CISTITA.
Reprezintă o inflamare a vezicii urinare, provocată în 80% din cazuri de bacteria Escherichia coli. Boala se manifestă prin micţiuni (urinări) dese şi dureroase, urină tulbure (uneori cu sânge), dureri în partea inferioară a abdomenului. Foarte frecventă la femei, apare rareori la bărbaţi, indicând o anomalie anatomică sau o infecţie a prostatei.
Dacă această afecţiune nu se tratează corespunzător, nu numai că va deveni o afecţiune cronică dar riscă să afecteze grav rinichi declanşând o pielonefrită (o infecţie la nivelul rinichilor care este mult mai gravă)
Cistita este o infecţie urinară joasă foarte frecventă care poate distruge parenchimul renal dacă nu este tratată corespunzător. Este o afecţiune de origine infecţioasă, ce apare ca urmare a prezenţei în interiorul vezicii urinare a unor bacterii.
In general se recunoaşte faptul că peste 40% dintre femei fac în cursul vieţii cistită. Numărul bărbaţilor afectaţi de această afecţiune este mult mai mic. În majoritatea cazurilor avem de-a face cu o contaminare a uretrei şi a vezicii urinare. Nu are rost să analizăm cauzele care pot produce aceste afecţiuni dar este bine să fie cunoscute pentru a putea fi prevenite. Diferenţele fiziologice între cele două sexe sunt mari şi anatomia femei permite mult mai uşor infectarea.
Ascensiunea bacteriilor de-a lungul uretrei este mult mai uşoară în cazul femeilor pentru că are uretra mult mai scurtă. La femei este mult mai aproape de orificiul anal, condiţiile de igienă trebuie cu mai mare atenţie respectate, relaţiile sexuale, vidul postmicţional, micţiunea incomplectă, hidratarea insuficientă, dereglările organismului, deficitele imunitare, sunt câteva dintre cauzele care fac ca această afecţiune să se menţină mai mult timp şi să fie mult mai frecvente.
Mai există însă şi sarcina care de asemenea poate să favorizeze, malformaţiile, refluxul urinei, anomaliile căilor excretorii, corpii străini în arborele urinar (calculi), sau diabetul ar fi doar câteva dintre cauzele care fac ca această afecţiune să fie atât de frecventă.
La bărbaţi apare datorită afecţiunii prostatei. Prostata care este o glandă aşezată pe traiectul uretrei, are tendinţa să crească în volum micşorând sau chiar închizând canalul. Prin încetinirea evacuări urinei se pot produce mai uşor o serie de microbi. Deci după 40 de ani apare foarte des şi la bărbaţi.
Simptome: debutul este brusc. Expunerea la frig şi umezeala sunt factorii declanşanţi cei mai des incriminaţi. Rolul raporturilor sexuale este foarte rar amintit, trebuie totuşi spus că în declanşarea unor cistite şi acesta este incriminat uneori. Uneori se prezintă febră. Durerea apare cu diferite intensităţi. Senzaţia de jenă, arsură în hipogastru exacerbate de micţiune. Durerea creşte la distensia vezicală şi face ca distensia vezicii să fie dorită.
Uretrita este foarte rar incriminată. Sunt de reţinut însă tulburările micţionale cronice, emoţionale, mai ales la femei. Pot surveni la orice vârstă, dar îndeosebi în perioada de exacerbare a instabilităţii emoţionale. În cele mai multe cazuri se prezintă doar cu apariţia de dureri şi usturimi la micţiune. De multe ori însă este prezentă şi nevoia imperioasă de a urina.
La bărbat infecţia joasă este mai gravă şi de cele mai multe ori este însoţită de prostatită care este frecventă. In acest caz există semne de disurie, o retenţie acută a urinei şi mai ales temperatura care poate ajunge la 40 de grade. Pot fi prezente multe complicaţii. Se menţionează chiar şocul sau metastaze septice.
Tratamentul oricare s-ar face trebuie să se adreseze elementului sau factorilor declanşatori. Fiind vorba despre o infecţie este foarte greu de stabilit un tratament medicamentos adecvat fără o antibiogramă şi multe alte examene de laborator sau clinice. Tratamentul fitoterapeutic este simplu şi se poate face fără nici un alt control sau examene complicate de laborator.
Există forme particulare: cistita trichomonazică, baccilară, de iradiere, amicrobiană, din sindromul Reiter, alergică, psihosomatică, interstiţială, vezica diabetică care vor trebui depistate de către medicul specialist şi bine înţeles tratate şi acestea corespunzător, chiar dacă nu sunt atât de frecvente durerile acute.
Acestea se pot de asemenea trata cu ajutorul plantelor medicinale. Este un tratament mult mai blând, dar din păcate este de mai lungă durată şi va trebui făcut până la vindecarea complectă pentru a nu mai apare recidivele care sunt foarte frecvente tocmai datorită faptului că nu se face tratamentul suficient de mult timp pentru a dispare toţi germenii patogeni din organism.
Pentru că aprovizionarea cu plante medicinale diferă de la o localitate la alta vom da mai jos lista cu plantele utile în tratarea cistitei în care nu vom include şi tratamentul cazurilor particulare.
Tratament:
În timpul tratamentului este necesar repausul la pat, evitarea frigului şi a umezelii. Regimul alimentar trebuie să fie uşor, astfel încât să nu suprasolicite stomacul; un repaus alimentar de 2-3 zile este foarte indicat.
Plante utile în tratarea cistitei: afin, aloe, anin negru, albăstrele, alun, bătrâniş, brad, brâncuţă, brânca ursului, brustur, călţunaşi, căpşun, cătină, cerenţel, cimbru, cireş, ciuboţica cucului, coacăz negru, coada calului, coada şoricelului, cozi de cireşe, fasole, feciorică, fragi, frasin, gălbenele, ghimpe, hamei, iarbă neagră, in, jneapăn, leuştean, levănţică, limba mielului, măceş, mătase de porumb, merişor de munte, mesteacăn, muşchi de piatră, muşeţel, nalbă mare, nap, năprasnic, nuc, orz, osul iepurelui, păpădie, pătrunjel, pir, pelin, pin, plămânărică, plop negru, porumb (mătase, ulei), porumbar, pufuliţă cu flori mici, roibă, rostopască, rotunjoară, salvie, scai vânăt, schinduf, sfeclă roşie, smochine, soc, sorbestrea, spanac, splinuţă, stejar, straşnic, sunătoare, tătăneasă, toporaş, traista ciobanului, ţintaură, urzică, urzică moartă, vişin, vulturică, zămoşiţă, zmeur.
