Prospect RefFlor Forte – intestin iritabil

RefFlor – Pro-Biotic Beneficii: Potenteaza efectul antibioticelor: se reduce doza necesara si efectele adverse si sporeste eficienta tratamentului, trei tulpini cu eficienta clinica dovedita, reface echilibrul florei intestinale, multiple efecte benefice la nivelul organismului, inclusiv prin contributia la cresterea imunitatii. Lupta impotriva simptomelor acute din sindromul colonului iritabil. Sindromul de intestin iritabil este o tulburare … Read moreProspect RefFlor Forte – intestin iritabil

Prospect Colostrum plus probiotics

Colostrum cu Probiotice

COLOSTRUM plus PROBIOTICS

50 gr pudra (gust de portocale/ananas)

Compozitie unica si inovatoare pentru echilibrarea imunitatii si imbunatatirea functiilor sistemului digestiv

Avantaje:

  • singura formula pentru copii care asociaza colostru cu probiotice
  • sursa importanta de imunoglobuline
  • gust natural de portocale/ananas, indragit de copii
  • ajunge pana la 50 de zile de administrare

Colostrul, considerat un „miracol al naturii”, este laptele matern din primele 48 de ore dupa nastere.

Colostrul contine ingrediente bioactive care ii confera proprietati exceptionale: imunoglobulinele IgA, IgD, IgE, IgG si IgM, lactoferina, factori de crestere, angiogenin, PRP (polipeptida bogata in proteine), lactalbumine, vitaminele A si E, sulf organic, citokine, acid orotic, oligozaharide si glicoconjugate, lizozomi, glicoproteine.

Colostrum cu Probiotice
Colostrum cu Probiotice

Probioticele („pentru viata”) sunt microorganisme vii nepatogene, cu efecte benefice asupra sanatatii; actioneaza in cavitatea bucala, tubul digestiv, caile respiratorii si in sistemul uro-genital.

FOS sunt prebiotice – fibre solubile care sustin actiunea probioticelor si actioneaza inclusiv la nivelul intestinului gros.

  • protectia antiinfectioasa prin actiune puternica antivirala, antibacteriana, antimicotica, antiparazitara; ajuta la reducerea simptomelor si la prevenirea reaparitiei acestora*
  • functionarea normala a sistemului imunitar
  • dezvoltarea si protejarea florei intestinale benefice care are rol important in refacerea mucoasei intestinale, reducerea balonarilor, indigestiilor, flatulentei, constipatiei, colicilor, sinteza proteinelor, a vitaminelor din complexul B, a zincului, calciului, manganului si a fosforului, reglarea echilibrului acido-bazic*
  • reducerea efectelor negative ale consumului de antibiotice si de corticosteroizi
  • dezvoltarea optima a sistemelor cardiovascular, nervos central, muscular, osteoarticular si a vederii
  • cicatrizarea ranilor si a arsurilor
  • reglarea nivelului glicemiei (important pentru copiii ale caror mame au dezvoltat diabet in timpul sarcinii)
  • reducerea simptomatologiei in reactiile alergice

Studii observationale efectuate in 2010-2011 in cadrul Spitalului clinic de Urgenta pentru copii „Grigore Alexandrescu”, Bucuresti, Romania:

*Efectele produsului Colostrum plus Probiotics in tratamentul complementar al infectiilor tractului respirator: deficite imune (hipogamaglobulinemie, deficit selectiv de IgA), stari toxicoseptice, astm bronsic, infectii respiratorii recidivante

*Efectele produsului Colostrum plus Probiotics in tratamentul complementar al infectiilor tractului urinar

*Efectele produsului Colostrum plus Probiotics ca adjuvant al tratamentului alopat afectiunilor gastrointestinale: sindrom de malabsorbtie, candidoza intestinala, reflux gastro esofagian, dismicrobism intestinal, sindrom de insuficienta de eliminare si colon iritabil

Continut pentru ½ lingurita (2g):

Colostru (sursa bovina)(18% IgG)    …………..     1400 mg

Orez    (extract solubil)                       ……………      200 mg

FOS (Fructo-oligozaharide, prebiotice)   …….      200 mg

Amestec de probiotice:    …………………………    4 miliarde

Lactobacillus acidophilus

Bifidobacterium breve

Bifidobacterium longum

Mod de administrare:

Copii 6-12 luni: cate 1/4 lingurita/zi

Copii 1-4 ani: cate 1/2 lingurita/zi

Copii 5-12 ani: cate 1 lingurita/zi sau conform recomandarii consultantului de specialitate.

A se administra cu apa, suc natural sau mancare.

A se pastra la frigider dupa desigilare.

Vezi de pretul si disponibilitatea probioticelor la Pro-Biotic

Ce sunt probioticele?

Microorganisme vii, care , cand sunt administrate in cantitati adecvate, confera un beneficiu sanatatii organismului gazda.

Care este rolul lor: bacterii bune pentru sanatatea tubului digestiv, crearea starii de bine, si care stimuleaza imunitatea organismului uman

Probiotice = pro bios = pentru viata

Exemple foto de probiotice:

BB-12® Bifidobacterium

LA-5® Lactobacillus acidophilus

Cele mai importante beneficii documentate ale probioticelor

  1. starea de bine a tubului digestiv
  2. prevenirea scaunelor diareice
  3. imunitate
  4. sanatatea aparatului urogenital la femei
  5. ulcere
  6. ameliorarea starii de sanatate in urma unei operatii chirurgicale

Identificarea probioticelor ‘ideale’

Probioticele actioneaza astfel:

  1. exclud sau reduc aderenta patogenilor
  2. raman active metabolic
  3. produc compusi antagonici
  4. rezista substantelor antimicrobiene
  5. au abilitatea de a adera la celulele gazdei sau la microbe
  6. traiesc impreuna cu alte microorganisme dar si compun microflora locala, din organismul gazda
  7. sunt sigure, non-invazive, fara potential cancerigen sau pathogenic

Cum functioneaza probioticele?

