au fost mentionate raportari izolate, chiar daca reversibile, de afectari ale functiei renale (cu valori corespunzator crescute ale creatininei plasmatice) la pacientii cu transplant de organe ce primesc concomitent medicamente ce contin fibrati, de exemplu bezafibrat, fenofibrat – vezi si Precautii.

Orlistatul inhiba absorbtia grasimilor alimentare si poate influenta astfel biodisponibilitatea ciclosporinei. Experienta actuala indica faptul ca aceasta se poate aplica numai preparatelor de ciclosporina administrate oral (vezi Precautii).

Diferite substante pot determina cresteri sau scaderi ale concentratiilor sanguine totale de ciclosporina prin mecanismul de inhibitie competitiva sau stimulare a enzimelor hepatice

implicate in metabolismul si eliminarea ciclosporinei: aceasta se aplica in particular citocromuluiP450.

Substantele care pot determina cresteri ale concentratiilor de ciclosporina din sangele total sunt, printre altele, ketoconazolul si, cu un efect mai putin marcant, fluconazolul si itraconazolul, unele macrolide ca eritromicina, claritromicina, josamicina, posinomicina si pristinamicina, doxiciclina, contraceptivele orale, propafenona, metilprednisolona (doze mari), metoclopramida, danazolul, amiodarona, acidul colic si derivatii acestuia, si unii antagonisti ai calciului (diltiazem, nicardipina, verapamil si mibefradil) (vezi Precautii).

Substantele care scad concentratiile de ciclosporina din sangele total includ, barbituricele, carbamazepina, fenitoina, metamizolul, rifampicina, nafcilina, octeotridul, probucolul, troglitazona si sulfadimidina administrata intravenos, trimetoprimul si sunatoarea (vezi Precautii).

La administrarea concomitenta de ciclosporina si tacrolimus, pot aparea efecte nefrotoxice sinergice/aditive si o prelungire a timpului de injumatatire plasmatica a ciclosporinei (vezi Precautii).

Ciclosporina poate scadea clearance-ul digoxinei, colchicinei, inhibitorilor HMG-CoA reductazei, ca lovastatina, si prednisolonei. Aceasta poate induce o crestere a toxicitatii digoxinei si a severitatii reactiilor adverse ale colchicinei si inhibitorilor HMG-CoA reductazei asupra muschilor (de exemplu, mialgii, miastenie, miozita si rabdomioliza). De aceea se recomanda precautie la administrarea concomitenta a acestor produse cu ciclosporina.

Pentru informatii privind utilizarea alimentelor bogate in potasiu si administrarea de medicamente ce contin potasiu sau diuretice ce economisesc potasiul, vezi Precautii.

La administrarea de N-metil-tiotetrazol cefalosporine a fost observat un efect de tip disulfiram (vezi Precautii).

Datorita efectelor imunosupresoare ale ciclosporinei, riscul aparitiei reactiilor atipice, potential periculoase, la inocularea de vaccinuri cu germeni vii, nu poate fi exclus. Inocularea de vaccinuri cu germeni vii este, de aceea, contraindicata in timpul terapiei cu ciclosporina (vezi Contraindicatii). De asemenea, este posibil ca raspunsul la vaccinurile inactivate sa fie redus. Pentru monitorizarea succesului inocularii, trebuie utilizate determinarile prin titrare. Este posibil un raspuns imun redus la inocularea de microorganisme moarte. Succesul inocularii trebuie si in acest caz monitorizat (de exemplu, prin masurarea titrului anticorpilor).

Sucul de grapefruit interactioneaza cu sistemul enzimatic al citocromului P450 si poate determina cresteri ale concentratiilor de ciclosporina din sange, cresteri diferite interindividual si care nu pot fi anticipate (vezi Precautii).

Atentionari speciale

Acest preparat contine 25,5% alcool etilic raportat la volum. Daca este administrat conform recomandarilor, cu fiecare doza va fi ingerata si o cantitate de pana la 1,2 g alcool etilic (continut in 24 capsule Cicloral Hexal 50 mg). Poate aparea un risc asociat la pacientii cu afectiuni hepatice, dependenta de alcool, epilepsie sau afectiuni cerebrale, precum si la gravide si copii. Efectele altor medicamente pot fi scazute sau potentate.

Ce masuri trebuie luate in timpul sarcinii si alaptarii?

Ciclosporina nu s-a dovedit teratogena in studiile la animale. Experienta limitata privind siguranta administrarii la gravide nu a evidentiat, de,asemenea, un potential teratogen.

Informatiile disponibile pana in prezent au demonstrat ca sunt posibile nasterea prematura, mortalitatea fetala, dezvoltarea intrauterina necorespunzatoare si imunodeprimare la nou- nascut.

Ciclosporina poate fi administrata in timpul sarcinii numai daca beneficiile tratamentului depasesc riscurile potentiale. Gravidele tratate cu ciclosporina trebuie monitorizate atent.

Ciclosporina si alcoolul etilic (de asemenea prezent in compozitia capsulelor), se excreta in laptele matern. De aceea, alaptarea trebuie intrerupta in timpul tratatmentului cu ciclosporina.

Efecte asupra capacitaţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

Nu exista date despre reactiile adverse ale ciclosporinei asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Totusi, trebuie sa se tina cont de posibila aparitie a reactiilor la nivelul sistemului nervos central (tremor, dezorientare, tulburari vizuale).

Ce doze si in ce mod trebuie administrat Cicloral Hexal 50 mg?

MEDICAMENTUL: formulare, forme de prezentare şi de conservare

   Informati despre medicamente 

 Medicamentul este o substanţă naturală sau sintetică folosită în practica medicală pentru prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor. Sunt considerate medicamente şi substanţele folosite pentru investigaţii de diagnostic. Medicamentul va fi administrat bolnavului numai de către cadrele medicalele specializate, iar formularea terapiei medicamentoase trebuie să îndeplinească anumite condiţii, si anume: substanţa medicamentoasă să aibă drept efect vindecarea bolnavului, iar administrarea să fie făcută ţinându­-se seama de vârsta şi sexul pacientului.