Mod de folosire al plantelor medicinale:
Afin (Vaccinum myrtillus) frunze. Se vor pune 2 linguriţe de frunze mărunţite la 250 ml apă. Se vor fierbe timp de 5 minute după care se strecoară. Se vor consuma 2 căni pe zi. Utile mai ales datorită faptului că aceste frunze conţin arbutină şi tanin, ceea ce la face foarte utile mai ales în cazul în care există şi o hematurie sau doar numai infecţie, deoarece această plantă ajută la distrugerea microbilor. De asemenea este un imunostimulent, iar pe termen lung combate cistitele recidivante. Se poate folosi şi tinctura 75-100 picături pe zi intern.
Albăstrele (Centaurea cyanus) florile conţin alcaloizi, substanţe terpenoide, ceea ce le face foarte utile în foarte multe din cazurile de cistită. Se vor pune 1 linguriţă de flori mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se vor acoperi apoi timp de 10 minute cu un capac. Se pot consuma 2 căni pe zi.
Alun (Corylus avelana -coaja albă interioară de pe tulpină) se va pune o mână de coajă la 2 litri de apă. Se vor fierbe apoi timp de 10 minute după care se strecoară. Se vor folosi la spălături vaginale sau băi de şezut. Pentru intern se va folosi o cantitate de 1 linguriţă mărunţită la 250 ml apă. Se va fierbe timp de 5 minute. Se strecoară. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.
Anin negru (Alnus glutinosa) conţine foarte mult tanin şi este indicat mai ales pentru spălături vaginale. În acest caz se va pune o mână de coajă la 2 litri de apă. Se va fierbe timp de 15 minute după care se strecoară. Se vor face 2-3 spălături vaginele în funcţie de gravitatea hemoragiei. Intern se va face din 1 linguriţă de coajă mărunţită care se va fierbe timp de 5 minute la 250 ml apă, după care se strecoară.
Arnică (Arnica montana)-flori, chiar dacă sunt toxice în tratamentul intern, (conţin arnicină, acid galic, inulină, materii tanante) sunt unele dintre plantele cele mai des utilizate pentru efectul deosebit pe care pot să-l aibă în procesul de distrugere microbian. Se vor folosi 1 linguriţă de flori la 500 ml apă clocotită. Se acopere apoi vasul pentru 10 minute şi după cele 10 minute se strecoară. Se poate consuma în cursul unei zile. B) Se poate consuma tot pentru efectul deosebit pe care-l are această plantă şi tincturile. În acest caz trebuie să se respecte cu stricteţe cantitatea indicată de producător care diferă în funcţie de concentraţia soluţiilor de la un producător la altul.
Bătrâniş (Erigeron canadensis) conţine ulei eteric şi colină. Este indicată sub formă de ceai. Se va pune 1 linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute, după care se strecoară. Se pot consuma 2 ceaiuri pe zi.
Brad (Abies alba- cetină şi răşină) este foarte bogat în tanin şi frunzele au un ulei foarte util ca antibiotic. Răşina este şi ea renumită pentru activitatea antimicrobiană. A)Frunzele se mărunţesc 1 linguriţă şi se pun la 250 ml apă. Se vor fierbe apoi timp de 15 minute. Se vor strecura şi se consumă 3 căni pe zi. b)Frunzele se mărunţesc şi se vor pune 50 g de ramuri cu frunze mărunţite la 2 litri de apă. Se vor fierbe apoi timp de 30-40 de minute, după care se strecoară. S e pot face spălături vaginale sau băi de şezut în fiecare seară înainte de culcare. C)Tămâie- se va lua câte o bucăţică de mai multe ori pe zi şi se suge ca o gumă de mestecat. Este utilă mai ales pentru cei care au şi candida. D ) se va lua o bucăţică de tămâie care se va topi cu puţin unt sau untură de porc nesărată. La o parte de tămâie se va pune 2 părţi de grăsime. Se va topi pe baie de apă. Se amestecă şi se formează o cremă foarte utilă pentru ungeri externe, sau se mai introduce un pic de ceară pentru a fi transformate în ovule care se pot introduce intravaginal.
Există în comerţ atât ovule cât şi creme cu răşină care sunt foarte eficiente.
Brâncuţă (Sysymbrium officinale) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Intern se pot consuma 2 căni pe zi ,iar extern se pot face spălături vaginale.
Brânca ursului (Heracleum spondylium) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Intern se pot consuma 2 căni pe zi ,iar extern se pot face spălături vaginale.
Brusture (Arctium lappa) rădăcină. Conţine ulei eteric, inulină, mucilagii, etc. Se poate folosi atât la spălături cât şi pentru consum intern. Intern se va face un ceai din 1 linguriţă de rădăcină mărunţită la 250 ml apă. Se va fierbe timp de 15 minute după care se strecoară. Se va putea consuma 3 căni pe zi, preferabil după mese.
Călţunaşi (Bellis perenis)- 1-2 linguriţe de frunze se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi după răcire se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Ajută atât la vindecarea afecţiunii cât şi la calmarea durerilor. Se face până la dispariţia simptomelor.
Căpşun (Fragaria viridis) ceaiul preparat din frunze are un efect antiinflamator şi uşor diuretic, fiind util în toate afecţiunile aparatului urinar. Este de ajutor şi în eliminarea unei cantităţi mari de urină şi implicit a bacteriilor. 1 linguriţă de frunze uscate mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită: Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Cătină (Tamarix ramosissima) 1 linguriţă de coajă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute apoi se strecoară. Intern se pot consuma 2 căni pe zi, pentru efectul astringent, la fel se pot face şi spălături tot pentru acelaşi efect.
Cerenţel Geum urbanum) rizomul conţine ulei eteric, cu eugenol, licozida geina. Are miros de cuişoare. Este foarte eficient datorită acestor componente în această afecţiune. Se va pune o linguriţă de rădăcină mărunţită la 250 ml apă. Se fierbe apoi timp de 5 minute după care se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi din acest ceai.