Scopul primar este sa inhibe patogenii prin:

  1. Diminuarea potentialul redox
  2. Producerea substantelor antibacteriene
  3. Stimularea raspunsul imun al organsimului
  4. Excluderea prin competitie a celorlate baterii patogene
  5. Elibereaza acizi organici, care dimiuneaza pH-ul (inhibind patogenii), si stimuleaza cresterea absorbtiei nutrientilor
  6. Reduc aminele toxice
  7. Potenteaza activitatea enzimatica, stimuland digestia si producerea mai multor nutrienti
  8. Decompenseaza sarurile biliare

Rezultatul acestor actiuni conjugate este imbunatatirea echilibrului microflorei, a starii de sanatate si a performatelor organismului gazda.

Exista trei componente majore aflate intr-o interactiune constanta:

1. Celulele organismului gazda

2. Microflora intestinala

3. Alimentele ingerate

Tractul gastrointestinal – celulele organismului gazda

TGI este responsabil pentru digestia alimentelor ingerate cea mai mare parte a activitatii imunitare. TGI este organul uman cel mai expus substantelor straine, intrucat prin alimentatie aducem apa si nutrientii necesari supravetuirii corpului uman. 80% din celulele corpului cu activitate imunitara sunt concentrate in TGI; suprafata desfasurata care ar putea fi acoperita de TGI este de 300 metrii patrati, iar 1 mp produce 10 miliarde imunoglobuline.

Microflora intestinala este extrem de variata; cateva sute de specii de bacterii au fost detectate, iar cultivate in mod obisnuit sunt numai 30-40 specii. Utilizind metode moleculare (165 rRNA) oamenii de stiinta estimeaza ca pana acum s-au putut identifica mai putin de 25% din totalul speciilor care constituie microflora intestinala. Aceasta este de fapt un amestec divers si extrem de complex de microorganisme: bacterii anaerobe, protozoare ciliate si flagelate, fungi, bacteriofagi.

Se estimeaza ca populatia de microorganisme este de 100 trilioane celule, de 16700 ori mai multe decat populatia Terrei.

Dezintegrarea alimentelor incepe in cavitatea bucala, unde se formeaza bolul alimentar, care ajunge in stomac; aici alimentele sunt supuse actiunii sucului gastric, dupa care ajung in intestinul subtire, unde sub actiunea sarurilor biliare, a sucul pancreatic si a microorganismelor, alimentele sunt descompuse pana la nivelul principiilor alimentare, absorbabile prin peretii intestinali. Microflora intestinala este afectata negativ de urmatorii factori externi: stress, dieta gresita, medicamente, microbi, climat.

Deprecierea microflorei duce la boli de nutritie, alterarea functiilor fiziologice, imbatranire prematura, cancer, scaderea imunitatii, infectii.

Activitatile microflorei normale pot avea ca rezultat doua tipuri de efecte:

-efectele benefice de: inhibarea patogenilor, stimularea sistemului imunitar, absorbtia nutrientilor, sintetizarea vitaminelor, detoxifierea compusilor, scaderea productiei de gaze

– efectele detrimentale: productia toxinelor, diaree, constipatie, productie carcinogena, productie de H2S

Microflora normala a tubului digestiv:

Cavitatea bucala gazduieste 108 bacterii, stomacul 102 bacterii, instestinul subtire 106-7 bacterii, intestinal gros 1011-12 bacterii(9% din total), in timp ce in colon se regasesc 1012-13 bacterii, aproximativ 90% din totalul bacteriilor ce compun microflora.

Durata digestiei. Aceasta dureaza in medie 55-72 ore.

Procesul de digerare incepe in momentul in care alimentele ajung in cavitatea bucala. In gura, alimentele petrec mai putin de 1 minut, iar digestia minimala, alimentele suferind majoritar procese fizice de zdrobire, macinare, amestecare, imbibare cu saliva, dar si un proces chimic, sub actiunea substantelor active din compozitia salivei-α amilaza. Bolul alimentar astfel format ajunge in stomac, unde este supus unei proces de sterilizare(aprox. 1 ora), sub actiunea acidului din sucul gastric.

Bolul alimentar este degradat masiv sub actiunea sucului gastric, iar lichidul rezultat este evacuat in intestinul subtire, in portiunea sa initiala-duodenul. Aici, sub actiunea enzimelor sucurilor pancreatic si a sarurilor biliare incepe procesul de degradare(3-5 ore) a bolului alimentar, pana ce se obtin principii alimentare absorbabile, transportate apoi prin peretii intestinali in circulatia sangvina si limfatica. La acest nivel au loc si procesele primare de stimulare a imunitatii.

Tranzitul prin intestinul gros/colon al bolul alimentar dureaza pana la 56 ore, iar la acest nivel au loc activitati biologice primare si resorbtia de apa.

Dezvoltarea florei gastro-intestinale

Tractul GI este steril in utero

El este populat in timpul traseului fatului prin vagin, la nastere, prin ingestia laptelui de mama si/sau a laptelui formulat special pentru nou-nascuti si bebelusi. Populatiile de bacterii care colonizeaza TGI al nou-nascutilor si bebelusilor ce consuma

lapte de mama sunt Lactobacilli si Bifidobacteriile, precum si Bacteroizi, Clostridia, si bacterii enterice.

Coloniile de bacterii formate la nou-nascutii alimentati cu formule de lapte praf, sunt in mod traditional mult mai diverse, insa predomina Clostridia, Bacteroizii si bacteriile enterice, si s-au evidentiat putine colonii de Lactobacilli si Bifidobacterii, ceea ce reprezinta un minus major in constituirea unei flore microbiene echilibrate care stimuleaza imunitatea nou-nascutului si bebelusului. De aceea noile formule de lapte praf sunt cu adaos de Bifidobacterii.