Medicamentele sunt prezentate sub diferite forme farmaceutice:

  • pulberile se absorb repede din tubul digestiv, datorită marii suprafeţe de contact. Prezintă avantajul că bolnavul beneficiază de toţi factorii activi din plantă. Au dezavantajul că se conservă mai greu, datorită descompunerii lor în contact cu aerul şi umiditatea;
  • capsule sunt învelişuri folosite pentru acoperirea medicamentelor solide, moi sau lichide, cu scopul de a le masca gustul sau mirosul neplăcut, cât şi pentru a dirija acţiunea medicamentului (învelişul rezistă la sucurile gastrice şi se desface numai în intestin);
  • pilule sunt forme farmaceutice solide sferice şi cu greutate între 0,10-0,50g, obţinute din una sau mai multe substanţe active şi cu diferiţi excipienţi. Se înghit fără a fi mestecate. Se conservă mai bine, şi acţiunea lor poate fi dirijată;
  • comprimate sunt forme farmaceutice de consistenţă solidă, cu aspect de cilindru sau disc. Sunt administrate oral sau dizolvate într-o anumită cantitate de apă. Sunt dozate cu precizie;
  • drajeurile sunt forme farmaceutice solide, acoperite de un strat protector pentru a masca gustul si mirosul neplăcute al substanţei active şi de a-i dirija acţiunea spre intestin;
  • soluţiile sunt forme medicamentoase active repartizate uniform într-un lichid (de obicei apa).Soluţiile pot fi simple sau compuse.

Medicamentele vor fi păstrate în vase de culoare închisă pentru a fi ferite de lumină şi, de asemenea, de umiditate (mai ales, drogurile vegetale şi animale).

                                                Antibiotice

Se obţin prin extracţia, semisinteză sau sinteză chimică. Au activitatea asupra unor agenţi infecţioşi, dar în concentraţii care nu sunt toxice pt. organism. Acţiunea lor depinde de activitatea biologică a bacteriilor cărora le modifică metabolismul, oprindu-le dezvoltarea sau chiar distrugându-le. Antibioticele au marele dezavantaj că produc rezistenţa germenilor faţă de ele. Rezistenţa dobândită la antibiotice, foarte importantă pt. practică, are mai multe mecanisme : mutaţii genetice ale bacteriei, care din sensibilă se transformă într-una rezistentă ; transmiterea de la o bacterie la alta a factorului de rezistenţă.

Antibioticele se folosesc in scop curativ, în toate infecţiile cauzate de germeni sensibili (de exemplu : scarlatina, febra tifoidă etc.) ; în infecţii cu germeni necunoscuţi, dacă viaţa bolnavului este în pericol sau sunt posibile sechele foarte grave ; infecţii cu evoluţie cronică, în care antibioticele fac parte dintr-un tratament complex ( tuberculoza ). Folosirea antibioticelor în scop profilactic este limitată.

Antibioticele nu sunt indicate pt. tratamentul bolilor virale ; pt. bolile uşoare cu tendinţă de vindecare spontană fără complicaţii, infecţiile localizate accesibil tratamentului chirurgical ; la bolnavii sensibilizaţi, unde pot apărea fenomene adverse foarte grave.

                                           Penicilinele

Antibiotice bactericide, puţin toxice şi cu bună toleranţă. Sunt antibiotice naturale obţinute prin extracţie sau prin semisinteză. Nucleul lor de bază este acidul 6-aminopenicilanic, de care se leagă un radical diferit pt. fiecare tip de penicilină.

Penicilna G este solubilă în apă, dar soluţia fiind instabilă, trebuie folosită în 24 h. administrată intramuscular, se reabsoarbe complet, dând niveluri sanguine maxime după 20-30 min. Administrată pe cale orală, este inactivată de sucul gastric acid. De asemenea, este inactivă de betalactamaza ( penicilinaza ) produsă de unele tulpini de stafilococ sau de bacili gram-negativi. Se elimină prin urină sub formă activă. Spectrul de activitate a antibioticului cuprinde :

  • coci gram-pozitivi ( streptococ, pneumococ, stafibcoc ) ;
  • coci gram-negativi ( meningococ )
  • bacili ( tetanic, cărbunos, perfningens ).

Este indicată pt. tratamentul anginelor, otitelor, sinuzitelor, pneumonii sau bronhopneumonii ; erizipel, antrax, gangrenă gazoasă; lues; leptospiroze. Nu se recomandă a fi administrată în infecţiile cu germeni rezistenţi sau la cei sensibilizaţi la antibiotic ( uneori accidentele de sensibilizare sunt foarte grave, ducând la moarte ). Inainte de administrarea penicilinei, bolnavul va fi interogat cu grijă cu privire la alte tratamente şi la modul cum le-a suportat. Doza zilnică de penicilină variază de la 1,2 milioane pe zi la câteva zeci de milioane u.i pe zi, şi anume m septicemii, endocardite etc.

Penicilina V ( fenoximelil penicilină ) se administrează oral şi nu este inactivată de sucul gastric acid. Este prezentată în comprimate de 200.000 u.i. care se administrează cu 30 min. înainte de masă sau după 3h de la masă. Se absoarbe bine din tubul digestiv. Are aceleaşi caracteristici farmacologice ca Penicilina G, precum şi indicaşiile şi contraindicaţiile acesteia. Uneori pot apărea greţuri şi dureri abdominale. Dozele de Penicilina V vor fi cu 50% mai mari decât cele de Penicilină G.

Moldaminul  prezentarea în flacoane de 600.000 şi 1.200.000 u.i. este o penicilină depozit, de administrare parenterală. Administrat intramuscular se absoarbe lent, realizând niveluri sanguine mici, dar de lungă durată ( 4-6 zile ), suficiente pt. a împiedica streptococul beta-hemditic din gripa A. este folosit pt. profilaxia reumatismului poliarticular, a luesului cât şi pt. tratamentul unor infecţii streptococide uşoare. Se administrează intramuscular profund, în doză de 600.000-1.200.000 u.i. la interval de 4-6 zile.

Penicilinele semisintetice. Ampicilina ( aminobenzilpenicilina ) este o penicilină semisintetică rezistentă la acizi, dar inactivată de penicilinază ( ca şi penicilina G şi V ). In spectrul său de acţiune se cuprind şi uniigermeni gram-negativi, iar faţă de cocii gram-pozitivi este mai slabă decât penicilina G. Este prezentată sub formă de capsule operculate ( 0,25 gr ) pt. administrare orală şi flacoane de 0,25 şi 0,5 gr. Pt. administrare parenterală. Se absoarbe bine după administrarea orală şi parentală, se concentrează foarte bine în căile biliare. Eliminarea se face pe cale renală, nemetabolizată. Prezintă dezavantajul că sensibilizează organismul mai mult decât alte antibiotice. Doza zilnică pt. adult este între 2-6 gr. ( după severitatea şi localizarea infecţiei ).

Carbenicilina (Pyopen), penicilină semisintetică pt. administrare parenterală ( este inactivată de acizi ) nu este rezistentă la penicilinază, dar are spectrul larg. Este folosită pt. tratamentul infecţiilor severe ( meningite, infecţii urinare ), dar contraindicată la bolnavii sensibilizaţi la late peniciline. Produce dureri după administrarea intramusculară.

