Prevenire si tratament naturist
Eczemă după ras
Apare, de obicei, în urma unei infecţii provocate fie de o bacterie, fie de o ciupercă. în forma bacteriană se formează, în zona bărbii şi a mustăţilor, mici coşuri purulente, aglomerate în jurul unui fir de păr. După ce puroiul se acumulează în cantitate mare, leziunile acestea, numite pustule, se sparg, zemuiesc, apoi se usucă şi rămân pete de culoare gri. Usturimile, mâncărimile şi durerile dau o stare foarte neplăcută. Uneori rămân şi cicatrice. în ultimul timp, datorită condiţiilor mai bune de igienă (fie la frizer, fie acasă), boala a devenit destul de rară. Mai apar situaţii în colectivităţi, când se folosesc în comun aceleaşi instrumente de bărbierit.
Pentru tratament se recomandă:
Spălări cu coada calului
Spălările şi băile cu coada calului vindecă aceste forme de eczeme. Se utilizează patru linguriţe vârfuite cu plante mărunţite la un litru de apă clocotită. Se lasă „să tragă” o jumătate de minut, se strecoară şi, cu extractul obţinut, se spală zona cu eczema, de mai multe ori, zilnic.
Comprese cu coada calului
Plantele ce rămân de la infuzia preparată anterior, prin strecurare, se aplică, aşa calde, împăturite într-o pânză, pe locul invadat de eczemă. După ce compresa se răceşte, se spală faţa cu ceaiul de coada calului.
Eczema
Inflamaţie a stratului superficial al pielii. Se manifestă prin înroşirea ţesutului cutanat, apariţia unor mici vezicule şi senzaţia de mâncărime.
Este o dermatoză eritemato-veziculoasă, cu zemuire, eroziuni, scuame şi cruste dispuse în plăci şi placarde simetrice, pruriginoasă, foarte recidivantă cu mecanism alergic şi de natură endogenă.
Pruritul precede adesea erupţia, iar eritemul este de obicei palid, difuz însoţit de uşor edem. Pe aceste zone apar vezicule la câteva ore sau zile cu conţinut clar, putând forma pseudoglobule.
Zemuirea care apare este clară sau uşor gălbuie, durează câteva zile sau săptămâni şi se transformă în cruste, care cad spontan sau sub influenţa medicaţiei. Suprafaţa rămasă este roşie, netedă cu scuame furfuracee sau lameloase.
Eczemele se pot infecta, apare secreţia purulentă, cruste de culoarea mierii, pustule, limfangite, adenopatii inflamatorii.
Se descriu mai multe forme de eczeme:
-Eczeme papulo-veziculoasă constituită din papule mici având în vârf vezicule. Aceste leziuni confluează în plăci, placarde dând naştere la o altfel de eczemă.
-Eczema numulară care este de natură microbiană sau bacteriană.
-Eczeme lichefinizate, este o varietate de eczemă cronică, în care apare lichefinizarea, cu şanţurile interpapilare mai adâncite, cu apariţia de pseudopapule, piele îngroşată şi aspră la palpare. De multe ori este vorba despre o alergie care poate fi de natură: alimentară, medicamentoasă sau metabolică.
-Dermatita atopică- denumită în trecut diateza exudativă sau eczema constituţională, apare la sugar în etate de 2 luni, pe faţă simetric, respectând nasul şi regiunea periorală, sub formă de placarde roşii, edematoase cu vezicule mici, zemuinde, eroziuni, cruste fine, scuame. Are o evoluţie lungă. Leziunile se pot impetiginiza, infectarea cu virusul vaccinal sau herpetic producând pustuloza vacciniformă Kaposi-Juliusberg, tradusă prin apariţia bruscă de pustulo-bule, ombilicate, febră, adenopatie mare şi dureroasă. Din această cauză contactul lor cu copii care sunt recent vaccinaţi antivariolic sau purtători de virus herpetic, ca şi vaccinarea acestora este interzisă. Copii mai pot prezenta manifestări alergice (astmă, rinită, prurigo, eczemă). Alergenele de natură alimentară, microbiană şi alergenele inhalate sunt factori determinaţi în apariţia eczemei.
Tratament:
În primul rând se va căuta alergenul care va fi înlăturat dacă s-a găsit.
Se va continua apoi cu o curăţenie a organismului de toxine, care cel mai simplu se poate face cu ajutorul ceaiurilor diuretice şi laxative care sunt sub diferite formule prezentate în orice magazin de specialitate.
Se mai poate face ceva mai eficient şi anume să se facă clisme. Acestea se vor face 10 zile consecutiv câte o clismă seara cu 4 linguri de plantă la 1 litru de apă. Se vor fierbe timp de 5 minute apoi se strecoară. Se fac călduţe şi la presiune mai mică. Se pot face din: pelin, muşeţel, tătăneasă, brusture. Din care doriţi dv. La alegere.