Imunitatea

Este reprezentata de trei linii de aparare organismului uman o

  1. flora intestinala umana
  2. epiteliul intestinal uman
  3. sistemul imunitar uman

Prima linie de aparare-flora intestinala umana- cu efect de bariera sau rezistenta la colonizarea inestinului de catre patogeni. Aceasta ’opozitie deschisa’ se face direct prin urmatoarele actiuni: competitie, inhibarea dezvoltarii patogenilor, patogenilor si parazitarea acestora. De asemenea, o metoda indirecta de barare a dezvoltarii germenilor patogeni este cea a ‘curateniei’ generale a intestinului, de cele mai multe ori manifestandu-se prin diaree.

Ce fel de probiotice sa consumam?

Se recomanda utilizarea acelor tipuri de probiotice care au la baza studii clinice documentate.

Ele sunt foarte clar individualizate in piata, deoarece tulpinile folosite pentru produsele probiotice au o denumire alfa, alfa-numerica(de ex. Bifidobacteria BB-12, sau Lactobacillus Acidofilus LA-5, Lactobacillus rhamnosus GR-1, Lactobacillus rhamnosus GG, Lactobacillus reuteri RC-14, Bacillus Coagulans GBI-30 6086, , etc).

Majoritatea producatorilor de suplimente alimentare care au lansat si comercializeaza pe piata suplimente alimentare probiotice, folosesc tulpini de culturi probiotice care nu au documentatie clinica.

Ca atare produsul contine denumiri generice: ca bifidobacterii, lactobacillus acidofilus, etc, care pot avea sau nu efectele scontate pentru care sunt recomandate.

Prin comparatie, tulpinile de bacterii probiotice documentate clinic(a se vedea paragraful de mai sus) pentru care s-au facut sute de studii clinice si cercetari aprofundate de-a lungul a zeci de ani, au fost evaluate sub diverse aspecte dintre care cele mai importante sunt: stabilitatea, calitatea, eficacitatea, rata de supravietuire si siguranta in utilizare.

Este important sa includem in alimentatie produse probiotice pentru a stimula starea de bine, dar, mai important, aceste bacterii sa fie vii atunci cand achizitionam produsul, cu alte cuvinte produsul consumat sa fie stabil la condiiile de raft (caldura, umiditate-factori agresivi care pot distruge bacteriile vii, daca ambalajul si/sau conditiile de depozitare nu sunt respectate).

Prospect Acidophilus Plus – Pro-Biotic

acidophilus plus

Ai luat multe antibiotice si vrei sa-ti refaci flora intestinala? sau vrei sa-ti cresti imunitatea corpului? Acest probiotic este foarte util.

Prospect pentru utilizatori

 

Acidophilus Plus

 

Continut: 60 capsule

Microorganismele de care avem nevoie in mod natural, denumite lactobacili, traiesc in tubul gastrointestinal si indeplinesc functii benefice pentru sanatatea intestinului. Acesti lactobacili ajuta organismul nostru la producerea vitaminelor din grupul B, ajuta ca sa ne aparam de bacteriile responsabile pentru unele boli, ajuta la digestia lactozei la care multe persoane sunt intolerante.

Stimuleaza, de asemenea, functia imunitara a organismului. Acesti lactobacili “prieteni” sunt foarte importanti pentru prevenirea cresterii excesive a numarului de microorganisme nocive. Nivelul normal de lactobacili poate fi dereglat de o dieta saraca, de boli, diaree, antibiotice, medicamente, alcool.

acidophilus plus
acidophilus plus

Acidophilus Plus marca GNLD  este cel mai complet si eficient probiotic, destinat a reface flora intestinala si un tranzit intestinal sanatos, cu toate beneficiile aferente. Fiecare capsula contine in medie 5 miliarde de bacterii bune din 5 tipuri diferite. Este un integrator de flora bacteriana intestinala benefica ce include si tehnologia necesara pentru protejarea acestor microorganisme de mediul acid din stomac astfel incat sa ajunga vii in intestin, unde pot sa-si exercite efectele benefice. Doar asa pot contribui in cel mai bun mod la buna functionare a aparatului digestiv.

Avantaje GNLD:

 Deriva din alimente integrale si contine bacterii benefice, izolate din produse derivate din lapte, pentru mentinerea unui echilibru sanatos al microorganismelor in tubul gastrointestinal.

 Contine un amplu spectru de microorganisme si furnizeaza cantitati egale din 5 tipuri de bacterii care produc acid lactic: lactobacillus acidophilus, lactobacillus bulgaricus, lactobacillus paracasei,bifidobacterium animalis si streptococcus thermophilus.

 Este concentrat: contine o cantitate de lactobacili benefici echivalenta cu circa 10 portii de iaurt sau 5 portii de lapte pe baza de acidophilus.

 Are eficienta garantata: fiecare capsula aduce in intestin cel putin 5 miliarde de microorganisme vii.

  Este produs de culturi active. In plus, un sistem de protectie exclusiv asigura o cantitate maxima de lactobacili vii care traverseaza mediul acid al stomacului ajung in intestin unde trebuie sa actioneze.

Mod de utilizare: 1-2 capsule pe zi. Dupa deschidere, se pastreaza la frigider. 

 Tara de origine:  Danemarca

Vezi de pretul si disponibilitatea probioticelor la Pro-Biotic

Microbiota intestinala, cunoscuta in trecut ca flora intestinala, poate fi modulata in mod direct prin utilizarea antibioticelor, probioticelor si prebioticelor.

Microbiota intestinala – un organ de sine statator

Microbiota intestinala a reprezentat in ultimii ani subiectul unor intense cercetari medicale. In present, numeroasele functii care s-au dovedit a-i fi atribuite au permis interpretarea sa ca un veritabil organ de sine statator, practic al 4-lea organ al sistemului digestiv.

Studii recente au demonstrat situatii caracterizate prin dezechilibrul microbiotei (cunoscut sub termenul de disbioza intestinala) asociate unor afectiuni gastrointestinale (sindromul de intestin iritabil, bolile inflamatorii intestinale-boala Crohn si colita ulcerativa, sindroamele diareice asociate antibioterapiei, diverticuloza intestinala), hepatice dar si unor afectiuni extraintestinale (alergii, obezitate, diabetul zaharat, etc).