Meticilina este penicilină semisintetică pt. administrare parenterală ( nu rezistă la aciditatea sucului gastric ). Rezistă la penicilinază, de unde şi indicaţia ei pt. tratamentul infecţiilor cu stafilococi penicilinazopozitivi. Se elimină în cea mai mare parte prin rinichi. Este bine tolerată local şi general. Doza zilnică pt. adult variază între 4-6 gr., la interval de 4-6h.

Oxacilina ( este prezentată în flacoane de 0,25 gr. Si capsule de 0,25gr. Substanţă activă ). Este rezistentă l apenicilinaza stafilococilor ca şi meticilina. Se administrează oral, pt. că rezistă la acţiunea acidităţii gastrice. Este bine tolerată local şi general. Doza zilnică pe cale orală este 2-4 gr., preferabil pe nemâncate. In bolile severe şi când calea digestivă nu este accesibilă, se administrează intravenos sau intramuscular, la intervalle de timp egale.                                    

Cefalosporinele

Sunt antibiotice semisintetice, bactericide şi cu mecanism de acţiune asemănătoare penicilinelor. Sunt rezistente la penicilinaza stafilococilor şi la unele enzime ale bacililor gram-negativi. Sunt inactive faţă de piocinic şi proteus, dar active pe cocii gram-pozitivi. Si unele tulpini de germeni gram-negativi. Nu se vor administra bolnavilor sensibilizaţi la cefalosporine, cât şi la cei sensibilizaţi la penicilină.

Cefalotina (Keflin) este o cefalosporină care se administrează parenteral (intramuscular, realizând niveluri sanguine pt. 4-6 h. ). Este greu tolerată, intramuscular (dureri) şi intravenos, producând iritaţii ale andovenei. Doza pt. adult şi pe zi variază în limitele foarte largi ( 2-6-10 gr. ) după severitatea şi localizarea şi localizarea infecţiei.

Cefaloridina este o cefalosporină carese administrează parenteral, superioară cefalotinei, dar cu efecte importante nefrotoxice.                                        

                                          Aminoglicozidele

 Sunt antibiotice bactericide cu spectru larg, dar relativ toxice ( ato- şi nefrotoxice ). Cuprind în spectrul lor germeni gram-pozitivi şi gram-negativi, cât şi bacilialcooloacidorezistente ( de exemplu, bacilul Koch ).

Streptomicina nu se absoarbe pe cale digestivă şi nici nu este distrusă de sucurile digestive. Administrată parenteral, se absoarbe şi difuzează bine în ţesuturi. Este un antibiotic relativ toxic, mai ales pt. nervul acusticovestibular, producând surditate. In caz de insuficienţă renală, streptomicina este foarte periculoasă. Se foloseşte în tratamentul tuberculozei ( asociată cu alte tuberculostatice ) ; în infecţii severe ( endocardită ) în asociere cu penicilina. Este prezentată în flacoane de 1 gr. Doza zilnică pt. adult este de 1-2gr./zi, la intervale de timp egale.

Kanamicina este prezentată în flacoane de 1gr. de sulfat de kanamicină. Administrată intramuscular, se absoarbe bine şi repede, realizând niveluri sanguine eficiente pt. 8h. Nu se absoarbe pe cale orală. Se concentrează foarte mult în urină ( între 30-700 ori ). Este activă pe coci gram-pozitivi ( stafilococ, pneumococi ) bacili gram-negativi ( Salmonella, Shigella, Klebsiella, Hemofili şi bacilul Koch ). Este bine tolerată pe cale intramusculară, dar este un antibiotic nefrotoxic. Se foloseşte pt. tratamentul septicemiilor, meningitelor, endocarditelor şi al infecţiilor urinare. Doza zilnică pt. adult este de 1gr, repartizată în 4 prize. Durata tratamentului este de 10-14 zile, urmărindu-se diureza, creatinina sanguină, auzul.

Gentamicina este prezentată în fiole de 2 ml care conţin 40 mg de sulfat de kanamicină  pe ml. Administrată pe cale orală nu se absoarbe, dar după administrarea intramusculară se absoarbe bine. Se concentrează foarte bine în rinichi de unde se elimină sub formă de activă. Este activă faţă de germenii gram-pozitivi (stafilococ, enterecoc, pneumococ), gram-negativi (E.coli, Klebsiella, Salmonela, piocianic). Toleranţa locală este bună. Nu va fii administrată la bolnavii cu nefropatii acute sau cronice şi la gravide. Doza zilnică pentru un adult este de 240 mg (3 fiole), la interval de 8h.

Macrolidele

Eritromicina este un antibiotic care se absoarbe bine după administrarea orală, difuzează bine în ţesuturi şi se concentrează în ficat şi în rinichi. Are un spectru de acţiune asemănătoare Penicilinei „G”, cuprinzând unii stafilococi rezistenţi la penicilină. Are o toleranţă digestivă buna. Este mai greu tolerată pe cale intramusculară sau intravenoasă. După doze foarte mari, are efecte toxice hepatice. Este folosită pentru tratamentul bolnavilor sensibilizaţi la peniciline.

Produsul românesc Eritromicină proprionil este prezentat sub formă de comprimate de 0,2g, care se administrează cu 30 min. înainte de masă sau cu 3h după masă. Doza zilnică la adult este de 2-3g. Produsul pentru administrare parenterală Eritromicină lactobionat este prezentat în flacoane de 0,3g, fiind folosit când calea orală nu este accesibilă. Doza zilnică pe cale parenterală este de 0,9g, în perfuzie venoasă lentă.

Nu se solubilizează în soluţie clorurosodica, deoarece precipitată.

Tetraciclinele

Sunt antibiotice bacteriostatice cu spectru larg de acţiune. Se absorb bine pe cale digestivă şi difuzează bine în ţesuturi. Pătrund bine în pleură, peritoneu şi pericard. Se concentrează în ficat, rinichi, plămâni şi splină. Sunt active pe gremeni gram-negativi, rickettsii, microplasme. Dau frecvente reactii adverse, ca: greţuri, vărsături, anorexie. Nu vor fi administrate bolnavilor sensibilizaţi la tetracicline, bolnavilor ulceroşi, celor care au colită ulceroasă şi insuficienţă renală.

Produsul românesc Tetraciclina este prezentat în drajeuri de 0,25g, pentru administrarea orală. Doza zilnică pentru adult este de 2-4g, dându-se la intervale de timp egale.

Doxicilina (Vibramicina) este prezentată sub formă de capsule (0,1g pe capsulă) şi flacoane injectabile (0,1g/flacon). Se absoarbe foarte bine din tubul digestiv. Are acţiune antimicrobiană prelungită, permiţând administrarea de doze mici şi la intervale mari de timp.