-Se va pune 4 linguri de plantă mărunţită la 2 litri de apă. Se vor fierbe timp de 10 minute apoi se strecoară. Se va folosi pentru spălături zilnic. Intern se va pune 1 linguriţă de plantă mărunţită (rădăcină) la 250 ml apă. Se va fierbe apoi timp de 5 minute şi se strecoară. În funcţie de gravitatea afecţiunii se pot folosi 2-3 ceaiuri pe zi.
Cimbru (Sautreja hortensa) se foloseşte planta care conţine un ulei volatil cu carvone, cymol, timol, tanin şi substanţe amare. Este un bun antibiotic indicat în cistite. Se va pune o linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, după care se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi din acest ceai. Cu acesta se vor putea face şi spălături vaginale. Se vor pune 4 linguri de plantă mărunţită la 1 litru de apă. Se vor fierbe apoi timp de 5 minute, după care se strecoară şi se vor face spălături. Este bine să se facă zilnic cel puţin 2 spălături, practicate numai cu irigatorul.
Cireş (Cerasus avium-codiţe de fructe). Se denumesc în farmacie- Stipites Cerasorum. Conţin flavonozide şi săruri de potasiu ceea ce le face foarte indicate în afecţiunile renale şi chiar în cistită, cu atât mai mult cu cât au un puternic efect în afecţiunile urinare şi renale. Se vor folosi câte o mână de cozi de cireşe care se vor pune la 500 ml de apă. Se fierb apoi timp de 15 minute după care se strecoară. Se va consuma în cursul zilei, această cantitate poate fi depăşită.
Ciuboţica cucului (Primula officinalis) ajută pentru că are efecte multiple asupra organismului: ajută la eliminarea prin transpiraţie a toxinelor, este calmant al sistemului nervos, reglează aparatul digestiv şi este dezinfectant. Se va folosi în felul următor: 1 linguriţă de rădăcină se va tăia mărunt după care se va pune la 250 ml apă. Se va fierbe timp de 5 minute după care se strecoară. Se va bea în cursul unei zile, 2-3 căni. B) Se vor pune 2 linguriţe de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se vor consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Se poate folosi şi la spălături vaginale.
Coacăz negru (Ribes nigrum)- frunzele au efect diuretic. 1 linguriţă de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.
Coada calului (Equisetum arvense) Se vor pune 3 linguriţe de plantă mărunţită la 500 ml apă. Se va fierbe apoi timp de15 minute. Se strecoară şi se consumă în cursul zilei. Se poate folosi şi la spălături sau băi de şezut sau chiar băi complecte.
Coada şoricelului (Achillea milefolium) se pot folosi atât frunzele cât şi florile, ambele au o puternică acţiune antimicrobiană. Se va face din 1 linguriţă de plantă mărunţită care se va pune în 250 ml apă clocotită. Se va acoperi apoi pentru 15 minute, după care se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Cozi de cireşe (Cerasus vulgaris) Se va pune un pumn de cozi de cireşe la 500 ml apă. Se va fierbe apoi timp de 15 minute. Se strecoară şi se va consuma în decursul zilei.
Fasole ( Phasoleum vulgaris-teci) indicat mai ales în cazurile în care există o retenţie a urinei. Se va putea însă combina şi cu alte plante, adăugându-se şi această acţiune în cazul în care se foloseşte şi acest ceai. Se va pune 1 linguriţă de teci mărunţite la 250 ml de apă. Se vor fierbe15-20 minute, după care se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni în cazul în care există o retenţie de urină.
Feciorică (Herniaria glabra)-se indică în afecţiunile acestea deoarece conţine saponine, cumarină şi uleiuri eterice care-i conferă acţiune antibiotică şi diuretică destul de puternică. Se poate face din 1 linguriţă de plantă mărunţită care se va pune la 250 ml apă clocotită. Se pot bea 2-3 căni în cursul zilei.
Fragi (Fragaria vesca) tulpini şi rădăcini. Se vor pune 3 linguriţe mărunţite la 500 ml de apă. Se vor fierbe apoi timp de 10 minute, după care se strecoară şi se va consuma în cursul unei zile. Este un ceai care se folosea încă din antichitate pentru această afecţiune şi încă pentru multe afecţiuni renale.
Frasin (Fraxinus excelsior-frunze) conţine inozită, manită, quercitrină, tanin, etc. Este foarte indicat atât pentru acţiunea diuretică cât şi pentru cea antibiotică care-o exercită la nivelul renal şi a aparatului urinar. Se va face un ceai din 1 linguriţă de frunze mărunţite care se vor pune în 250 ml de apă. Se vor fierbe timp de 10 minute apoi se strecoară. Se vor putea consuma 2 căni pe zi.
Gălbenele (Calendula officinalis-flori) conţin ulei eteric, acid oleanolic, saponine, carotenoizi, substanţe amare. Sunt foarte indicate şi des folosite în toate afecţiunile aparatului urinar, mai ales pentru efectul antibiotic deosebit pe care-l au la nivelul acestui aparat. Se va pune 1 linguriţă de flori mărunţite la 250 ml apă. Se va acoperi apoi şi se va lăsa 15 minute după care se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Conţine calendulina, mucilagii, saponozide, acid malic, etc.
Ghimpe (Xantium spinosum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 2 căni pe zi.
Hamei (Humulus lupulus) se indică mai ales pentru efectul calmant pe care-l are asupra organismului. Se va face din 1 linguriţă de conuri zdrobite care se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se va bea fracţionat în cursul unei zile.
Iarbă neagră (Calluna vulgaris)- 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 2 căni pe zi.
In (Linum usitatissimum -seminţe) se foloseşte datorită mucilagiilor care le conţine şi care ajută la de congestionare şi calmare. Se va pune 1 linguriţă de seminţe la 250 ml apă. Se vor fierbe timp de 10 minute după care se lasă 30 minute şi se strecoară. Se va consuma 1-2 căni pe zi pentru efectul calmant. Se pot face de asemenea spălături cu aceste seminţe din care se va folosi o cantitate mai mare de ceai şi puţin mai concentrat, folosindu-se cantitate dublă de plantă.