Sistemul digestiv este constituit specific din tractul alimentar (esofag, stomac, intestinul subtire si intestinul gros), ficat si tractul biliar, pancreas si respectiv microbiota intestinala. Tractul gastrointestinal, cu bariera sa epiteliala avand o suprafata totala de 200 m2, reprezinta organul cu cea mai mare expunere la mediul extern!

Sistemul digestiv este in permanenta in contact cu aproximativ 1 kg de bacterii (aproximativ 10¹⁴ microorganisme ce contin peste 3 milioane de gene) aflate in lumenul intestinului. Microbiota intestinala detine un numar impresionant de gene (microbiomul intestinal), superior numeric AND-ului uman dar complementar acestuia, cu care realizeaza un sinergism mutual perfect. Acest pasionant ecosistem interfera cu mentinerea inflamatiei fiziologice, moduleaza procesul de absorbtie a alimentelor si totodata protejeaza impotriva invaziei microorganismelor.

Microbiota intestinala detine functii importante in mentinerea starii de sanatate a organismului. Contribuie la mentinerea integritatii barierei mucosale intestinale si reprezinta principalul stimul pentru dezvoltarea si functionarea adecvata a sistemului imun intestinal. Nu in ultimul rand microbiota intestinala este un bioreactor al organismului nostru ce contribuie la extragerea celei mai mari cantitati de energie din alimente si influenteaza de asemenea anumite caracteristici psihocognitive individuale.

S-a demonstrat existenta unei relatii bidirectionale intre centrii nervosi si microbiota intestinala ce se exprima prin semnale endocrine, imunologice, nervoase. Acestea sunt doar cateva mecanisme potential implicate in modificarea microbiotei intestinale in conditii de stres.

Microbiotei intestinale ii revine un rol important si in metabolizarea medicamentelor.

Factorii ce moduleaza compozitia microbiotei intestinale sunt factori genetici, sexul, varsta, nivelul de dezvoltare a sistemului imun al organismului, mecanisme fiziologice reprezentate de secretia gastrica acida, secretia biliara si pancreatica, functia motorie intestinala si numerosi factori de mediu incluzand dieta si infectiile gastrointestinale.

Potentialul terapeutic ce rezulta din aceste descoperiri este enorm! Studii stiintifice actuale sunt orientate catre evaluarea beneficiilor pe care le poate avea manipularea microbiotei intestinale in tratamentul anumitor boli sistemice, in modularea metabolizarii medicamentelor si in influentele asupra axului cognitiv-comportamental.

Impactul antibioticelor, probioticelor si prebioticelor

Microbiota intestinala poate fi modulata in mod direct prin utilizarea antibioticelor, probioticelor si prebioticelor.

Probioticele sunt microorganisme care atunci cand sunt administrate in doze adecvate determina un beneficiu terapeutic al gazdei prin reechilibrarea balantei microbiologice a organismului.

Prebioticele sunt ingrediente alimentare ce determina modificari ale compozitiei si activitatii microbiotei conferind un beneficiu gazdei. Ele permit stimularea cresterii si activitatii speciilor de bacterii bune din intestin cu reducerea indirecta a speciilor patogene.

Dintre acestea cele mai eficiente prebiotice par sa fie fructo-oligozaharidele ca inulina si oligofructoza. Studii recente au demonstrat ca suplimentele cu oligofructoza determina o reducere a apetitului si a aportului energetic, scaderea concentratiei lipidelor serice, promoveaza scaderea ponderala si contribuie la imbunatatirea controlului glicemic.

Antibioticele reprezinta cel mai important mijloc de tratament al bolilor infectioase fara a interfera cu celulele organismului.

Actiunea unui singur antibiotic poate insa determina o alterare marcata a microbiotei intestinale si un dezechilibru al balantei dintre flora intestinala si organismul gazda, cu perturbari metabolice si ale absorbtiei vitaminelor, cresterea permeabilitatii intestinale, susceptibilitatea la infectii, indeosebi fungice si un risc crescut de infectie cu Clostridium difficile.

In timp ce atunci cand sunt folosite nejudicios antibioticele pot altera microbiota intestinala, pe de alta parte ele pot fi eficient folosite in anumite afectiuni patologice ale tractului gastrointestinal (boala Crohn, sindromul de intestin iritabil, diverticuloza intestinala).

Microbiota intestinala si sindromul de intestin iritabil

Sindromul de intestin iritabil este o afectiune functionala caracterizata prin durere si /sau discomfort abdominal la care se asociaza cel putin doua din urmatoarele caracteristici : a) ameliorarea dupa defecatie; b) asocierea cu o modificare in frecventa scaunelor (diaree sau constipatie); c) asocierea cu o modificare in consistenta scaunelor. Reprezinta o importanta cauza de morbiditate in tarile industrializate, cu un impact semnificativ asupra calitatii vietii. Cauzele acestei afectiuni sunt multifactoriale. Diferitele cauze puse in evidenta pana in prezent converg catre o perturbare a comunicarii bidirectionale intre tubul digestiv si sistemul nervos central. Exista numeroase argumente ce sustin rolul alterarii microbiotei intestinale (disbiozei intestinale) in declansarea simptomelor, in aparitia unei hipersensibilitati viscerale sau a unei inflamatii intestinale minime in aceasta afectiune. Aceasta evolutie in fiziopatologia sindromului de intestin iritabil deschide perspective terapeutice legate de utilizarea probioticelor, prebioticelor si chiar a anumitor antibiotice in sindromul de intestin iritabil.

Microbiota intestinala si bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn si colita ulcerativa)

Bolile inflamatorii intestinale sunt afectiuni cronice, multifactoriale ce afecteaza tractul gastrointestinal si sunt reprezentate de boala Crohn si colita ulcerativa.