Doza zilnică pentru adult este de 0,2g (2 capsule) în prima zi, apoi 0,1g (o capsulă) pe zi, timp de 7-10 zile. Pentru administrarea permanentă se solubilizează conţinutul unui flacon în 5 ml de apă distilată sterilă. Reacţiile adverse sunt rare: greţurile, vărsăturile, diaree.

Sulfamidele

Sulfamidele sunt chimioterapice cu acţiune bacteriostatică şi cu spectru larg de acţiune. Absorbţia lor digestivă este bună, cu excepţia celor neresorbabile ( formol ). Difuzează bine în ţesuturi, concentrându-se în ficat şi rinichi. Difuzează bine în lichidul cefalorahidian. Sulfamidele solubile se elimină prin urină. Sunt active faţă de : coci gram-pozitivi, gram-negativi, bacili gram-negativi. Sunt bine tolerate pe cale digestivă. Pot produce fenomene adverse ca: greţuri, vărsături, hemoliză. Principala indicaţie a sulfamidelor o constituie infecţiile urinare acute. Nu sunt administrate bolnavilor sensibilizaţi la sulfamide, infecţii cu germeni rezistenţi, insuficienţă hepatică şi renală acută, sau la gravide.

Neoxazolol (Sulfafurazol), prezentat în comprimate de 0,5g, este o sulfamidă solubilă în urină şi puţin toxică. Se foloseşte pentru tratamentul infecţiilor urinare, după alcalinizarea urinei. Doza zilnică pentru adult este de 3-6g, apoi 2-3g/zi ca doză de întreţinere.

Cotrimoxazolul ( Biseptol, Septrin) este o substanţă bactericidă, datorită acţiunii sinergice a sulfametoxazolului şi a trimetoprimului. Este prezentat sub formă de comprimate, care se absorb bine pe cale orală. Pătrunde bine în ţesuturi şi în lichidul cefalorahidian. Se elimină pe cale urinară, lent, realizând concentraţii foarte mari în urină. Este activ faţă de germenii gram-pozitivi şi gram-negativi. Nu va fi administrat la bolnavii sensibili la sulfaminde. Doza zilnică la adult este de 2g (1g la 12h), timp de 7-10-14 zile.

Sulfametinul, prezentat în comprimate de 0,5g, este o sulfamidă de depozit, cu absorbţie digestivă bună, dar cu eliminare lentă. Este indicat pentru tratamentul infecţiilor urinare: 1,5g în prima zi, 1g (2 comprimate) a doua zi, apoi 0,5g (un comprimat timp de 10-14 zile).                                  

Aspirina

 ( asprin, acesal, acetysal, asprocolfarit, istopzrin, rhonal, ruspirin )

Prezentare

comprimate: conţin acid acetilsalicilic 500mg ( cutie cu 20 bucăţi; benzi de celofan);

comprimate pentru uz pediatric: conţin acid acetilsalicilic 100mg ( Flacoane cu 30 buc.).

Acţiuni farmacologice şi terapeutice

Efect analgezic, antiinflamator şi antireumatic, antipiretic, antiagregant plachetar, inhibator al contracţiilor uterinei; efectele se datorează, în principal, inhibării formării prostaglandinelor.

Indicaţii terapeutice:

Reumatism poliarticular acut, poliartrită reumatoidă şi alte boli reumatismale; nevralgii, mialgii, dureri dentare, cefalee; stări febrile ( în boli infecţioase, gripă, răceală comună etc. ); profilaxia şi tratamentul bolilor tromboembolice, îndeosebi a trombozelor arteriale ( eventual în asociaţie cu anticoagulante sau dipiridamol, după caz ), combaterea tulburărilor provocate de agregarea plachetelo în trombocitemie; dismenoree; profilaxia arsurilor solare.

Mod de administrare:

Adulţi: pt. acţiunea analgezică şi antipiretică un comprimat de 0,5g o dată, repetând eventual la fiecare 6-8 ore; ca antiinflamator în bolile reumatice cronice 3-5g/zi în cele acute 4-7g/zi în 4-6 prize; ca antiagregant plachetar, pt. profilaxia trombozelor, 1 comprimat o dată la 2-3 zile.

Copii: până la 2 ani; 0,1-0,2g/zi; 2-9 ani 0,2-1g/zi ( după vârstă ) peste 9 ani 1-1,5 g/zi ( în 2-3 prize ); în boli reumatice 60-100mg/kilo-corp şi zi ( în 4-6 prize ). Comprimatele se desfac în apă şi se iau imediat după mese; la copii comprimatele se desfac în puţin lapte.

Reacţii adverse şi alte efecte nedorite

Epigastralgin, greaţă, vomă, microhemoragii digestive, uneori cu anemie, rareori hematemeză sau melenă, alte hemoragii (prin insuficienţă plachetară, eventual hipoprotrombinemic); ocazional creşterea transaminazelor ( la doze mari, administrate prelungit ); reacţii alergice diverse: erupţii cutanate, bronhospasm ( mai ales la asmatici ; rareori reacţie anafilactoidă gravă, cu asfixie sau colaps ( intoleranţă încrucişată pt. toate inhibitoarele sintezei prostaglandinelor ); dozele mari pot provoca fenomene de salicism: ameţeli, tinitus, cefalee, sudoraţie, greaţă, vomă, stare confuzională, tahicardie, tahipnee; poate prelungi travaliul, întârzia naşterea şi favoriza hemoragia post-partum.

Prospect Dalacin

 Prospect : Informatii pentru utilizator

Dalacin C Prospect

150 mg, 300 mg capsule

Clindamicină

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATORI

în acest prospect găsiţi:

–   Ce este Dalacin C şi pentru ce se utilizează

–   înainte să utilizaţi Dalacin C

–   Cum să utilizaţi Dalacin C

–    Reacţii adverse posibile

–   Cum se păstrează Dalacin C

–   Informaţii suplimentare

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.

–   Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

–   Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

–   Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

–   Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

 

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă

PFIZER EUROPE MAEEIG,

Ramsgate Road, Sandwich, Kent CT13 9NJ, Marea Britanie

Producători

PFIZER PGM,

Zone lndustrielle-29 Route des Industries, 37530 Poce-sur-Cisse, Franţa PFIZER MANUFACTURING BELGIUM, Rijksweg 12,2870 Puurs, Belgia

 

dalacin prospect
dalacin prospect

CE ESTE DALACIN C Şl PENTRU CE ESTE UTILIZAT

Dalacin C150 mg, capsule Substanţa activă este clindamicina.

Fiecare capsulă conţine 150 mg clindamicină, sub formă de clorhidrat de clindamicină 177,515 mg.