Jneapăn (Pinus mugo )- câteva rămurele tinere se pun mărunţite la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute, apoi se strecoară. Intern se pot consuma 2 căni pe zi şi extern se poate face spălătură vaginală. Este un bun calmant al durerii.
Leuştean (Levisticum officinalis)- se pune 1 linguriţă de rădăcină de leuştean la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este foarte util mai ales dacă este vorba despre inflamaţia vezicii urinare şi totodată este un bun diuretic.
Levănţică (Lavandula angustifolia) 1 linguriţă de flori mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma intern 2 căni pentru efectul calmant.
Limba mielului (Borago officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 2 căni pe zi. Se pot face şi spălături.
Măceş (Rosa canina) 1 linguriţă de flori mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma intern 2 căni pentru efectul calmant.
Mătase de porumb (Zea majs) 1 linguriţă de mătase mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma intern 2 căni pentru efectul calmant.
Merişor (Vacccinium vitis-idaea) conţine ericolină, arbutozid, hidrochinonă, tanin. Este recunoscut ca ceaiul care vindecă această afecţiune cu certitudine în cele mai multe cazuri ca şi alte afecţiuni ale vezicii urinare sau rinichi. Are un efect extrem de puternic, din această cauză unii indică doar acest ceai care se pare că este sigur în majoritatea cazurilor. De asemenea este folosit în foarte multe ceaiuri combinate tocmai pentru acest efect. Ceaiul acesta se face puţin mai deosebit ca altele: se va pune o jumătate da cană de apă rece în care se vor pune 2 linguriţe de plantă mărunţită. Se va lăsa apoi timp de 8 ore. Se strecoară dimineaţa. Peste plantele acestea se vor pune apă clocotită, doar o jumătate de cană. Se va pune apoi capacul pentru 20 de minute. Se va strecura separat de primul. Tot peste aceste plante se pune de această dată o ceaşcă de apă şi se fierb timp de 5 minute. Se strecoară separat şi se lasă până devine călduţ. Se strecoară apoi şi se uneşte cu celelalte 2 ceaiuri. Se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu alimentar pentru mărirea alcalinităţii. De fapt a fost o jumătate de cană de macerat, o jumătate de cană de infuzie şi o cană de decoct. Se vor uni doar când se ajunge la o temperatură sub 40 de grade ca să nu se distrugă nişte principii active care s-au obţinut prin macerare. Se va consuma în cursul zilei. Este poate unul din cele mai renumite ceaiuri. Are un efect diuretic şi antiseptic foarte puternic. Acesta nu se recomandă femeilor gravide.
Mesteacăn (Betula verrucosa) are saponozide, rezine, mucilagii, etc. Poate combate cu mare succes bolile renale şi de asemenea o serie întreagă de infecţii ale aparatului uro-genital. Se va pune 4 linguriţe de frunze bine mărunţite de mesteacăn la 250 ml de apă în clocot. Se va lăsa apoi acoperit 20 de minute şi se va strecura. Se obţine în acest fel un ceai concentrat care se poate consuma în cursul zilei. La acest ceai este obligatoriu să se pună un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu alimentar înainte de a se consuma.
Muşchi de piatră (Cetraria islandica) conţine lichelină, izolichelină, etc. Este un bun antibiotic distrugând foarte mulţi germeni patogeni din aparatul urinar. Se va pune 1 linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se va lăsa apoi acoperit pentru 15 minute după care se strecoară. La sfârşit chiar înainte de administrare se va adăuga un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu alimentar. Se pot consuma 3 ceaiuri pe zi.
Muşeţel (Matricaria camomilla-flori) este şi aceasta o plantă folosită încă din antichitate care este foarte bogat în azulenă ceea ce-i conferă un efect antibiotic de excepţie. O linguriţă de flori se vor mărunţi apoi se vor pune la 250 ml apă. Se vor fierbe apoi timp de 10 minute după care se strecoară. Se vor consuma 2-3 căni pe zi.
Nalbă mare (Althea officinalis)– se pune peste 1 linguriţă de plantă mărunţită 250 ml apă rece. Se lasă doar 2 ore apoi se strecoară: Ajută la calmarea durerilor vezicii. Se bea o cană pe parcursul unei zile.
Nap (Brasica napus) pentru tratarea cistitelor, în litiaza urică, gută, bronşite, tuse, angină, enterite, folosiţi infuzia dintr-o lingură de pubere de rădăcină la 500 ml apă clocotită. Lăsaţi vasul acoperit 15-20 minute, apoi strecuraţi. Beţi întreaga cantitate în 2-3 reprize pe parcursul unei zile.
Năprasnic (Geranium robertianum) conţine ulei eteric, tanin, etc. Se va face un ceai din 1 linguriţă de plantă mărunţită care se va pune la 250 ml apă clocotită. Se va acoperi pentru 15 minute, după care se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.
Nuc (Juglans regia-frunze) se va pune 2 linguri de frunze mărunţite la 250 ml apă. Se va fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Foarte utile pentru efectul antibiotic şi pentru că acestea conţin mult tanin ceea ce le face astringente. Sunt indicate şi în cazul în care există secreţii mai abundente singur sau împreună cu alte plante.
Osul iepurelui (Ononis spinosa) conţine alfa-onocerina, acid citric, taninuri, fitosteroli, ulei gras, etc. Produce diureză şi are un efect antibiotic destul de puternic şi o acţiune diuretică marcantă. Se va face un ceai din rădăcină. 2 linguri de rădăcină mărunţită se vor pune la 500 ml apă clocotită. Se vor acoperi pentru 15 minute după care se strecoară. Se poate consuma în cursul unei zile până la 3 căni pe zi, este bine să fie îndulcit cu miere polifloră dacă nu există contra indicaţii..
Păpădie (Traxacum officinalis)– 1 lingură de frunze uscate şi rădăcini mărunţite se pune la 250 ml apă rece. Se pune pe foc şi se lasă să fiarbă după ce dă în clocot încă 1 minut. Se strecoară şi se pot consuma 2 căni pe zi. Efectul diuretic al acestei plante ajută şi la îndepărtarea impurităţilor din organism.
Pătrunjel (Petroselinum crispus) 500 g de rădăcină curăţită se pune la 2 litri de apă şi se fierbe până scade apa la jumătate apoi se consumă în cursul unei zile. Se poate face zilnic pentru efectul puternic diuretic.