Mecanismele de producere a acestor afectiuni este inca incomplet cunoscut. La persoanele cu predispozitie genetica se produce un raspuns imun anormal si inadecvat fata de bacterii, virusuri, alimente cu care interactioneaza tractul digestiv avand drept consecinta producerea excesiva de mediatori ai inflamatiei.

Tratamentul bolilor inflamatorii intestinale nu este curativ , avand insa ca obiectiv inducerea si mentinerea remisiunii, atenuarea simptomelor intestinale si extraintestinale, ameliorarea calitatii vietii prin mentinerea unui status nutritional adecvat.

Studii recente au evaluat posibilitatea introducerii probioticelor si prebioticelor in tratamentul bolilor inflamatorii intestinale. Ipoteza potrivit careia microbiota intestinala joaca un rol crucial in patogenia bolilor inflamatorii intestinale constituie un suport rational pentru utilizarea antibioticelor, probioticelor si prebioticelor.

Microbiota si diverticuloza intestinala

Diverticuloza intestinala este recunoscuta ca o afectiune comuna, cu incidenta in continua crestere in tarile industrializate, indeosebi in Statele Unite si in Europa. Se asociaza cu o dieta bogata in proteine, lipide, alimente procesate si saraca in fibre si cu obezitatea. Incidenta creste cu varsta si respectiv frecventa complicatiilor .

Diverticulii sunt reprezentati de protruzii saculare ale stratului mucosal si submucosal in zonele de slaba rezistenta a peretelui colonic.

In timp ce majoritatea cazurilor sunt asimptomatice, aproximativ 20% din cazuri prezinta simptome abdominale (dureri) sau complicatii (episoade de inflamatie a diverticulilor-diverticulita sau hemoragii digestive).

Descoperiri fiziopatologice recente au atribuit un rol cheie al modificarilor florei intestinale (disbiozei intestinale) atat in aparitia simptomatologiei bolii diverticulare cat si in raspunsul la tratament.

Utilizarea antibioticelor, probioticelor si prebioticelor in aceasta afectiune vizeaza modularea florei intestinale care este afectata la aceasta categorie de pacienti, cu controlul inflamatiei, al permeabilitatii intestinale si al producerii de gaze.

Microbiota intestinala si bolile hepatice

Intestinul si microbiota intestinala sunt implicate in in patogenia si evolutia a numeroase afectiuni hepatice: boala hepatica alcoolica, ficatul gras nonalcoholic, colangita sclerozanta si mai ales in anumite complicatii ale cirozei hepatice cum sunt encefalopatia hepatica si peritonita bacteriana spontana.

Ficatul gras nonalcoolic reprezinta cea mai frecventa afectiune hepatica la nivel global cu o prevalenta de 3-10% in functie de varsta, sex, etnie si alti factori de risc.

Desi este o afectiune multifactoriala, microbiota intestinala joaca un rol important in evolutia ficatului gras nonalcoolic de la simpla acumulare de grasimi catre inflamatia hepatica.

Majoritatea afectiunilor hepatice se caracterizeaza prin alterari ale microbiotei intestinale, ale barierei intestinale sau prin translocarea bacteriilor intestinale in circulatia sanguina. Modularea microbiotei intestinale reprezinta o tinta terapeutica utila in preventia si tratamentul complicatiilor acestor afectiuni hepatice.

Microbiota intestinala si tumorile gastrointestinale

Rolul florei intestinale normale sau alterate in neoplaziile intestinale nu este pe deplin cunoscut. Se presupune ca legatura stransa intre bacterii si inflamatia cronica poate interveni in aparitia leziunilor mucoasei intestinale. Importanta inflamatiei cronice in inducerea cancerului colorectal este sustinuta de date ce atesta scaderea incidentei acestei neoplazii legata de consumul antiinflamatoriilor nonsteroidiene.

In mod particular prezenta anumitor specii bacteriene poate activa o serie de mecanisme inflamatorii, metabolice si nutritionale capabile de a promova dezvoltarea tumorala la un anumit nivel.

Subiectii identificati cu o “flora carcinogena” ar trebui sa constituie tinta unor trialuri terapeutice in vederea modificarii acestor factori predispozanti prin dieta, utilizarea prebioticelor, probioticelor si antibioticelor ce ar putea conduce la o scadere a incidentei cancerelor gastrointestinale cu un puternic impact asupra sanatatii publice.

Microbiota intestinala obezitatea, rezistenta la insulina si diabetul zaharat

Obezitatea reprezinta o conditie cu incidenta in continua crestere, in special in tarile vestice ce rezulta din alterarea balantei energetice a organismului. O dieta hipercalorica si inactivitatea fizica sunt principalele cauze ale obezitatii dar studii recente sugereaza totodata ca flora intestinala joca un rol patogenic important atat in obezitate cat si in sindromul metabolic si in diabetul zaharat tip II deoarece poate influenta absorbtia nutrientilor si metabolismul energetic si inflamatia. Afla mai multe despre ficatul gras nonalcoolic.

Microbiota intestinala joaca un rol cheie impreuna cu factorii genetici, epigenetici si factorii de mediu in aparitia obezitatii, diabetului si a rezistentei la insulina in mod special prin declansarea inflamatiei subclinice ce caracterizeaza aceste afectiuni si prin reglarea absorbtiei si a metabolismului energetic.

Modularea acesteia, in mod special prin utilizarea probioticelor, poate constituie o componenta a strategiei terapeutice pentru controlul acestor afectiuni , in prezent existand studii preliminare pentru stabilirea exacta a tulpinilor specifice de probiotice si a duratei de administrare necesare a acestora.eroase afectiuni gastrointestinale si sistemice.

Prospect Refflor – Pro-Biotic

Prospect pentru utilizatori

REFFLOR Prospect

Pro-Biotice

Conţinut

Lactobacillus addophilus, Lactobacillus casei şi Bifidobacterium bifidum şi excipienţi: amidon de cartof, stearat de magneziu, acid ascorbic. Numărul de bacterii vii într-o capsulă este de peste 2×109 (13, 34 mg).