Celelalte componente sunt: amidon de porumb, talc, stearat de magneziu, lactoză monohidrat, dioxid de titan (E171), gelatină.

Dalacin C 300 mg, capsule Substanţa activă este clindamicina.

Fiecare capsulă conţine 300 mg clindamicină, sub formă de clorhidrat de clindamcină 355,03 mg.

Celelalte componente sunt: amidon de porumb, talc, stearat de magneziu, lactoză monohidrat, dioxid de titan (E171), gelatină.

Dalacin C150 mg, capsule

Capsule gelatinoase tari, de culoare albă, inscripţionate cu „Clin 150″ şi „Pfizer”, conţinând o pulbere albă. Dalacin C 300 mg, capsule

Capsule gelatinoase tari, de culoare albă, inscripţionate cu „Clin 300″ şi „Pfizer”, conţinând o pulbere albă.

Dalacin C este un antibiotic utilizat pentru tratamentul şi prevenirea diferitelor tipuri de infecţii produse de către bacterii sau paraziţi sau

pentru tratamentul malariei.

Dalacin C este utilizat în următoarele afecţiuni:

  • Infecţii ale cailor respiratorii superioare, precum: amigdalită, faringită, sinuzită, otită medie şi scarlatină;
  • Infecţii ale căilor respiratorii inferioare, precum: bronşită, pneumonie, empiem şi abces pulmonar;
  • Infecţii ale pielii şi ale ţesuturilor moi, precum: acnee,’furunculoză, celulită, impetigo, abcese şi infecţii ale plăgilor, erizipel şi panariţiu:
  • Infecţii ale oaselor şi articulaţiilor, precum: osteomielită şi artrită septică;
  • Infecţii ginecologice, precum: endometrită, celulită, infecţii ale fundului de sac vaginal şi abcese tubo-ovariene, salpingită şi boală inflamatorie pelvină, administratîn asociere cu un antibiotic adecvat;
  • Infecţii intraabdominale, precum: peritonită şi abcese abdominale, administrat în asociere cu un antibiotic adecvat (de exemplu, gentâmicină sau tobramicină);
  • Septicemie şi endocardită;
  • Infecţii dentare, precum: abcese periodontale şi periodontită;
  • Encefalita cauzată de Toxoplasma la pacienţii cu SIDA; s-a dovedit eficace administrat în asociere cu pirimetamina;
  • Pneumonie cauzată de Pneumocystis carinii’la pacienţii cu SIDA; în acest caz, clindamicina poate fi administratăîn asociere cu primachina;
  • Malarie, inclusiv în infecţiile cauzate de tulpini multirezistente de Plasmodium falciparum, administrat în monoterapie sau în asociere cu chinină sau clorochină;
  • Prevenirea endocarditei la pacienţii cu hipersensibilitate/alergie la peniciline;
  • Prevenirea infecţiilor în cadrul intervenţiilor chirurgicale la nivelul capului şi gâtului.

ÎNAINTE SÂ LUAŢI DALACIN C Nu luaţi Dalacin C

  • daca aveţi hipersensibilitate (sunteţi alergic) la clindamicină, lincomicină sau la oricare dintre excipienţii capsulelor,
  • dacă suferiţi de colită pseudomembranoasă (o boală intestinală cauzată de utilizarea de antibiotice).

Aveţi grijă deosebită când luaţi Dalacin C dacă:

  • Sunteţi însărcinată, planificaţi să deveniţi însărcinată sau alăptaţi;
  • Aveţi probleme intestinale (diaree);

Vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră dacă cele de mai sus au fost aplicabile în cazul dumneavoastră în trecut.

 

Administrarea Dalacin C cu alimente si bauturi

Capsulele Dalacin C pot fi administrate indiferent de orarul meselor. Totuşi, administrarea capsulelor în timpul mesei reduce riscul de apariţie a tulburărilor digestive.

 

Utilizarea altor medicamente

Unele medicamente, utilizate concomitent cu Dalacin C, pot afecta felul în care Dalacin C acţionează, sau Dalacin C poate afecta felul în care acestea acţionează. Spuneţi medicului dumneavoastră dacă utilizaţi oricare dintre următoarele medicamentele: eritromicină sau medicamente cu proprietăţi de blocante neuromusculare.

Vă rugăm să informaţi medicul dumnevoastră sau farmacistul dacă utilizaţi sau aţi utilizat recent oricare alt medicament, chiar dacă a fost obţinut fără prescripţie medicală.

 

Sarcina şi alăptarea

Dalacin C poate fi utilizat în perioada de sarcină doar dacă acest lucru este indicat de către medicul dumneavoastră, întrebaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de a utiliza orice medicamentîn timpul sarcinii. Administrarea Dalacin C este contraindicatăîn timpul alăptării.

întrebaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de a utiliza orice medicament în timpul alăptării.

 

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Este puţin probabil ca Dalacin C să influenţeze capacitatea dumneavoastră de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

CUM SĂ LUAŢI DALACIN C

Utilizati întotdeauna Dalacin C exact aşa cum v-a indicat medicul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi sigur, trebuie să vă adresaţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Dozele ce trebuie administrate depinde de tipul afectiunii de care suferiti.  De asemenea, medicul dumneavoastră poate calcula doza ce

Trebuie administrata in functie de greutatea corpului, mai ales la copii.

Capsulele Dalacin Ctrebuie inghitite intregi cu un pahar de apa..

Daca vi se pare ca Dalacin C actioneaza prea slab sau prea puternic, adresati-va medicului sau farmacistului d-voastra.

 

Administrarea la adulti

In infectiile moderate doza zilnică recomandată este de 600-1800 mg, administrate fracţionat în 2,3 sau 4 doze egale.

în infecţiile severe doza zilnică recomandata este de 1200-1800 mg, administrate fracţionat în 2,3 sau 4 doze egale.

Pentru a evita posibilitatea de producere airitatiei esofagiene, capsulele ce conţin clorhidrat de clindamicină trebuie administrate cu un

pahar cu apă.

 

Administrarea la copii cu vârsta mai mare de 6 ani

Pentru a evita posibilitatea de producere airitatiei  esofagiene, capsulele ce conţin clorhidrat de clindamicină trebuie administrate cu un pahar cu apă.

Doza zilnică recomandata este de 12-24 mg/kg administrate fracţionat în 3 sau 4 doze egale.

Administrarea la vârstnici

Nu sunt necesare ajustări ale dozelor la vârstnicii cu funcţie hepatică normala şi cu funcţie renală normală (în conformitate cu vârsta) (a se vedea secţiunea 5.2).