Se va respecta până la vindecare un regim lacto- vegetarian şi făinos.
Se vor exclude de asemenea sau chiar se tratează dacă este cazul focarele de infecţie (dinţi, amigdale, etc).
Unde este cazul se va face un tratament pentru tulburările digestive, dacă sunt prezente.
Se vor consuma de asemenea foarte multe sucuri din legume şi fructe care conţin calciu.
Tratament local:
Se vor putea folosi următoarele plante medicinale: afine, aglică, asmăţui, brusture, coacăz negru, coada calului, coada şoricelului, dediţei, frag, frasin, fumăriţă, gălbenele, grâu, iarbă mare, ienupăr, ipcărige, lăsnicior, lemn câinesc, leuştean, levănţică, măr, mărul lupului, merişor, mesteacăn, migdal, morcov, mur, muşeţel, nalbă, nap, năsturel, năvalnic, nuc, orz, păpădie, pătlagină, pedicuţă, pir, plop negru, porumb, răchitan, roiniţă, rostopască, rozmarin, salcie, salvie, săpunariţă, scai vânăt, scânteiuţă, soc, stejar, sunătoare, trei fraţi pătaţi, ţintaură, varză, vetrice, zămoşiţă, zârnă, zmeur, etc.
Modul de folosire al plantelor medicinale.
Afine (Vaccinum myrtylis) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. În unele cazuri de eczeme uscate se pot pune creme din afine care se găsesc la magazinele de profil.
Aglică (Primula acaulis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.
Asmăţui (Anthricus cerefolium) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.
Brusture (Arctium lappa) 1 linguriţă de rădăcină se pune mărunţită la 250 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături de mai multe ori pe zi.
Coacăz negru (Rubus nigra) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale.
Coada calului (Equisetum arvense) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.
Coada şoricelului (Achilea milefolium) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute. Se strecoară şi se pot consuma 2 căni pe zi. Are proprietăţi antiinflamatoare, antiseptice.
Dediţei (Pulsatilla montana) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.
Frag (Fragaria vesca) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale.
Frasin (Fraxinus excelsior) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Se poate folosi şi coaja mărunţită 2 linguriţe puse la 250 ml apă şi fiert timp de 10 minute, apoi strecurat. Se pun comprese sau se spală local.
Fumăriţă (Fumaria officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.
Gălbenele (Calendula officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită (preferabil flori) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Are şi efect antibiotic.
Grâu (Triticum aestivum) se poate folosi tărâţa de grâu 500g de tărâţe se pun într-un săculeţ care se pune în cadă şi se lasă să curgă apă fierbinte peste el. se indică să se folosească în cazul eczemelor întinse.
Iarbă mare (Inula halenium) se fierb timp de 20 minute 3-4 linguri de pulbere de rădăcină la 250 ml apă. Se strecoară, apoi se aplică comprese locale cu acest decoct. Are acţiune dezinfectantă şi antiinflamatorie
Ienupăr (Juniperus communis) 2 linguriţe de bace mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se folosesc la tamponări sau chiar spălături locale de mai multe ori pe zi. Este un bun dezinfectant şi antibiotic.
Ipcărige (Gysophyla paniculat) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte atunci când există şi răni care trebuie curăţite.
Lăsnicior (Solanum dulcamara) se pun 2 linguriţe de plantă mărunţită la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se aplică local compresă sau cu pansamente, de 2 ori pe zi.
Lemn câinesc (Ligustrum vullgare) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.
Leuştean (Levisticum officinale) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se poate folosi şi rădăcina.
Levănţică (Lavandula angustifolia) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Are acţiune dezinfectantă şi calmantă.
Măr (Mallus pumilla) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Se mai poate pune măr ras care se va ţine în funcţie de toleranţa individuală.
Mărul lupului (Aristolochia clematitis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Un bun dezinfectant care se foloseşte la eczemele microbiene cronice.
Merişor (Vaccinus vitis –idaea) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale.
Mesteacăn (Betula verrucosa) 1 lingură de frunze mărunţite proaspete se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale cu ceaiul obţinut. Este un bun antibiotic. În unele cazuri se va pune în acest ceai şi o linguriţă de bicarbonat de sodiu alimentar (mai ales dacă este asociată şi candidoza). Cu frunzele puse între două pansamente se poate pune cataplasmă.
Migdal (Prunus amygdalus) se foloseşte uleiul cu care se unge local.
Morcov Daucus carota) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Se poate folosi şi morcov ras aplicat local pentru faptul că este cicatrizant.
Mur (Rubus fruticosus) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.
Muşeţel (Matricaria chamomilla) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Are efect antibiotic.