Indicaţii Refflor prospect

REFFLOR (Pro-Biotice Visscum) pentru adulţi asigură buna funcţionare a tubului digestiv la adulţi. Asigură un tranzit intestinal optim, frecvenţă normală a scaunelor, echilibrul bacteriilor în tubul digestiv. REFFLOR se recomandă ca adjuvant ta tratamentul cu antibiotice, având rolul de a ajuta la refacerea florei intestinale.

Microbiota intestinala, cunoscuta in trecut ca flora intestinala, poate fi modulata in mod direct prin utilizarea antibioticelor, probioticelor si prebioticelor.

Administrare Refflor

1 – 3 capsule zilnic, în cazul problemelor de frecvenţă a scaunelor. Se recomandă administrarea a 3 capsule zilnic în timpul tratamentelor cu antibiotice şi continuarea administrării încă o săptămână după încetarea administrării antibioticelor.

Refflor Prospect
Refflor Prospect

Precauţii utilizare. Cititi acest prospect Refflor

Nu se cunosc manifestări neplăcute datorate administrării de REFFLOR.

A nu se administra copiilor sub 3 ani.

Ambalaj Refflor

Cutie cu 2 blistere sau cutie colectivă cu 50 blistere de Al/PVC a câte 10 capsule. Atenţionări

Administrare oral. A nu se lăsa la îndemâna şi la vederea copiilor mici. Ase păstra ta temperaturi sub 25°C în ambalajul original. A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj. A nu se depăşi doza zilnică recomandată.

Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată şi echilibrată şi nu îşi propun să prevină, să diagnosticheze, să trateze sau să vindece nici o boală.

Supliment alimentar notificat la IBA cu nr. AA 3190/2009.

producător: Harmonium International Inc.,

Canada importator: HYLLAN PHARMA, Bucureşti

Vezi de pretul si disponibilitatea probioticelor la Pro-Biotic

Microbiota intestinala – un organ de sine statator

Microbiota intestinala a reprezentat in ultimii ani subiectul unor intense cercetari medicale. In present, numeroasele functii care s-au dovedit a-i fi atribuite au permis interpretarea sa ca un veritabil organ de sine statator, practic al 4-lea organ al sistemului digestiv.

Studii recente au demonstrat situatii caracterizate prin dezechilibrul microbiotei (cunoscut sub termenul de disbioza intestinala) asociate unor afectiuni gastrointestinale (sindromul de intestin iritabil, bolile inflamatorii intestinale-boala Crohn si colita ulcerativa, sindroamele diareice asociate antibioterapiei, diverticuloza intestinala), hepatice dar si unor afectiuni extraintestinale (alergii, obezitate, diabetul zaharat, etc).

Sistemul digestiv este constituit specific din tractul alimentar (esofag, stomac, intestinul subtire si intestinul gros), ficat si tractul biliar, pancreas si respectiv microbiota intestinala. Tractul gastrointestinal, cu bariera sa epiteliala avand o suprafata totala de 200 m2, reprezinta organul cu cea mai mare expunere la mediul extern! Sistemul digestiv este in permanenta in contact cu aproximativ 1 kg de bacterii (aproximativ 10¹⁴ microorganisme ce contin peste 3 milioane de gene) aflate in lumenul intestinului. Microbiota intestinala detine un numar impresionant de gene (microbiomul intestinal), superior numeric AND-ului uman dar complementar acestuia, cu care realizeaza un sinergism mutual perfect. Acest pasionant ecosistem interfera cu mentinerea inflamatiei fiziologice, moduleaza procesul de absorbtie a alimentelor si totodata protejeaza impotriva invaziei microorganismelor.

Microbiota intestinala detine functii importante in mentinerea starii de sanatate a organismului. Contribuie la mentinerea integritatii barierei mucosale intestinale si reprezinta principalul stimul pentru dezvoltarea si functionarea adecvata a sistemului imun intestinal. Nu in ultimul rand microbiota intestinala este un bioreactor al organismului nostru ce contribuie la extragerea celei mai mari cantitati de energie din alimente si influenteaza de asemenea anumite caracteristici psihocognitive individuale. S-a demonstrat existenta unei relatii bidirectionale intre centrii nervosi si microbiota intestinala ce se exprima prin semnale endocrine, imunologice, nervoase. Acestea sunt doar cateva mecanisme potential implicate in modificarea microbiotei intestinale in conditii de stres.

Microbiotei intestinale ii revine un rol important si in metabolizarea medicamentelor.

Factorii ce moduleaza compozitia microbiotei intestinale sunt factori genetici, sexul, varsta, nivelul de dezvoltare a sistemului imun al organismului, mecanisme fiziologice reprezentate de secretia gastrica acida, secretia biliara si pancreatica, functia motorie intestinala si numerosi factori de mediu incluzand dieta si infectiile gastrointestinale.

Potentialul terapeutic ce rezulta din aceste descoperiri este enorm! Studii stiintifice actuale sunt orientate catre evaluarea beneficiilor pe care le poate avea manipularea microbiotei intestinale in tratamentul anumitor boli sistemice, in modularea metabolizarii medicamentelor si in influentele asupra axului cognitiv-comportamental.

Impactul antibioticelor, probioticelor si prebioticelor

Microbiota intestinala poate fi modulata in mod direct prin utilizarea antibioticelor, probioticelor si prebioticelor.

Probioticele sunt microorganisme care atunci cand sunt administrate in doze adecvate determina un beneficiu terapeutic al gazdei prin reechilibrarea balantei microbiologice a organismului.

Prebioticele sunt ingrediente alimentare ce determina modificari ale compozitiei si activitatii microbiotei conferind un beneficiu gazdei. Ele permit stimularea cresterii si activitatii speciilor de bacterii bune din intestin cu reducerea indirecta a speciilor patogene. Dintre acestea cele mai eficiente prebiotice par sa fie fructo-oligozaharidele ca inulina si oligofructoza. Studii recente au demonstrat ca suplimentele cu oligofructoza determina o reducere a apetitului si a aportului energetic, scaderea concentratiei lipidelor serice, promoveaza scaderea ponderala si contribuie la imbunatatirea controlului glicemic.