 

Administrarea la pacienţii cu afectare renală

Nu sunt necesare modificări ale dozelor de clindamicină la pacienţii cu insuficienţă renală.

Administrarea la pacienţii cu afectare hepatică

Nu sunt necesare modificări ale dozelor de clindamicină la pacienţii cun insuficienţă hepatică.

Administrarea în afecţiuni specifice

Tratamentul infectiilor cu streptococibeta-hemolitici

Doza recomandată este de 300mg clindamicină (sub forma de clorhidrat) de două ori pe zi. Tratamentul trebuie continuat  timp de cel

puţin 10 zile.

Tratamentul cervicitei cauzate de Chlamydia trachomatis

Doza zilnică recomandată este de 450-600 mg clorhidrat de clindamicină de 4 ori pe zi, timp de 10-14 zile.

 

Tratamentul encefalitei cauzate de Toxoplasma la pacienţii cu SIDA

Doza recomandată este de 600-1200 mg fosfat de clindamicină administrate i.v. sau clorhidrat de clindamicină administrate oral la intervale de 6 ore, Timp de două săptămâni, apoi 300-600 mg administrate ora la intervale de 6 ore. Durata totală recomandata a tratamentului este de 8-10 săptămâni. Doza de pirimetamină este de 25-75 mg oral în fiecare zi, timp de 8-10 săptămâni. în cazul administrării unor doze mari de pirimetamină trebuie administrat zilnic şi acid folinic 10-20 mg/zi.

Doza recomandată este de 600-900 mg fosfat de clindamicină administrate intravenos la intervale de 6 ore sau 900 mg administrate intravenos la intervale de 8 ore sau 300-450 mg clorhidrat de clindamicină administrate oral la intervale de 6 ore, timp de 21 de zile. în acelaşi interval de timp (21 zile) doza zilnică unica de primachină administrată oraa este de 15-30 mg.

 

Tratamentul amiadalitei/faringitei acute streptococice

Doza recomandată de clorhidrat de clindamicină este de 300 mg, administrate oral, de 2 ori pe zi, timp de 10 zile.

Tratamentul malariei

Doza recomandată de clorhidrat de clindamicină la adulţi este de 10-20 mg/kg şi zi, iar la copii 10 mg/kg şi zi, administrate fracţionat în doze egale la intervale de 12 ore, timp de 7 zile, în morioterapie sau în asociere cu cHnină (12 mg/kg la intervale de 12 ore), sau clorochină (15-25 mg la intervale de 24 ore), timp de 3-5 zile.

Profilaxia endocarditeila pacientii cuhipersensibilitate la penicilina

La aduti, doza recomandata de clorhidrat de clindamicină este de 600 mg, iar la copii 20 mg/kg, cu 1 oră înaintea intervenţiei chirurgicale. în cazul în care este necesară administrarea parenterală, se administrează i.v. 600 mg fosfat de clindamicină, cu 1 oră înaintea intervenţiei chirurgicale.

 

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din DalacinC

Dacă utilizaţi mai mutt Daiacm C decât ar fi trebui, trebuie să vă adresaţi ImecM medicului dumneavoastră sau să mergeţi la camera de garctă a celui mai apropiat spital. Reacţiile adverse care pot să apară sunt: durerea abdominală, greaţa şi diareea.

 

Dacă uitati sa luati DalacinC

Trebuie să efectuaţi cu rigurozitate tratamentul. Dacă utilizat} capsule, încercaţi să le luaţi în Secare zi la aceleaşi ore.

Dacă aţi uitat să luaţi o doză, luaţi-o imediat ce v-aţi amintit doar dacă nu este timpul să lua următoarea doză. Nu luaţi o doză dublă

pentru a compensa cele uitate.

 

Dacă încetaţi să luaţi Datocm C

Folosiţi Dalacin C atât timp cât  v-a indicat medicul dumneavoastră. Nu inretrerupeţi  mai devreme tratamentul, chiar dacă vă simţiţi mai bine, deoarece infecţia poate să reapară.

 

REACŢII ADVERSE POSIBILE

La fel ca toate medicamentele, Dalacin C poate avea reacţii adverse.

în cazul administrării de antibiotice, inclusiv clindamicină, pot să apară, rareori, cazuri de diaree gravă care, câteodată, au dus la deces (afecţiune numită colită pseudomembranoasă).

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră imediat ce observaţi apariţia diareei în timpul sau după câteva săptămâni de la tratamentul cu Dalacin C.

 

Dacă observaţi aparitia oricăreia dintre următoarele reacţii adverse, intrerupeţi tratamentul şi adresaţi-vă imediat unui cadru medical:

  • umflarea buzelor, feţei, limbii, respiraţie dificilă, urticarie;
  • îngălbenirea pielii sau a albului ochilor;
  • durere abdominală;
  • reducerea cantităţii de urină sau lipsa urinării (anurie).

Alte reactii adverse, mai puţin grave, pot să apară mai frecvent.

  • Eruptii de piele (cazurile mai grave apar foarte rar);
  • greaţă, vărsături sau pierderea poftei de mâncare;
  • senzaţie de arsuri gastrice (pirozis);
  • senzaţie de gust metalic neplăcut sau alte tulburări de gust.

Rareori, pot să apară anomalii ale leucocitelor sau ale trombocitelor, ce pot duce la apariţia mai frecventă de infecţii sau, respectiv, la

tulburări de coagulare a sângelui.

Rareori, pot să apară senzaţie de mâncărime (prurit) şi vaginită.

Dacă observaţi apariţii  oricărei reactii adverse care nu a iost menţionată în acest prospect, vş rugăm să informaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul.

 

CUM SE PĂSTREAZĂ DALACIN C

A nu se lăsa la îndemâna sau la vederea copiilor.

A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj.

Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

A se păstra la temperaturi sub 30°C, în ambalajul original.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere.

întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

A prospect a fost aprobat în

Aprilie 2009

Diurocard Prospect

Prospect Diurocard

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR


Diurocard 50 mg/20 mg capsule

 

spironolactonă/furosemidă

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.

          Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

          Dacă aveţi întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

          Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor
persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

          Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agravează sau dacă observaţi orice reacţie adversă
nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau
farmacistului.

Diurocard Prospect
Diurocard Prospect

În acest prospect găsiţi:

1.       Ce este Diurocard şi pentru ce se utilizează

2.       înainte să luaţi Diurocard

3.       Cum să luaţi Diurocard

4.       Reacţii adverse posibile

5.       Cum se păstrează Diurocard

6.       Informaţii suplimentare

 

1.       CE ESTE DIUROCARD ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Diurocard conţine două substanţe active spironolactonă şi furosemidă, substanţe care aparţin unui grup
de medicamente denumite “diuretice”. Diureticele ajută la eliminarea apei în exces din organism.

