Te-ai simtit lipsit de putere, ca te imbolnavesti prea repede ? Inseamna aveti sistemul imunitar slabit si trebuie intarit cu Goji.

GOJI pentru intarirea imunitatii si longevitatii

Cum se consumă Goji?

Ca să simţim efectele benefice ale fructelor Goji este recomandată o cantitate de 10-30 g/ml pe zi (cu un pumn mic), cu toate că se poate consuma fără restricţii în cantităţi şi mai mari.Recomandat este consumarea sub formă uscată, amestecate la creme, iaurturi, muşii, cereale sau sub forma de suc. Bucătăria chinezească le foloseşte şi la prepararea supelor şi a mâncărurilor de peşte. Se poate consuma şi sub formă de ceai sau amestecat cu sucuri de fructe.

 Efectele benefice ale fructului Goji:

  creşterea nivelului de energie a organismului şi induce o stare de bine generală

1. menţine şi întăreşte sistemul imunitar
2. are rol în prevenirea şi vindecarea diferitelor tipuri de cancer
3. au efect benefic asupra inimii şi a tensiunii arteriale
4. scăderea nivelului de colesterol
5. menţinerea nivelului normal al glicemiei (nivelul de glucoză din sânge)
6. protejarea ochiului şi a vederii
7. sprijinirea proceselor hepatice şi renale
8. întărirea oaselor şi a ligamentelor
9. menţinerea unui sistem nervos sănătos
10. protejarea pielii împotriva radiaţiilor solare puternice
11. prevenirea stărilor de vomă în primele trei luni ale sarcinii
12. stimulează procesele de descompunere a grăsimilor, scăderea cantităţii de grăsimi
13. menţinerea greutăţii corporale normale, stimulează scăderea în greutate în cazurile supraponderale
14. stimulează apetitul sexual şi libidoul
15. sporeşte fertilitatea
16. au efect de întinerire, longevitate

Conţinutul de vitamine:

-vitamina C – este o sursă de 500 ori mai bogată în vitamina C decât citricele

-vitaminele B1, B2, B6 – necesare pentru procesele bichimice de transformarea hranei în energie

– vitamina E – care apare rar în fructe, doar în cereale şi seminţe, dar are un bine cunoscut efect antioxidant

– vitamina A – cu efect antioxidant şi cu rol în procesul biochimic al vederii

 Conţinutul de aminoacizi şi proteine

-are în compoziţie 19 aminoacizi ( unităţi de bază ale proteinelor), dintre care 8 esenţiali, adică nu pot fi sintetizate de către organism, trebuiesc procurate din hrană şi sunt indispensabile pentru viaţă cum ar fi L-arginina şi L-glutamina, conţine mai multe proteine (13%) decât cerealele integrale

Conţinutul de hidraţi de carbon şi polisacharide – LBP

 Conţinutul de acizi graşi esenţiali

conţine acizi graşi esenţiali care au rol în funcţionarea normală a sistemului nervos central şi periferic, precum şi în sinteza de hormoni necesare organismului

Conţinutul de microelemente in Goji

conţine 21 de microelemente, cum ar fi fier, magneziu, potasiu, cupru, calciu, seleniu, fosfor şi germaniu – ultimul fiind un agent anticancerigen rar întâlnit în alimente

Continut de alte substanţe importante

conţine o gamă largă de carotinoizi, cu efect puternic antioxidant, printre care beta- carotina (fiind o sursă mai bogată decât morcovii) şi zeaxantina (cu efect protector asupra retinei) are un conţinut ridicat de beta-sistosterol, care are efect antiinflamator, dar are rol şi în scăderea nivelului de colesterol, precum şi în tratamentul impotenţei şi a afecţiunilor de prostată are în compunere ciperonă care are un efect benefic asupra inimii şi a tensiunii arteriale, precum şi asupra tulburărilor de menstruaţie. Este folosit în tratamentul cancerului de col uterin.

Prin conţinutul de solavetivonă are un efect puternic antifungic şi antibacterial

 Conţine fisalină – un compus natural folosit în tratamentul leucemiilor, întăreşte sistemul imunitar prin stimularea limfocitelor T-kilIer (efect antiviral) şi este folosit în tratamentul hepatitei B Prin betaina conţinută acţionează benefic în caz de tulburări nervoase, înbunătăţeşte memoria. Are un efect protector asupra ficatului, stimulează creşterea masei musculare, protejează ADN-ul celular. Are rol în procesele energetice ale organismului, scade nivelul de homocisteină (substanţă cunoscută drept un factor de risc în bolile cardio-vasculare) din organism.