Nalbă (Althea officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. 2 linguriţe de rădăcină se pot pune de asemenea la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături sau tamponamente locale.
Nap (Brassica napus) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Se poate folosi şi rădăcina rasă aplicată local sub pansament.
Năsturel (Nasturtium officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Are şi efect antibiotic.
Năvalnic (Phyllitis ocolopenobium) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.
Nuc (Juglans regia) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Are efect astringent şi dezinfectant.
Orz (Hordeum vulgare) suc obţinut din mlădiţe tinere se poate pune de mai multe ori pe zi, pentru refacerea pielii. Se poate de asemenea fierbe 3-4 linguriţe în 250 ml apă până se moaie boabele apoi se strecoară şi se spală local cu această apă pentru efectul emolient.
Păpădie (Taraxacum officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. 2 linguriţe de rădăcină mărunţită se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 15 minute, apoi se strecoară şi se fac comprese locale, ajutând la curăţirea locală şi cicatrizare.
Pătlagină (Plantago lanceolata) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se poate folosi şi frunza proaspătă aplicată sub pansament şi ţinută pentru 12 ore, apoi se înlocuieşte cu alta.
Pedicuţă (Lycopodium clavatum) se pudrează cu spori de mai multe ori pe zi. Este bun la eczemele în special umede.
Pir (Agropyron repens) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.
Plop negru (Populus nigra) 2 linguriţe de muguri zdrobiţi se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte pentru efectul antibiotic, cicatrizant şi emolient.
Porumb (Zea majs) se foloseşte uleiul din germeni de porumb cu care se va unge local de mai multe ori pe zi. Se foloseşte la rănile uscate.
Răchitan (Lythrum salicaria) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Este antibiotic datorită tanoizilor care-i imprimă şi caracterul astringent.
Roiniţă (Melissa officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Este un bun dezinfectant şi calmant totodată.
Rostopască (Chelidonia majs) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte în special la afecţiunile cronice.
Rozmarin (Rozmarinus officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Are şi acţiune dezinfectantă şi calmantă.
Salcie (Salix alba) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale. Se poate folosi şi coaja mărunţită 2 linguriţe puse la 250 ml apă şi fiert timp de 10 minute, apoi strecurat. Se pun comprese sau se spală local. Datorită acidului salicilic este şi un calmant al durerii şi antiinflamator.
Salvie (Salvia officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte în special la eczemele umede ajutând la diminuarea secreţiilor.
Săpunariţă (Saponaria officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Ajută la curăţirea rănilor fiind un eficient dezinfectant.
Scai vânăt (Eryngium planum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se utilizează în special pentru efectele antibiotice.
Scânteiuţă (Anagallis erecta) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.
Soc (Sambucus nigra) 2 linguriţe de plantă mărunţită (flori) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.
Stejar (Quercus robur) Se poate folosi şi coaja mărunţită 2 linguriţe puse la 250 ml apă şi fiert timp de 10 minute, apoi strecurat. Se pun comprese sau se spală local. Diminuează secreţiile fiind astringentă.
Sunătoare (Hypericum perforatum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Este un bun antibiotic şi cicatrizant datorită hipericinei.
Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte mai ales atunci când există şi mâncărimi.
Ţintaură (Centaurium umbellatum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.
Varză (Brasica oleracea) se pune local frunză de varză strivită.
Vetrice (Chryzanthemum vulgaris) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte pentru efectul antibiotic.
Zămoşiţă (Hibiscum trionum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Ajută şi la calmarea durerilor.
Zârnă (Solanum nigrum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.
Zmeur (Rubus idaea) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi.
Se mai poate pune zer de lapte, oţet în diferite diluţii, pentru cazurile cu mâncărimi, etc.
Cărbunele de lemn.
Tratamentul cu cărbune de lemn datează de mii de ani, fiind încă şi astăzi folosit în multe sate. Acţiunea sa terapeutică se bazează pe proprietăţile sale antitoxice, absorbante, calmante, cicatrizante, antispastice şi antiinfecţioase. Este indicat în intoxicaţiile cu ciuperci sau alte plante otrăvitoare, cu pesticide, etc., în afecţiunile digestive precum diareea, dizenteria, arterită, astmă bronhic, alergie, hipercolesterolemie. În uz extern se foloseşte pentru tratarea eczemelor, rănilor, gangrenei, urticariei. Este contraindicată administrarea cărbunelui celor care sufere de constipaţie.
În cazurile de intoxicaţie se dă bolnavului 1 lingură de praf de cărbune într-un pahar cu apă, de 2-3 ori la rând. În toate celelalte cazuri se ia după fiecare masă 1 linguriţă de pulbere în 200 ml apă sau ceai de sunătoare.
Eczema de contact.
