TĂMÂIA
În prezent, constituie un element de bază în ritualul creştin-ortodox, fumul său sfinţind locurile, alungând demonii, purificând mintea şi spiritul. În medicina populară şi în cea mănăstirească românească, este un preţios leac magic, cu virtuţi de protecţie şi de exorcizare. Se spune că o bucăţică de tămâie sfinţită ţinută la gât apără de deochi, de blestem, de ispitele Necuratului, de boli şi de toate relele.
Câteva recomandări terapeutice ale tămâiei
Inflamarea sânilor – se pun pe zona afectată comprese cu infuzie de tămâie, comprese care se vor ţine vreme de 1-2 ore pe zi. Această răşină are efecte cicatrizante şi antiinfecţioase puternice, fiind şi un foarte bun antiinflamator extern.
Adjuvant în psihozele şi nevrozele grave – se fac, de asemenea, fumigaţii în camerele de culcare ale celor afectaţi. Este un străvechi leac de medicină monahală, care şi-a arătat nu o dată eficienţa, mai ales asociat cu celelalte modalităţi de tratament.
Precauţii şi contraindicaţii ale tămâiei
Pentru a nu apărea accidente din cauza contrafacerilor, nu va fi folosită intern decât tămâia procurată din magazinele şi farmaciile naturiste, pe ambalajul căreia se menţionează explicit că poate fi administrată pe cale orală.
Tămâia atacă dinţii dizolvându-i, motiv pentru care preparatele cu tămâie nu vor fi ţinute mult timp în gură şi nu vor fi lăsate mult timp în contact cu dantura.