Antibioticele reprezinta cel mai important mijloc de tratament al bolilor infectioase fara a interfera cu celulele organismului.

Actiunea unui singur antibiotic poate insa determina o alterare marcata a microbiotei intestinale si un dezechilibru al balantei dintre flora intestinala si organismul gazda, cu perturbari metabolice si ale absorbtiei vitaminelor, cresterea permeabilitatii intestinale, susceptibilitatea la infectii, indeosebi fungice si un risc crescut de infectie cu Clostridium difficile.

In timp ce atunci cand sunt folosite nejudicios antibioticele pot altera microbiota intestinala, pe de alta parte ele pot fi eficient folosite in anumite afectiuni patologice ale tractului gastrointestinal (boala Crohn, sindromul de intestin iritabil, diverticuloza intestinala).

Microbiota intestinala si sindromul de intestin iritabil

Sindromul de intestin iritabil este o afectiune functionala caracterizata prin durere si /sau discomfort abdominal la care se asociaza cel putin doua din urmatoarele caracteristici : a) ameliorarea dupa defecatie; b) asocierea cu o modificare in frecventa scaunelor (diaree sau constipatie); c) asocierea cu o modificare in consistenta scaunelor. Reprezinta o importanta cauza de morbiditate in tarile industrializate, cu un impact semnificativ asupra calitatii vietii. Cauzele acestei afectiuni sunt multifactoriale. Diferitele cauze puse in evidenta pana in prezent converg catre o perturbare a comunicarii bidirectionale intre tubul digestiv si sistemul nervos central. Exista numeroase argumente ce sustin rolul alterarii microbiotei intestinale (disbiozei intestinale) in declansarea simptomelor, in aparitia unei hipersensibilitati viscerale sau a unei inflamatii intestinale minime in aceasta afectiune. Aceasta evolutie in fiziopatologia sindromului de intestin iritabil deschide perspective terapeutice legate de utilizarea probioticelor, prebioticelor si chiar a anumitor antibiotice in sindromul de intestin iritabil.

Microbiota intestinala si bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn si colita ulcerativa)

Bolile inflamatorii intestinale sunt afectiuni cronice, multifactoriale ce afecteaza tractul gastrointestinal si sunt reprezentate de boala Crohn si colita ulcerativa.

Mecanismele de producere a acestor afectiuni este inca incomplet cunoscut. La persoanele cu predispozitie genetica se produce un raspuns imun anormal si inadecvat fata de bacterii, virusuri, alimente cu care interactioneaza tractul digestiv avand drept consecinta producerea excesiva de mediatori ai inflamatiei.

Tratamentul bolilor inflamatorii intestinale nu este curativ , avand insa ca obiectiv inducerea si mentinerea remisiunii, atenuarea simptomelor intestinale si extraintestinale, ameliorarea calitatii vietii prin mentinerea unui status nutritional adecvat.

Studii recente au evaluat posibilitatea introducerii probioticelor si prebioticelor in tratamentul bolilor inflamatorii intestinale. Ipoteza potrivit careia microbiota intestinala joaca un rol crucial in patogenia bolilor inflamatorii intestinale constituie un suport rational pentru utilizarea antibioticelor, probioticelor si prebioticelor.

Microbiota si diverticuloza intestinala

Diverticuloza intestinala este recunoscuta ca o afectiune comuna, cu incidenta in continua crestere in tarile industrializate, indeosebi in Statele Unite si in Europa. Se asociaza cu o dieta bogata in proteine, lipide, alimente procesate si saraca in fibre si cu obezitatea. Incidenta creste cu varsta si respectiv frecventa complicatiilor .

Diverticulii sunt reprezentati de protruzii saculare ale stratului mucosal si submucosal in zonele de slaba rezistenta a peretelui colonic.

In timp ce majoritatea cazurilor sunt asimptomatice, aproximativ 20% din cazuri prezinta simptome abdominale (dureri) sau complicatii (episoade de inflamatie a diverticulilor-diverticulita sau hemoragii digestive).

Descoperiri fiziopatologice recente au atribuit un rol cheie al modificarilor florei intestinale (disbiozei intestinale) atat in aparitia simptomatologiei bolii diverticulare cat si in raspunsul la tratament.

Utilizarea antibioticelor, probioticelor si prebioticelor in aceasta afectiune vizeaza modularea florei intestinale care este afectata la aceasta categorie de pacienti, cu controlul inflamatiei, al permeabilitatii intestinale si al producerii de gaze.

Microbiota intestinala si bolile hepatice

Intestinul si microbiota intestinala sunt implicate in in patogenia si evolutia a numeroase afectiuni hepatice: boala hepatica alcoolica, ficatul gras nonalcoholic, colangita sclerozanta si mai ales in anumite complicatii ale cirozei hepatice cum sunt encefalopatia hepatica si peritonita bacteriana spontana.

Ficatul gras nonalcoolic reprezinta cea mai frecventa afectiune hepatica la nivel global cu o prevalenta de 3-10% in functie de varsta, sex, etnie si alti factori de risc.

Desi este o afectiune multifactoriala, microbiota intestinala joaca un rol important in evolutia ficatului gras nonalcoolic de la simpla acumulare de grasimi catre inflamatia hepatica.

Majoritatea afectiunilor hepatice se caracterizeaza prin alterari ale microbiotei intestinale, ale barierei intestinale sau prin translocarea bacteriilor intestinale in circulatia sanguina. Modularea microbiotei intestinale reprezinta o tinta terapeutica utila in preventia si tratamentul complicatiilor acestor afectiuni hepatice.

