Analize Medicale pentru identificarea cauzelor bolilor

[pcig category=analize-medicale display=tree show=post_title links=subcategory_name,post_title hide_empty=true  order=asc orderby=title]

Printre afecţiunile silenţioase, pe care le depistăm în faze incipiente doar întâmplător, la investigaţii de rutină, se numără bolile de inimă, hepatitele virale cronice B şi C, diabetul, precum şi unele tipuri de cancer. Majoritatea analizelor şi controalelor medicale se recomandă să fie repetate la şase luni sau la un an. Acest lucru se stabileşte în funcţie de starea de sănătate a fiecărui pacient în parte , dacă există o boală deja instalată  şi de factorii de risc, precum vârsta înaintată, fumatul sau consumul excesiv de alcool.

Măcar odată pe an este indicat să ne facem timp pentru un set complet de analize. Astfel, putem descoperi din timp anumite afecţiuni şi să le tratăm încă din fază incipientă.

Iată câteva analize pe care este bine să fie făcute anual:

• Electrocardiogramele. Acestea pot evidenţia modificări ale activităţii cardiace, precum tulburări de ritm, ischemie, infarct sau hipertrofie ventriculară
• Măsurarea tensiunii arteriale cu limite acceptate între 100/60 mm Hg şi 140/90 mm Hg
• Determinarea glicemiei. Atunci când este peste 120 mg/dl ridică suspiciunea de diabet zaharat
• Hemoleucograma. Aceasta este utilă pentru identificarea anemiei, infecţiilor, alergiilor
• Ionograma. Lista ionilor conținuți într-un lichid organic (sânge, urină) și a concentrațiilor lor exprimate în milimoli pe litru. O ionogramă cuprinde dozarea ionilor pozitivi (sodiu, potasiu, calciu, magneziu) și negativi (clor, bicarbonați, proteine, fosfați, sulfați, acizi organici) conținuți în prelevatul studiat. O ionogramă urinară este prescrisă adesea în completarea unei ionograme sangvine pentru a preciza starea funcției renale și suprarenale
• Determinarea transaminazelor TGO/TGP, indicatori ai funcţiei hepatice şi a markerilor virali pentru hepatita B, C, infecţie HIV/SIDA
• Sumarul de urină. Această analiză poate depista infecţii ale căilor urinare, diabetul zaharat şi o eventuală insuficienţă renală
• Ecografia abdomeno-pelvină. Aceasta este importantă deoarece aduce informaţii în ceea ce priveşte parametrii ficatului, colecistului (cel mai sensibil organ la stres), splina, rinichi, apendic, ovare şi poate reprezenta semnalul de alarmă atunci când patologicul invadează graniţele normalităţii

Dacă ţi-ai început viaţa sexuală, este important să mergi la medicul ginecolog.

 Testul Babeş-Papanicolau poate depista o infecție cu candidă, trichomonas sau o inflamație nespecifică a cervi­xului. Mai mult, acest test ajută la depistarea leziunilor precoce ale cancerului de col uterin cazul persoanelor care nu au o relaţie stabilă şi care au avut mai mulţi parteneri sexuali, specialiştii recomandă, la fiecare şase luni, teste de sânge pentru depistarea bolilor cu transmitere sexuală, cum ar fi sifilisul sau infecţia cu HIV.

Ecografia mamară. Tumorile benigne şi maligne ale sânului pot fi diagnosticate la timp prin această ecografie

• Mamografia. Aceasta este recomandată să se efectueze la un interval de 1, 2 ani la femeile cu vârste cuprinse între 40-49 ani şi anual pentru femeile cu vârsta de peste 50 ani
• Radiografie pulmonară. Pentru fumători, această radiografie îi poate convinge să lupte împotriva acestui viciu
• Control la dentist (un detartraj şi un periaj profesionist sunt binevenite, cel puțin o dată pe an)
• Consultul oftalmologic. Acesta poate preveni durerile de cap, tulburările de vedere, glaucomul sau cataracta
• Consultul endocrinologic. Acesta ajută în cazul variaţiilor ponderale semnificative, independente de aportul alimentar, schimbări bruşte de dispoziţie, intoleranţă la temperaturi extreme, palpitaţii, senzaţie de sufocare
• Fibrinogen. Arată capacitatea de coagulare a sângelui
• Sideremia care indică concentraţia de fier. În cazul adulţilor, se adaugă profilul lipidic (colesterol total, trigliceride, HDL colesterol, LDL colesterol) deremie, calciu total şi calciu ionic, magneziu, creatinină, sumar de urină, examen coproparazitologic, exsudat faringian

Copiilor este bine să le fie verificată glicemia şi să li se facă examene coproparazitologice. Nu sunt de neglijat nici testele pentru determinarea alergiilor. Tot mai mulţi copii şi tineri suferă de alergii, care netratate pot duce foarte repede la astm.

După vârsta de 45 de ani, bărbaţii trebuie să includă în examinarea anuală testul antigenului specific prostatic şi un tuşeu rectal.
Analizele şi controalele medicale se pot face la medicul de familie sau la medicul de specialitate. În funcţie de situaţie, acestea se pot repeta de mai multe ori pe an sau o dată la câţiva ani.

Preturi si Tarife ale Analizelor Medicale