Pelin (Artemisia absintum) conţine ulei eteric cu azulenă şi este foarte indicat în foarte multe infecţii. Se va pune o linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se pot consuma 2 ceaiuri pe zi. Datorită principiilor amare acesta este indicat şi pentru a mări pofta de mâncare. Extern pentru spălături se va face cu 4 linguri de plantă puse în 2 litri de apă clocotită. Se strecoară apoi când ajunge la temperatura corpului se pot face băi de şezut sau se vor face tot cu acest ceai spălături vaginele seara.
Pin (Pinus silvestris-muguri) indicaţi datorită taninului ce-l conţin şi a uleiului volatil. Se vor pune 3 linguri de vârfuri de ramuri tinere la 2 litri de apă. Se vor fierbe apoi până va scădea apa la jumătate. Se vor strecura. Se poate consuma apoi în decursul unei zile. Pentru spălături se indică tot această procedură dar cu o cantitate mai mare atât de plantă cât şi de vârfuri de ramuri. Este şi acesta un antibiotic de excepţie. Are efect emolient şi dezinfectant.
Pir (Agropyron repens) datorită principiilor active ca mucilagii, saponine, fructoză, inulină, ulei volatil, etc. Este unul dintre ceaiurile preferate de multă lume în special de vindecătorii populari. Poate şi datorită faptului că este foarte uşor de obţinut la sate. Se va pune o linguriţă de rizomi mărunţiţi la 250 ml de apă în clocot. Se vor acoperi apoi timp de 15 minute. Se strecoară. Se pot bea 3 căni pe zi. Ajută şi la producerea transpiraţiei şi prin aceasta la eliminarea toxinelor din corp.
Plămânărică (Pulmonaria officinalis) are saponine, săruri de potasiu şi tanin. Se va pune 1 linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se va lăsa acoperit pentru 10 minute după care se strecoară. Se pot consuma în cursul unei zile3-4 căni. Extern se va face o cantitate mai mare de ceai cu care se pot face spălături sau băi de şezut calde.
Plop negru (Populus nigra-muguri) salicina, taninul, populina, etc îl indică atât ca antibiotic excepţional cât şi ca un bun calmant. Se mărunţesc muguri 1 linguriţă de muguri striviţi se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se strecoară după 10 minute. Se pot bea 2-3 ceaiuri pe zi.
Porumb (Zea majs-mătase) se poate face din 1 linguriţă de mătase mărunţită care se va pune la 250 ml apă clocotită. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Este unul dintre ceaiurile care se indică pentru mărirea diurezei.
Porumbar (Prunus spinosa) 1 linguriţă de flori mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma intern 2 căni pentru efectul diuretic.
Pufuliţă cu flori mici (Epilobium parviflorum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma intern 2 căni pentru efectul calmant.
Roibă (Rubia tinctorium) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma intern 2 căni pentru efectul calmant.
Rostopască (Chelidonium majus-planta) conţine alcaloizi specifici: cheleritrină, berberină, sanguinarină, etc. Se indică atât intern cât şi extern la spălături vaginale sau băi de şezut. Este una dintre plantele care se indică în situaţiile cele mai grave. Este indicată chiar şi în formele canceroase. Intern: se va pune o jumătate de linguriţă la 250 ml de apă clocotită. Se strecoară după 10 minute. Se va consuma în cursul zilei cu înghiţituri mici. Se pot consuma până la 5 căni pe zi. Are un efect diuretic. B) Se va folosi tinctură procurată de la centrele specializate plafar. Se va lua conform prospectului. Extern: se va pune 2 linguriţe la un litru de apă clocotită. Se acopere pentru 20 de minute. Se strecoară. Se vor face spălături vaginele seara sau băi de şezut.
Rotunjoară (Glechoma hederaceum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma intern 2 căni pentru efectul calmant.
Salvie (Salvia officinalis) conţine ulei eteric, saponine, tanin, acid oleanolic, etc. Este foarte indicată nu numai pentru efectul diuretic ci şi pentru substanţele antibiotice care fac să nu se mai poată înmulţi germenii patogeni. Se va pune 1 linguriţă de plantă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se vor putea consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Foarte indicată de asemenea femeilor şi celor care au diferite probleme glandulare. Este foarte utilă vindecând foarte multe afecţiuni şi inflamaţii ale tractului urinar. Se pot bea mai multe căni pe zi.
Scai vânăt (Eryngium planum- planta) conţine saponine, ulei volatil, etc. Are posibilitatea să distrugă o serie de microbi. Se va pune 1 linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă. Se va fierbe timp de 15 minute, după care se strecoară. Se beau 3-4 căni pe zi. Tot în acest fel se poate face şi pentru spălături vaginele sau băi de şezut.
Schinduf (Trigonela foenum graecum) 1 linguriţă de seminţe mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma intern 2 căni.
Sfeclă roşie (Beta vulgaris rubra) decoct de sfeclă roşie. Se fierbe un pumn de bucăţi de rădăcină tăiate mărunt la un litru de apă şi se fierb timp de 15 minute. Se strecoară şi se pot consuma 3 căni pe zi.
Soc ( Sambucus nigra-frunze sau coaja) din flori se vor pune 2 linguriţe de flori mărunţite la 500 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Se vor putea consuma intern 2-3 căni pe zi. Dacă se doreşte cu acestea se pot face spălături pentru efectul dezinfectant, caz în care cantitatea de ceai care se va prepara va fi mai mare. Pentru efectul diuretic se va putea face un ceai din coajă de soc sau chiar din rădăcină (coajă). În acest caz se va lua 2 linguriţe de coajă mărunţită care se va pune la un litru de apă. Se va fierbe până ajunge la jumătate. Se strecoară. Se va putea consuma în cursul zilei pentru efectul diuretic foarte puternic. Din flori- peste 1-2 linguriţe de flori se toarnă 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3-4 căni pe zi. Ceaiul acesta are un efect diuretic şi uşor antiseptic.
Splinuţă (Solidago vrigaurea) 2 linguriţe se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Ajută la vindecarea definitivă a acestei afecţiuni sau mai ales a afecţiunilor vezicii. Se poate folosi şi tinctura 40 de picături dimineaţa şi seara.