Este recomandată pentru:

tratamentul valorilor mari ale tensiunii arteriale la persoane cu secreţie crescută de aldosteron;

   tratamentul edemelor persistente (existenţa lichidului în exces la nivelul ţesuturilor) apărute în
insuficienţa cronică cardiacă congestivă (inima nu mai poate transporta sânge suficient pentru a
satisface necesităţile ţesuturilor) şi ciroza hepatică (afectare cronică severă la nivelul ficatului).

2.              ÎNAINTE SĂ LUAŢI DIUROCARD
Nu utilizaţi Diurocard dacă:

          sunteţi alergic (hipersensibil) la furosemidă, spironolactonă sau la oricare dintre celelalte
componente ale acestui medicament (enumerate la punctul 6). Semne ale unei reacţii alergice
includ: erupţii trecătoare pe piele, probleme la înghiţire şi respiraţie, umflarea buzelor, feţei,
gâtului şi limbii;

          sunteţi alergic (hipersensibil) la sulfonamide precum sulfadiazina sau cotrimoxazol
(antibiotice);

          aveţi boli severe la nivelul rinichilor;

          aveţi boli severe la nivelul ficatului;

          sunteţi deshidratat sau vi s-a spus că aveţi un volum mic de sânge;

          nu puteţi urina;

          vi s-a spus că aveţi prea puţin sau prea mult potasiu în sânge;

          vi s-a spus că aveţi prea puţin sodiu în sânge;

          suferiţi de o boală denumită „boala Addison”;

          alăptaţi (vezi pct. Sarcina şi alăptarea).

Nu luaţi Diurocard dacă oricare din cele de mai sus se aplică în cazul dumneavoastră. Dacă nu sunteţi
sigur, vorbiţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul înainte de a lua Diurocard.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Diurocard

înainte să luaţi Diurocard, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă:

          aveţi dificultăţi la urinat;

          aveţi probleme la nivelul ficatului;
aveţi peste 65 ani;

aveţi probleme la nivelul rinichilor;

          aveţi diabet;

          luaţi alte medicamente care modifică concentraţia potasiului din sânge (vezi secţiunea
Utilizarea altor medicamente);

          aveţi hipotensiune arterială (scăderea tensiunii arteriale manifestată prin apariţia senzaţiei de
ameţeală la ridicarea în picioare);

          suferiţi de gută;

          sunteţi deshidratat sau aveţi senzaţie de ameţeală (datorită pierderilor de lichide prin diaree,
vomă, urinare excesivă fără un aport de lichide adecvat);

          folosiţi vocea în activităţi curente (pot apărea modificări ale vocii datorită Diurocard);

          luaţi alte medicamente diuretice;

          administraţi Diurocard unei persoane în vârstă aflată sub tratament cu risperidonă (medicament
pentru demenţă).

Diurocard poate determina o reacţie pozitivă la testele de control antidoping pentru sportivi.

Utilizarea altor medicamente

Spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi, aţi luat recent sau s-ar putea să luaţi
orice alte medicamente.

întotdeauna spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă utilizaţi sau vi se administrează
în asociere cu Diurocard unul din următoarele medicamente:

          medicamente care modifică nivelul potasiului din sânge. Acestea includ suplimente de potasiu
sau anumite medicamente diuretice cum ar fi triamterenul sau amiloridul;

          medicamente folosite în tratamentul tensiunii arteriale crescute precum inhibitori ai enzimei de
conversie (enalapril, ramipril) sau antagonişti ai receptorilor de angiotensina II (losartan);

          medicamente pentru tensiune arterială crescută sau pentru alte probleme la nivelul inimii;

          medicamente folosite în tratamentul diabetului; acestea pot să nu acţioneze la fel de bine când
luaţi Diurocard;

          teofilina (folosită în astmul bronşic);

          risperidonă, utilizată pentru tratamentul demenţei;

          relaxante musculare derivate de curara;

          carbamazepina şi fenitoina (folosite în tratamentul epilepsiei);

          litiu (folosit în tratamentul unor tulburări psihiatrice);

          cisplatina (folosită în tratamentul tumorilor);

          digoxina (folosită în tratamentul unor boli de inimă);

          anumite antiinflamatoare nonsteroidiene (indometacin, acid acetilsalicilic);

          aminoglutetimida (folosită în tratamentul cancerului de sân);

          ciclosporina (folosită pentru a preveni rejecţia organelor transplantate);

          metotrexat;

          carbenoxolona (folosită în ulcerul esofagian);

          reboxetina (folosită în tratamentul depresiilor) în cazul folosirii îndelungate;

          amfotericina (folosită în infecţii fungice) în cazul folosirii îndelungate;

          corticosteroizi (folosiţi în inflamaţii);

          lemn dulce (Glycyrrhiza glabra) folosită în cantităţi mari;

          probenecid (folosit în tratamentul gutei);

          medicamente folosite în infecţii (de exemplu gentamicină, amikacină, neomicină, netilmicină,
tobramicină, vancomicină, cefalosporine în doze mari);

          medicamente folosite în tratamentul constipaţiei (laxative) dacă sunt folosite timp îndelungat;

          medicamente folosite în tratamentul astmului bronşic (precum salbutamol, terbutalină,
salmeterol) la folosirea unor doze mari;

                 sucralfat (folosit în tratamentul ulcerului gastric);

          medicamente folosite în special în investigaţii radiologice (medicamente care coţin substanţe de
contrast);

                 alte diuretice.

Dacă luaţi sucralfat nu trebuie să-l luaţi împreună cu Diurocard. Luaţi sucralfatul cu cel puţin 2 ore
înainte, altfel Diurocard nu se va absorbi cum trebuie.

Sarcina şi alăptarea

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă,
adresaţi-vă medicului sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Sarcina

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice
medicament.

Diurocard nu trebuie administrat în timpul sarcinii decât numai la recomandarea expresă a medicului.

Alăptarea

Nu se recomandă folosirea medicamentului în timpul alăptării.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Scăderea atenţiei poate afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Acest lucru
poate să apară în special la începtul tratamentului.

Informaţii importante privind unele componente ale Diurocard

Diurocard conţine parahidroxibenzoat de metil şi parahidroxibenzoat de propil; aceştia pot provoca
reacţii alergice (chiar întârziate).

3.              CUM SĂ UTILIZAŢI DIUROCARD

Luaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să
discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Adulţi: doza uzuală este de 1-4 capsule pe zi.

Copii şi adolescenţi: nu se recomandă administrarea medicamentului la copii şi adolescenţi.