Microbiota intestinala si tumorile gastrointestinale

Rolul florei intestinale normale sau alterate in neoplaziile intestinale nu este pe deplin cunoscut. Se presupune ca legatura stransa intre bacterii si inflamatia cronica poate interveni in aparitia leziunilor mucoasei intestinale. Importanta inflamatiei cronice in inducerea cancerului colorectal este sustinuta de date ce atesta scaderea incidentei acestei neoplazii legata de consumul antiinflamatoriilor nonsteroidiene.

In mod particular prezenta anumitor specii bacteriene poate activa o serie de mecanisme inflamatorii, metabolice si nutritionale capabile de a promova dezvoltarea tumorala la un anumit nivel.

Subiectii identificati cu o “flora carcinogena” ar trebui sa constituie tinta unor trialuri terapeutice in vederea modificarii acestor factori predispozanti prin dieta, utilizarea prebioticelor, probioticelor si antibioticelor ce ar putea conduce la o scadere a incidentei cancerelor gastrointestinale cu un puternic impact asupra sanatatii publice.

Microbiota intestinala obezitatea, rezistenta la insulina si diabetul zaharat

Obezitatea reprezinta o conditie cu incidenta in continua crestere, in special in tarile vestice ce rezulta din alterarea balantei energetice a organismului. O dieta hipercalorica si inactivitatea fizica sunt principalele cauze ale obezitatii dar studii recente sugereaza totodata ca flora intestinala joca un rol patogenic important atat in obezitate cat si in sindromul metabolic si in diabetul zaharat tip II deoarece poate influenta absorbtia nutrientilor si metabolismul energetic si inflamatia. Afla mai multe despre ficatul gras nonalcoolic.

Microbiota intestinala joaca un rol cheie impreuna cu factorii genetici, epigenetici si factorii de mediu in aparitia obezitatii, diabetului si a rezistentei la insulina in mod special prin declansarea inflamatiei subclinice ce caracterizeaza aceste afectiuni si prin reglarea absorbtiei si a metabolismului energetic.

Modularea acesteia, in mod special prin utilizarea probioticelor, poate constituie o componenta a strategiei terapeutice pentru controlul acestor afectiuni , in prezent existand studii preliminare pentru stabilirea exacta a tulpinilor specifice de probiotice si a duratei de administrare necesare a acestora.eroase afectiuni gastrointestinale si sistemice.

 

De ce avem nevoie de probiotice? 

  

Tubul digestiv este locul unde acționează în sinergie flora intestinală, mucoasa intestinală și sistemul imunitar. În interiorul sistemului digestiv lucrează, în umbră, 24 de ore din 24, peste 100 000 de miliarde de bacterii. Datorită acestei flore intestinale, organismul nostru digeră alimentele, sintetizează vitamine și alte substanțe nutritive. Este o adevărată lume vie, organizată într-un ecosistem aflat în echilibru perfect. Stresul, alimentația nesănătoasă, tratamentul cu antibiotice cauzează dezechilibrul florei intestinale. Acest lucru are un impact serios asupra stării de sănătate, conducând la: infecții repetate, acnee, micoze, tulburări digestive (diaree, constipație, sindromul intestinului iritabil), oboseală și stări depresive inexplicabile. Soluția? Probioticele — bacteriile ‘bune’, care reechilibrează flora intestinală și readuc starea de bine. Dar și prebioticele — acele fibre speciale, care favorizează dezvoltarea probioticelor.

Care este rolul florei intestinale? 

  

Flora intestinală exercită multiple funcții fiziologice, asigurând o stare bună de sănătate: 

*ajută la digerarea hranei, 

* permite sinteza anumitor vitamine, 

*hrănește mucoasa intestinală și contribuie la menținerea integrității sale, 

*are un rol primordial în apărarea organismului, prin efectul de barieră care împiedică înmulțirea bacteriilor agresive

Atunci când flora intestinală își pierde echilibrul, bacteriile benefice nu-și mai pot juca rolul favorabil. În această situație, pentru a restabili echilibrul florei intestinale, este necesară administrarea unui supliment nutritiv pe bază de probiotice și prebiotice. 

Probioticele favorizează echilibrul florei intestinale. Ele îmbunătățesc activitatea barierei intestinale contra agenților patogeni externi. Totodată, probioticele stimulează sistemul imunitar în lupta contra infecțiilor de sezon

Prebioticele favorizează înmulțirea probioticelor, ceea ce determină un efect inhibitor asupra dezvoltării bacteriilor patogene, prevenind infecțiile. În plus, prebioticele au capacitatea de a absorbi substanțe nocive cum ar fi toxinele cu potențial cancerigen sau colesterolul rău. 

  

Reguli esențiale în alegerea unui probiotic eficient 

  

Probioticele și prebioticele pot fi administrate împreună sub forma suplimentelor alimentare simbiotice. Pentru a fi siguri că optați pentru un produs eficient, este indicat să țineți seama de următoarele reguli de bază: 

 alegeți un produs care conține o cantitate suficientă de probiotice astfel încât să-și facă efectul. Spre exemplu, probioticele Institutului Rosell și-au dovedit eficiența administrate zilnic în concentrație de 3 miliarde de bacterii vii, liofilizate/100 mg. 

– asigurați-vă că bacteriile conținute sunt conservate printr-o metodă sigură și că rămân vii. Procesul de liofilizare le asigură probioticelor capacitatea de a supraviețui o perioadă lungă de timp și un termen de valabilitate mai mare. Institutul Rosell a dezvoltat mai multe tehnologii pentru a crește termenul de valabilitate a tulpinilor sale probiotice de la 18 la 24 de luni. 

– pentru a vă apăra de infecțiile de sezon, urmați o cură cu probiotice și prebiotice timp de o lună. Un pliculeț cu probiotice și prebiotice luat în fiecare dimineață, înaintea micului dejun, reprezintă un veritabil scut de apărare împotriva virozelor, otitelor sau infecțiilor gastrointestinale. 

 

Intotdeauna consultati un medic sau farmacist inainte de a lua orice fel de pastila