Conţine şi luteină cu efect regenerator al ADN-lui şi a celulelor în general.

 Fructele Goji      Testul ORAC:

Nivelul de antioxidanţi

 Fructul de Goji este considerat “fructul longevitatii”. De peste 2000 de ani ocupa un loc important in practica naturista tradiţionala orientala, fiind unul dintre cei mai puternici anti oxidanţi creaţi de natura.

Fructele de Goji conţin vitamine (A, C, Bl, B2, B6), carotenoizi (beta-caroten si alţii), 21 de minerale, 18 aminoaciă, acizi graşi si alte ingrediente importante pentru menţinerea stării de sanatate.

Consumul a numai 20-30 gr. pe zi asigura organismului necesarul de nutrienti mentionati mai mai sus.

Fructele de Goji se pot consuma si in cantititi mai mari ca atare, in amestec cu iaurturi, muesli, cereale siu sub forma de suc sau ceai.

A nu se lasa la indemana copiilor. A se păstra in locuri ferite de căldură, umiditate si lumina

A se consuma la maxim 2 luni de la dcschiderea  ambalajului.

Alimente care iti pot creste rapid sistemul imunitar

Stresul, diferite boli cronice, o alimentaţie deficitară, insomnia – sunt doar câteva dintre cauzele scăderii imunităţii organismului. Aceasta se traduce printr-o stare precară de sănătate, când se reduce dramatic capacitatea de apărare împotriva agenţilor infectioşi (virusuri, bacterii sau paraziţi) sau a proliferării celulelor canceroase. Pe lângă mecanismele naturale de apărare ale organismului – protecţia dată de piele şi mucoase, aciditate gastrică sau lacrimi, specialiştii în imunologie, citaţi de webmd.com, au realizat o listă cu 15 alimente capabile să crească rapid imunitatea organismului:

1. Afinele

Considerate un remediu din folclor, afinele şi-au dovedit în timp eficacitatea sporită în blocarea agenţilor patogeni care atacă sistemul imunitar. De asemenea, potrivit mai multor studii de specialitate, afinele sunt un real ajutor pentru organism în perioadele de convalescenţă în urma răcelilor şi a gripei. Una dintre explicaţii constă în conţinutul bogat în antioxidanţi al afinelor, care sporesc capacitatea de a lupta cu diferite stări inflamatorii.

2. Ciupercile

Datorită conţinutul extrem de bogat în selenium şi antioxidanţi, ciupercile sunt un redutabil duşman al răcelii, consumul lor având efecte antivirale, antibacteriene şi anti-tumorale. Totodată, nivelul crescut de vitamina B joacă un rol esenţial în păstrarea imunităţii la cote maxime.

3. Fructele de acai

Supranumit “fructul-minune”, împreună cu afinele, boabele de acai au un conţinut ridicat de antocianine. Potrivit specialiştilor, fructele de acai au proprietăţi terapeutice excepţionale, ajutând organismul să lupte împotriva bolilor şi a procesului de îmbătrânire. De asemenea, acest tip de fructe de culoare mov, care cresc doar în palmierii din padurea amazoniană, sunt renumite şi ca un duşman de temut al kilogramelor în plus. Fructele de Acai conţin din belşug fibre, vitaminele B1, B2, B3, vitamina C, vitamina E, Omega 3, Omega 6 si Omega 9, calciu şi potasiu.

4. Stridiile

Datorită conţinutului bogat de zinc, stridiile sunt preferate atât pentru proprietăţile sale afrodisiace, dar mai ales pentru cele de creştere a imunităţii. Şi asta pentru că, potrivit studiilor, nivelurile scăzute de zinc din organism sunt asociate adesea cu infertilitatea. Totodată, zincul are efecte antivirale, ajutând şi la vindecarea rapidă a rănilor.

5. Pepenele

Având un efect hidratant şi reconfortant, pepenele conţine şi o enzimă antioxidantă puternică, glutation, denumită “proteina vieţii”, care stimulează sistemul imunitar. Numeroasele sale proprietăţi terapeutice îl recomandă pentru inhibarea absorbţiei si eliminarea din organism a metalelor grele, a fumului de ţigară, a coloranţilor alimentary şi a altor substanţe toxice, inclusiv a celor din anumite medicamente. De asemenea, protejeaza organismul împotriva efectului radiaţiilor ultraviolete, detoxifică sistemul limfatic şi este cel mai bun antioxidant intracelular, cu rol major în patogenia astmului, bronşitei cronice, emfizemului, fibrozei chistice, autismului, deficitului de atentie şi hiperactivitate, bolii Parkinson, maladiei Alzheimer, sclerozei multiple, schizofreniei, bolii Crohn, infectiei cu Helicobacter pylori, enterocolitei, pancreatitei etc.