Vârstnici: Eliminarea din organismul vârstnicilor a furosemidei şi spironolactonei se face mai lent.
Medicul dumneavoastră poate să vă prescrie doze mai mici.

Capsulele se înghit întregi la micul dejun sau la prânz cu o cantitate suficientă de lichid (aproximativ
un pahar cu apă). Nu este recomandată administrarea seara, mai ales la începutul tratamentului,
datorită creşterii cantităţii de urină eliminată pe durata nopţii.

Dacă aţi utilizat mai mult din Diurocard decât trebuie

Dacă aţi utilizat mai mult Diurocard decât doza recomandată, adresaţi-vă imediat medicului.

În caz de supradozaj, simptomele sunt : ameţeală, somnolenţă, stare de leşin, senzaţie de sete, gură
uscată, dureri sau crampe musculare, ritm al inimii neregulat sau slab, scădere semnificativă a
tensiunii arteriale (până la şoc), lipsa urinării, confuzie.

Dacă aţi uitat să utilizaţi Diurocard

Utilizaţi doza pe care aţi uitat-o imediat ce v-aţi adus aminte. Dacă mai este puţin timp până când
trebuie să vă luaţi următoarea doză, nu o mai luaţi pe cea pe care aţi uitat-o, urmându-vă programul
obişnuit.

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

4.              REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate
persoanele.

Au fost raportate următoarele reacţii adverse:

   valori crescute ale acidului uric, ale enzimelor hepatice, ale creatininei şi ureei în sânge;

   stare generală de rău, oboseală, febră, incapacitatea de a sta în picioare;

   tulburări la nivelul stomacului şi intestinului, gură uscată, senzaţie de sete, greaţă, senzaţie de vomă,
diaree, inflamaţia pancreasului, ulcer ;

   deprimarea măduvei osoase, anemie (prin incapacitatea organismului de a produce noi celule
sanguine sau prin distrugerea excesivă a hematiilor din sânge), scăderea numărului de leucocite,
trombocite sau eozinofile din sânge;

   coloraţie în galben a pielii şi a ochilor, urină închisă la culoare, funcţie anormală a ficatului;

   scăderea nivelului calciului din sânge,valori scăzute (la începutul tratamentului) sau crescute ale
potasiului în sânge, scăderea toleranţei la glucoză, gută, deshidratare, valori crescute ale colesterolului
şi trigliceridelor în sânge;

   la pacienţii cu afecţiuni grave ale ficatului poate să apară encefalopatie hepatică (manifestată prin
confuzie, modificări de comportament, convulsii şi comă);

-eliminare crescută de sodiu, clor, apă şi alţi electroliţi (în particular calciu şi magneziu) prin urină;

  crampe musculare (tetanie), slăbiciune musculară, mişcări imprecise şi ezitante;

   senzaţie anormală, nedureroasă, dar neplăcută, simţită pe piele (parestezie); ameţeală, dureri de cap,
somnolenţă, afectarea concentrării şi a reacţiilor, senzaţie de leşin, senzaţie de presiune la nivelul
capului;

   schimbări ale libidoului, confuzie;

   căderea părului, creşterea pilozităţii în exces, senzaţie de mâncărime, erupţii trecătoare pe piele,
sensibilitate crescută la expunere la razele solare, pete roşii-violacee nedureroase, descuamarea pielii,
erupţii sau leziuni însoţite de vezicule, urticarie;

   leziuni pe piele sau mucoase asociate cu manifestari respiratorii si alterarea starii generale (sindrom
Stevens Johnson). Dacă observaţi apariţia acestui tip de reacţie alergică, întrerupeţi imediat
administrarea şi adresaţi-vă medicului;

   inflamare (nefrită intestiţială) la nivelul rinichilor, afectarea funcţiei rinichilor (insuficienţă renală);

   tulburări de vedere;

   modificarea vocii, percepţia unor zgomote sau a unor ţiuituri în urechi fără stimuli externi, tulburări
de auz;

   tulburări ale ritmului inimii;

   scăderea tensiunii arteriale, hipovolemie (scăderea volumului de sânge), inflamaţie a peretelui
vascular (vasculită);

   tulburări menstruale, creşterea anormală a sânilor la bărbaţi, tumoră benignă la nivelul sânului, dureri
la nivelul sânului;

   la prematuri : formare de calculi (nefrolitiază) la nivelul rinichilor; în primele săptămâni de viaţă
poate fi favorizată apariţia unei afecţiuni a inimii (creşte riscul de persistenţă a canalului arterial

(ductus arteriosus);

     retenţie de urină instalată brusc (în special la pacienţi cu afecţiuni ale prostatei, ale vezicii sau ale
căilor urinare);

   reacţii de hipersensibilitate (şoc anafilactic).

La pacienţii vârstnici poate să apară mai frecvent deshidratare sau hipovolemie (scăderea volumului de
sânge). Aceasta poate favoriza apariţia cheagurilor de sânge, de aceea este important sa va hidrataţi
suficient.

La pacienţii cu diabet zaharat poate fi necesară ajustarea tratamentului antidiabetic; pot să apară
manifestări de diabet zaharat la persoanele predispuse.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse se agravează sau dacă observaţi orice reacţie adversă
nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

5.              CUM SE PĂSTREAZĂ DIUROCARD

A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare, înscrisă pe blister şi pe cutie, după “EXP”. Data
de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul
cum să eliminaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea
mediului.

6.              INFORMAŢII SUPLIMENTARE
Ce conţine Diurocard

Conţinutul capsulei:

Substanţele active sunt: spironolactonă şi furosemidă. Fiecare capsulă conţine spironolactonă 50 mg şi
furosemidă 20 mg.

Celelalte componente sunt: conţinutul capsulei: manitol, croscarmeloză sodică, dioxid de siliciu
coloidal anhidru, laurilsulfat de sodiu, povidonă, stearat de magneziu; capsula: gelatină, glicerol,
dioxid de siliciu, laurilsulfat de sodiu, acid acetic glacial, parahidroxibenzoat de metil,
parahidroxibenzoat de propil.

Cum arată Diurocard şi conţinutul ambalajului

Capsule nr.2, cu cap şi corp transparente, conţinând o pulbere compactă, uniformă, de culoare albă
până la aproape albă.

Medicamentul este ambalat în:

  cutie cu 5 blistere din PVC/Al a câte 10 capsule

  cutie cu 2 blistere din PVC/Al a câte 10 capsule

  cutie cu 3 blistere din PVC/Al a câte 10 capsule

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul

Labormed Pharma S.A.

Bd. Theodor Pallady nr. 44B,
sector 3, Bucureşti
România

Acest prospect a fost aprobat în Iulie 2012

Intotdeauna consultati un medic sau farmacist inainte de a lua orice fel de pastila