Stejar (Quercus robur) cunoscut încă din antichitate pentru rolul său în oprirea hemoragiilor este foarte util şi astăzi. Se va lua 1 linguriţă de coajă de stejar mărunţită care se va pune la 250 ml de apă. Se va fierbe apoi timp de 10 minute. Se va strecura. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Mai utile sunt însă galele acestor copaci. Est vorba despre frunzele care fac un fel de gogoşi. Acestea sunt cele mai eficiente.
Strugurii-ursului (Arctostaphylos uwa-ursi) 1 linguriţă de plantă (frunze) se pune la 250 ml apă rece. Se lasă planta la macerat 1-2 zile amestecând din când în când. Se strecoară şi se încălzeşte uşor când se bea. Este una dintre plantele cele mai utile la toate afecţiunile rinichiului şi vezicii urinare, având un efect dezinfectant. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.
Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris planta) se va pune 1 linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Este o plantă care ajută şi la afecţiunile inimii. Extern se poate face spălături cu cantitate mai mare de ceai.
Urzică (Urtica dioica) este indicată pentru dezinfecţie şi remineralizare, dar şi pentru refacerea celulară. Se va pune 2 linguriţe de plantă mărunţită la 500 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoară. Are şi un efect antiinflamator şi uşor diuretic fiind foarte utilă aproape în toate afecţiunile aparatului urinar. Se poate folosi atât intern cât şi la spălături vaginale sau băi de şezut caz în care se foloseşte cantitate dublă de plantă.
Usturoi (Allium sativum)– se zdrobesc 3 căţei de usturoi fără coajă şi se pun să fiarbă în 250 ml apă pentru 5 minute. Se lasă acoperit până la ajungerea lichidului la temperatura corpului. Se strecoară şi apoi se bea acest lichid. Se consumă 3 căni pe zi, până la dispariţia simptomelor.
Vulturică (Hieracium pilosella) este utilă pentru că conţine cumarină, flavonoide şi acid cafeic. Are acţiune diuretică remarcabilă, este dezintoxicantă, creşte eliminarea apei, ureei, creatininei şi acidului uric. Este antiseptică, în special contra Colibacililor şi Proteus. Se ia tinctură câte 50-100 picături pe zi. Se poate folosi perioade lungi de timp pentru a nu reapare recidive.
La toate aceste ceaiuri care se vor folosi intern este indicat în cazul în care nu suferiţi de diabet să folosiţi mierea polifloră pentru îndulcire care şi ea este foarte utilă în tratamentul acestei afecţiuni.
Produsele stupului sunt şi ele utile în această afecţiune şi anume:
Tinctura de propolis luată intern, care înlocuieşte cu succes antibioticele. Se vor lua câte 2 picături la fiecare 5kg\corp de tinctură, care se vor pune pe un miez de pâine, se mestecă bine în gură şi se înghit la fiecare din cele 3 mese (înainte cu 15 minute).
Propolis ovule- se vor introduce intravaginal câte unul seara după ce s-a făcut spălătura cu ceaiuri medicinale. Este indicat să se pună un tampon pentru a nu păta lenjeria peste noapte.
La bărbaţi mai ales cei care au şi afecţiunea prostatei se va introduce un supozitor de propolis seara în anus.
Unguent cu propolis 10-20% se poate aplica local în strat subţire o dată sau chiar de 2 ori pe zi.
Lăptişorul de matcă se va putea lua zilnic, pentru a mări capacitatea de rezistenţă a organismului.
Miere se poate consuma zilnic câte 2-3 linguriţe sau va înlocui chiar în alimentaţie zahărul.
Polenul de albine 20 g pe zi luat în 2-3 reprize înainte de mese cu 15 minute şi mestecat foarte bine în gură. Se va lua minimum 20 de zile pentru a întării organismul.
Păstura se va putea consuma câte o bucată da 2-3 cm de 2-3 ori pe zi în cure de mai multe zile.
Băile sau spălăturile cu plante medicinale, ajutorul pe care-l oferă produsele stupului, evitarea frigului şi umezelii vor face ca să se vindece foarte rapid de cistită, fără să se mai ajungă la cistite cronice.
Tratamentul de mai sus este util chiar şi în cazurile în care este vorba despre o cistită cronică. In acest caz însă nu se va face tratamentul doar 15 zile cât ar fi normal să se facă un tratament pentru cistită ci se va face minimum o lună, în funcţie de cum va reacţiona organismul.
În momentul în care trec simptomele supărătoare nu înseamnă că v-aţi vindecat, ci doar că tratamentul ales este cel corect şi se va continua în cazul cistitelor incipiente minimum 15 zile tratamentul, iar în cele cronice minimum 30 de zile, zilnic fără întrerupere.
În cazul în care este prezent sângele în urină pentru a opri hemoragia se vor face ceaiuri interne dintr-una din plantele de mai jos sau chiar combinaţie din mai multe în funcţie de gravitatea afecţiunii:
Combinaţii.
Coada şoricelului 1 linguriţă şi 1 linguriţă de urzică moartă se pun mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2 căni pe zi. De asemenea cu acest amestec se pot face spălături vaginale.
Mai notăm faptul că în foarte multe cazuri cărbunele medicinal este foarte util mai ales în cazul femeilor care în cazul în care îşi vor introduce cărbune medicinal sub formă de praf cât mai fin în vagin, pus într-un săculeţ făcut din tifon. Se va pune pentru a dezinfecta. Se poate introduce unul dimineaţa după o prealabilă spălare şi unul seara. Acesta va dezinfecta. Este indicat mai ales la cele care au secreţii urât mirositoare sau care au cancer în sfera ginecologică.