6. Varza

Un aliment ieftin şi uşor accesibil indiferent de anotimp, varza este recomandată de majoritatea dieticienilor datorită proprietăţilor sale nutriţionale (este o legumă hipo-calorică – în jur de 25 de calorii la 100 de grame), dar şi de specialiştii în imunologie, pentru conţinutul bogat în antioxidanţi, vitaminele A, C şi E şi în fibre, elemente care asigură sănătatea celulelor.

7. Migdalele

Un pumn de migdale poate elibera sistemul imunitar de stress după o zi întreagă. Se recomandă un consum de un sfert de cană zilnic pentru o doză sănătoasă de vitamina E şi B.

8. Grapefruit

Considerat mai sănătos decât portocala, ananasul sau mărul, acest fruct este o sursă maximă de vitamina C.

9. Boabele de grâu

Recomandate pentru diverse afecţiuni, de la dureri de spate, tulburări hormonale până la stări de agitaţie, boabele de grâu sunt bogate în fibre, proteine şi nutrienţi (zinc, antioxidanţi, vitamina B) şi constituie un remediu eficace al bolilor infecţioase.

10. Iaurtul

Considerat alimentul perfect pentru diete, iaurtul previne apariţia răcelilor prin stimularea sistemului imunitar şi refacerea florei intestinală. Unii cercetători susţin că există o legătură directă între deficitul de vitamina D (care se găseşte din abundenţă în iaurt) şi riscul crescut pentru gripă şi răceli de sezon. Consumat în fiecare dimineaţă, un pahar cu iaurt intăreşte imunitatea, previne constipaţia şi sindromul de colon iritabil, favorizează scăderea nivelului de colesterol şi controlarea glicemiei.

11. Usturoiul

Cultivat încă din antichitate, usturoiul este unul dintre cele mai recomandate alimente împotriva răcelii, datorită proprietăţilor sale curative şi antiseptice, având un conţinut bogat în antioxidanţi. Fiind utilizat în special la condimentarea sau aromatizarea unui mare număr de preparate culinare, usturoiul are un rol mineralizant şi conţine o serie de elemente nutritive: fosfor, calciu, potasiu, sodiu, mangan, cupru, sulf, fier, vitaminele B, C şi E. Cercetările au scos în evidenţă faptul că fitoncidele aflate în usturoi distrug unii agenţi patogeni, cum ar fi cei care produc febra tifoida, difteria sau holera.

12. Spanacul

Originar din Afganistan şi Turcia, spanacul a devenit extrem de popular prin intermediul unui personaj de desene animate, Popeye Marinarul şi şi-a dovedit popularitatea prin intermediul proprietăţilor sale terapeutice excepţionale. Recomandat în special persoanelor aflate în convalescenţă, copiilor, persoanelor în vârstă sau femeilor însarcinate, acest aliment este o sursă naturală de acid folic (care ajută la regenerarea celulară şi “repararea” ADN-ului) şi conţine antioxidanţi, fier, magneziu, vitamina C şi B12 şi potasiu, cu efecte benefice în caz de anemie, curăţă foarte bine tubul digestiv, reglează tensiunea arterială, scade nivelul colesterolului, previne cancerul, revitalizează organismul şi, desigur, întăreşte sistemul imunitar.

13. Ceaiul

Verde sau negru? Indiferent de opţiune, ambele tipuri de ceai conţin polifenoli şi flavonoide, două tipuri de antioxidanţi care distrug radicalii liberi ce atacă celulele, având o incontestabilă acţiune antibacteriană şi antivirală. Potrivit statisticilor, în întreaga lume se beau zilnic aproximativ 18-20 de miliarde de ceşti de ceai.

14. Cartofii dulci

La fel ca şi morcovii, cartofii dulci conţin betacaroten (ajută la prevenirea cancerului, a bolilor de inimă, a astmului şi reumatismului), dar şi vitaminele B6, A şi C sau carbohidraţi, fier, magneziu şi potasiu, care ajută la creşterea imunităţii şi la întârzierea procesului de îmbătrânire.

15. Broccoli

Cunoscută încă din timpul Imperiului Roman, broccoli este o legumă înrudită cu varza şi este o sursă excelentă de vitamina A, C, B2, acid folic potasiu, selenium, fier şi calciu, cu efecte deosebite antioxidante şi anticancerigene (în momentul tăierii, mestecării sau digerarii, se eliberează un compus cu sulf – sinigrina – cu rol în inhibarea înmulţirii celulelor tumorale).