Eczemele de contact apar pe fondul unei alergii, de cele mai multe ori la metale şi se manifestă prin prezenţa de pustule mici şi roşietice pe zona care a luat contact cu elementul alergen. Puteţi scăpa de ele clătind mai întâi foarte bine locul afectat cu apă de la robinet, fără săpun, apoi aplicând împachetări reci cu fiertură din coajă de stejar sau tărâţe de grâu.
Eczeme însoţite de mâncărimi.
În general se poate folosi oţet diluat sau suc de lămâie, sau chiar vin cu miere.
Iarbă mare (Inula helenium)- 2 linguriţe de rădăcină se pun la 250 ml apă rece şi se fierb timp de 15 minute. Se strecoară. Se pot pune comprese sau se fac spălături sau tamponamente.
Muşeţel (Matricaria chamomilla) 3 linguriţe de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se fac comprese cu acest lichid.
Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Extern se face o infuzie cu cantitate dublă de plantă cu care se pot face comprese.
Se fierbe o căpăţână de usturoi (Allium sativum) curăţată şi pisată în100 ml apă timp de 5 minute. Se strecoară apoi se pune tot atâta miere de albine. Se aplică local cu ajutorul unui pansament. Se face de 1-2 ori pe zi.
Uleiuri esenţiale.
Ca tratament se recomandă esenţele cu efecte antiseptice, antiinfecţioase şi cicatrizante.
Fricţionări locale sau generale. Combinaţi 10 picături de ulei volatil de patchouli (cicatrizant, regenerator cutanat) cu o lingură de ulei de migdale dulci. Masaţi-vă uşor cu soluţia pe zonele cu erupţii ori chiar pe întreg corpul.
Băi- Adăugaţi în apa caldă din cadă 20 picături de ulei volatil de ienupăr sau de muşeţel. Ieşiţi după 10 minute şi ştergeţi-vă fără să vă clătiţi înainte.
Bine de ştiut. Esenţa de ienupăr este contraindicată în caz de insuficienţă renală.
Floratonic– picături din flora României făcut de S.C. Florasan Exim SRL din Cluj-Napoca. Este un produs cu efecte bune în toate afecţiunile pielii contribuind la cicatrizarea în profunzime. Se foloseşte conform indicaţiilor producătorului.
Tinctura de echinacea.
Echinacea purpurea.
Acţiuni- Intern: imunostimulator puternic (polizaharidele cu greutate moleculară mare pe care le conţine intensifică fagocitoza), antibiotic, bacteriostatic, antiviral bun, depurativ mediu, analgezic uşor, antioxidant bun.
Extern. Antiseptic, stimulent al imunităţii locale, cicatrizant.
Indicaţii:
Intern: guturai, laringită, traheită, amigdalită, bronşită, pneumonie, gripă, infecţii respiratorii în faza acută, tumori benigne (adjuvant), mastoză, profilaxia bolii canceroase, adjuvant în boala canceroasă, leucemie (adjuvant), inflamaţii ganglionare, infecţii cu stafilococ auriu, reumatism infecţios, eczeme infecţioase recidivante, herpes (adjuvant), hepatită A,B,C,D (adjuvant).
Extern. Răni cu risc mare de infectare, plăgi supurânde, plăgi purulente, eczeme infecţioase şi alergice, cangrenă.
Contraindicaţii: nu se cunosc.
Tinctura de sunătoare.
Hypericum perforatum.
Acţiuni.
Intern: antiseptic, antiseptic urinar, diuretic, astringent, sedativ, cicatrizant, vermifug, vulnerar, antifebril, antiinflamator, hepatoprotector, ajută la regenerarea celulei hepatice, coleretic, colagog, antispastic, antianemic.
Extern: analgezic, antiseptic, cicatrizant, decongestionant, antiiritativ, calmant al mâncărimilor.
Indicaţii.
Intern: hepatită, ciroză (adjuvant), icter, diskinezie biliară, inflamaţia vezicii biliare, anemie, spasme gastrice, ulcer, indigestii, boli renale cronice (adjuvant), incontinenţă urinară, tonic uterin în tulburări menstruale, leucoree, hemoroizi, febre intermitente, dureri de cap, migrene, convulsii, sciatică, nevralgii faciale, hidropizie, dizenterie, varice, flebite, inapetenţă, isterie, epilepsie, junghiuri, icter, impotenţă, frigiditate, stări depresive, tulburări psihice şi nervoase asociate menopauzei, coşmaruri, enurezis, pavor nocturn, colită, enterocolită, rectocolită, distonie neuro-vegetativă.
Extern: zona zoster, dermatoze cu mâncărimi, răni, arsuri, în cosmetică pentru tenurile iritate, contra pruritului în alergii, eczeme.
Contraindicaţii: nu se cunosc.