În magazinele de specialitate se găsesc însă şi multe ceaiuri foarte complexe care sunt produse după criterii ştiinţifice şi sunt mult mai active decât orice ceai simplu, pentru că la aceste ceaiuri prin asocierea mai multor plante principiile active din aceste plante se cumulează şi efectul este mult mai puternic. De aceia pentru ceaiurile diuretice este foarte bine dacă se optează pentru unul dintre ceaiurile complexe care se găsesc la dv. în localitate. Aveţi probabil de ales între firme de mare renume. Eu totuşi vă propun să nu încercaţi cu anumite reţete produse de firme străine ci să încercaţi cu produsele făcute de firme româneşti cu prestigiu: Planta-Vorel Piatra- Neamţ, Fares Orăştie, Extract plant- Cluj, Dacia Sebeş, etc. Sunt doar câteva dar au ceaiuri renumite şi la noi în ţară avem foarte multe plante extrem de utile. Aduceţi-vă aminte că în regimul trecut eram una dintre ţările mari exportatoare de plante medicinale, pentru că la noi se fac plantele în flora spontană. La noi câmpurile şi poienele nu sunt poluate acum cu îngrăşăminte pentru că foarte puţine îngrăşăminte se mai folosesc astăzi. Deci apelaţi cu încredere la produsele naturale şi sigure care se fac de firmele noastre nu pentru că sunt mai ieftine ci pentru că sunt mult mai bune ca cele străine.
Formula Plafar- ceai diuretic 1-2-3, etc sunt reţete verificate şi foarte utile şi cred că le găsiţi.
Există pe urmă o altă serie de reţete tot consacrate Plafar pentru afecţiunile renale. De asemenea numerotate care sunt foarte utile.
În privinţa hemoragiilor aveţi de asemenea ceaiuri antihemoragice. Deci încercaţi totuşi un ceai complex, mai ales când aveţi o afecţiune acută. În cazul afecţiunilor cronice va trebui însă să vă faceţi dv un ceai din plantele care le găsiţi la îndemână şi care vi le-am descris mai sus. Încercaţi şi combinaţi dv. 2-3 plante în funcţie de ce găsiţi şi de posibilităţile materiale ale fiecăruia.
Reţetă pentru fetiţe: comprese cu ceapă sau cartofi calzi. Se taie ceapa se bagă la cuptor până se încălzeşte bine, apoi se pune într-un săculeţ de pânză mai tare şi se aşează pe burtă, în zona vezicii urinare. Cu cartofii se procedează la fel: pot fi folosiţi atât copţi cât şi fierţi în coaja lor şi zdrobiţi uşor înainte de a fi pus în săculeţ.
Cataplasmă cu ceai de muşeţel. Se amestecă 2 linguri de flori la 100 ml apă clocotită. Se lasă 10 minute, apoi se strecoară. Se înmoaie un prosop şi se aplică cald pe regiunea vezicii urinare. Deasupra se va pune un prosop uscat. Se lasă timp de 30 minute.
Cataplasme cu mămăliguţă. Se face o mămăliguţă şi se întinde apoi pe o bucată de pânză şi se aplică pe abdomen. Se pune cât de caldă se suportă (să nu producă arsuri), se înveleşte cu ceva mai gros şi se ţine până se răceşte. De cele mai multe ori când se ia jos a dispărut şi durerea. Se poate aplica de câte ori este nevoie.
Renostim- produs de Dacia plant Sebeş. Se găseşte la toate magazinele naturiste şi se foloseşte conform indicaţiilor producătorului.
Tinctura de ghimpe.
Xanthium spinosum.
Produs de Dacia Plant Sebeş.
Acţiuni:
Intern: antiinflamator general, antiinflamator al prostatei, antiseptic (Acţionează mai ales asupra colibaccililor şi asupra Proteus vulgaris), antitumoral, diuretic, favorizează sfărâmarea şi eliminarea calculilor biliari, febrifug.
Indicaţii:
Intern: prostată şi adenom de prostată, nefrite, cistite (mai ales cele colibaccilare şi cu Proteus vulgaris), litiază renală, cancer genital şi de prostată (adjuvant), afecţiuni febrile, adjuvant în turbare şi holeră, hipertiroidie (adjuvant), litiază biliară (mai ales microlitiază).
Contraindicaţii: nu se cunosc.
Tinctura de muguri de plop.
Populus nigra.
Acţiuni.
Intern: antibacterian şi antifungic, antiinflamator, antiseptic intestinal şi urinar, antiviral, diuretic, depurativ, febrifug, hemostatic mediu, inhibă formarea şi dezvoltarea tumorilor, favorizează procesele de regenerare, reglator al activităţii hormonale, reântineritor, stimulent imunitar bun.
Extern: antiseptic, stimulent al imunităţii locale, cicatrizant, favorizează cicatrizarea estetică, inhibă proliferarea celulelor maligne, anticandidozic, antihemoroidal.
Indicaţii.
Intern: gripă şi guturai, dureri de gât, bronşită, amigdalită, tuse, cistită, infecţii renale, dureri de cap, accese de febră, gută, reumatism, afecţiuni tumorale benigne, boală canceroasă, ulcer gastric, enterită, colită de fermentaţie şi de putrefacţie, diaree, adjuvant în intoxicaţiile alimentare.
Extern: cicatricele inestetice, tumorile exteriorizate, cancerul de piele, pentru revitalizarea şi menţinerea sănătăţii, hemoroizi şi fisuri anale.
Contraindicaţii: nu se cunosc.
Tinctura de pufuliţă cu flori mici.
Epilobium montana. Produsă de Dacia Plant Sebeş.
Acţiuni.
Intern: antiinflamator, antitumoral (acţionează în special asupra aparatului reno-urinar şi a prostatei), astringent, colagog, coleretic, depurativ, dezinfectant, diuretic, emolient, hemostatic, hipercolesterolemiant, imunostimulator (în special în segmentul reno-urinar, hepatic şi cel genital), regenerator al ţesuturilor, stimulent puternic al funcţiei hepatice, stimulent şi reglator al producţiei de secreţii gastro-intestinale.
Indicaţii.
Intern: prostată, adenom de prostată, adjuvant în tratarea cancerului de prostată, hepatită cronică evolutivă, adjuvant în ciroză hepatică, enterită (adjuvant), boli renale şi urinare, nefrită, pielonefrită, cistită, uretrită negonococică, ulcer gastrointestinal (adjuvant), adjuvant în tratamentul cancerului cu localizare renală, urinară şi genitală.
Precauţii: administrarea se va realiza în cure de 2-3 luni cu o pauză de 1 lună, mai ales în cazul persoanelor care se confruntă cu hipertensiune arterială.
Contraindicaţii: nu se cunosc.
Tinctura de propolis.
Cea preparată de Dacia Plant Sebeş.
Acţiuni intern: analgezic, antihemoragic, antiseptic al căilor respiratorii medii şi superioare, antiseptic intestinal şi urinar, antiviral, bacteriostatic şi bactericid (anihilează streptococii, stafilococii, salmonella, proteus), febrifug, regenerator epitelial, stimulează procesele de regenerare în ansamblu, stimulent imunitar.
Extern. Antiinfecţios puternic şi cu spectru larg, cicatrizant, analgezic, regenerator epitelial.
Indicaţii.
Intern: guturai, gripă în faza incipientă, dureri de gât (traheită, faringită), bronşită cronică, tuse uscată, tuse chitinoasă, tuse convulsivă, enterită, colită acută şi cronică, infecţii virale la nivelul intestinului şi al tubului digestiv în ansamblu, hipertensiune, ateroscleroză, adjuvant în hepatite de toate tipurile, adjuvant în febra tifoidă, meningită (adjuvant), boli infecţioase însoţite de febră, nefrite, pielo-nefrită, cistită, infecţii reno-urinare în general, prostatită, adjuvant în adenomul de prostată, infecţii cu protozoarul Giardia lambria, tulburări de menopauză.
Extern: amigdalită, faringo-amigdalită, laringită, cancer mamar (adjuvant), cancer al pielii (adjuvant), răni deschise, arsuri de toate tipurile, eczeme infecţioase, aluniţe, negi.
Contraindicaţii. Alergie la propolis. Pentru a evita fenomenele neplăcute, în cazul în care nu ştiţi dacă aveţi su nu intoleranţă la această tinctură, veţi face un test aplicând-o întâi din abundenţă pe o porţiune mică de piele, urmărind efectele care apar. În cazul în care ea nu determină nici un fel de reacţii nedorite (mâncărimi, înroşiri, iritaţie) se poate folosi cu succes.
Stimulent forte al imunităţii- Uz intern.
Produs de Dacia Plant Sebeş.
Acest remediu este o combinaţie de 6 plante imunostimulente, antibacteriene şi febrifuge destinate să ajute la vindecarea rapidă a infecţiilor acute. La început a fost conceput strict pentru vindecarea gripei şi a combinaţiilor sale, ulterior proprietăţile sale antifebrile, imunostimulente generale şi locale recomandându-l ca adjuvant în tratarea infecţiilor renale, urinare şi genitale, în profilaxia răcelilor de tot felul, mai ales în timpul epidemiilor şi schimbărilor bruşte de temperatură şi umiditate.
Acţiuni: imunostimulent general, imunostimulent local pe segmentul respirator şi uro-genital, antifebril, fluidifiant al secreţiilor bronhice şi expectorant, anticataral, stimulent al centrului respirator din sistemul nervos central, antibacterian puternic, antiviral mediu, antifungic, favorizează refacerea epiteliului respirator, astringent, răcoritor, antiinflamator.
Indicaţii: gripă şi guturai (mai ales în faza incipientă), bronşită cronică şi acută, pneumonie (adjuvant), amigdalită, faringită, traheită, dureri de gât în general, cistită, infecţii renale (adjuvant), uretrită (adjuvant), infecţii genitale (adjuvant), adjuvant în infecţii bacteriene, în herpes cu diferite localizări şi în infecţii cu infrabacterii, zona Zoster (adjuvant), intoxicaţie alimentară (adjuvant).
Contraindicaţii: alergie la propolis, stări de vomă.
Renostim.
Învinge rapid infecţiile renale. Uz intern.
Produs de Dacia Plant, Sebeş.
Acţiuni: antiseptic general, antiseptic urinar, antiseptic intestinal, antiinflamator, antispastic, analgezic (sedativ), calculolitic, diuretic, diaforetic, depurativ, emolient, stimulent renal.
Indicaţii: Prin plantele din componenţa sa, are un efect antiseptic puternic, ceea ce duce la remedierea şi chiar vindecarea într-un timp scurt (de ordinul zilelor) a infecţiilor aparatului urinar. Este recomandat cu predilecţie în următoarele afecţiuni: cistită, pielocistită, calculi urinari (are proprietăţi calculolitice şi diuretice- aceasta permite dezagregarea şi eliminarea pietrelor, în plus fiind antiseptic, elimină o bună parte din durerile care par la migrarea calculilor sfărâmaţi pe tractul urinar.), anurie, oligurie, hematurie (inflamaţia intestinului subţire), gastroenterită (inflamaţia stomacului şi intestinului subţire), enterocolită (inflamaţia intestinului subţire şi a colonului), sindrom entero-renal (infecţie globală a intestinului subţire şi a rinichiului, cu manifestări inflamatorii).
Precauţii: în anumite cazuri ienupărul din componenţa acestui preparat poate produce uşoare iritaţii la nivelul rinichilor sau a căilor urinare. Din acest motiv vom lua la începutul tratamentului doar o jumătate de linguriţă în 100 ml apă, mărind apoi doza progresiv.
Contraindicaţii. În cazul existenţei unei sensibilităţi crescute la nivelul rinichilor (de natură să declanşeze usturimi în contact cu plantele foarte puternice din acest produs).
Alte indicaţii şi recomandări: pentru un efect rapid al acestui remediu în infecţiile urinare să poată fi şi durabil pacientul trebuie să respecte normele unui regim de viaţă echilibrat: mese regulate, alimente complete, sănătoase, somn îndestulător, evitarea contactului îndelungat cu frigul, evitarea stărilor de epuizare fizică sau nervoasă.
Se manifestă prin dureri în partea de jos a burţi
Intern : se recomandă o cură de ceai de muguri de plop. Se beau 2-3 căni pe zi, dintr-o infuzie cu 1-2 linguriţe la o cană. Adăugaţi zilnic consumul a 120 gr de miere de albine de fâneaţă, amestecată cu suc de lămâie, din care luaţi doze de 30 gr [ o linguriţă ] . La fiecare masă beţi un pahar de apă minerală în care băgaţi 1-2 linguriţe oţet de mere.
Extern : pentru calmarea durerilor, puneţi să fiarbă într-un vas de pământ, la foc mic, 6 tulpini de praz acoperite cu untdelemn de măsline şi aplicaţi-le cât mai calde pe pântec, în locurile dureroase. Metoda este la fel de eficace si în cazurile de retenţie de urină.
