Albuminuria tratata naturist
Prevenire si tratament naturist
Prezenţa substanţelor proteice în urină. Albuminuria renală se datoreşte unei boli de rinichi (nefrită) dar se întâlneşte şi în bolile bacteriene sau virale (scarlatină, difterie, angină, infecţii, intoxicaţii, erizipel, pneumonie, febră tifoidă, reumatism grav, gripă, sarcină, etc)
Tratament:
In mod normal urina nu este cu albumină, decât în cazurile de boală. Prin prezenţa ei se poate descoperi şi urmări boala rinichiului, a instalării insuficienţei cardiace. În cursul nevrozelor albumina atinge valori mari. (chiar 40 la mie).
Albuminuria funcţională apare la sportivi şi după supra efort şi oboseală precum şi în bolile digestive (supraalimentaţie proteică) etc.
In acest caz în funcţie de starea bolnavului, la început se va consuma exclusiv doar lapte ca hrană 2-3 zile. Este bine să notăm aici faptul că nu tot laptele este la fel de util. Cel mai util este laptele de capră, dar în lipsa lui se poate consuma orice alt lapte. Important este însă faptul că este foarte bine ca acesta să fie consumat nefiert. Adică aşa cum se mulge şi cât mai aproape de data când s-a muls.
Spunem faptul că laptele prin fierbere rămâne fără enzime şi în organism vor rămâne o serie de mucozităţi, care nu vor putea fi asimilate pentru că toate enzimele din lapte sunt distruse la peste 50 de grade. Laptele care este în alimentară şi scrie pe el pasteurizat, înseamnă că a fost supus unui tratament termic, dar odată cu acesta s-au distrus şi enzimele care există în el. Ne mai existând enzime nu se mai poate asimila în totalitate şi In loc să ajute organismul mai rău îl afectează prin multele mucozităţi care vor rămâne în organism.
Se mai poate consuma de asemenea lapte prins. Acesta se va face din lapte nefiert în care se va pune sucul de la o lămâie. Se va lăsa timp de 24 ore, după care se va agita, (amesteca) şi se poate consuma. Acesta este mult mai activ şi util totodată pentru că are în componenţă o serie de bacterii foarte utile pentru refacerea florei intestinale necesare unei bune funcţionări a organismului.
După primele zile, se vor putea consuma: pâine, carne albă- preferabil fiartă, orez, fructe preparate cu lapte şi alte alimente în funcţie de starea de sănătate a fiecărui bolnav în parte.
Plantele medicinale care se indică sunt: bob, brustur, ceapă, coada calului, fasole, feciorică, morcov, porumb, ridiche, troscot, ţelină, varză, vâsc.
Modul de folosire al plantelor medicinale.
Bob (Vicia fabra) se utilizează cenuşa rezultată din arderea tulpinilor păstăilor de bob. Câte un vârf de cuţit la o cană de apă de 3 ori pe zi.
Brusture (Arctium lappa) se indică celor care au lipsă de poftă de mâncare pe lângă afecţiunea de bază şi au şi suferinţe cu plămânii sau alte afecţiuni. Se va lua o cantitate de 2 linguriţe de rădăcină de brusture care se va fierbe timp de 10 minute în 500 ml de apă. Se strecoară şi se consumă în cursul unei zile.
Ceapă (Allium cepa) rasă se consumă zilnic 50 g şi se poate face de asemenea băi cu aceasta dacă se pun 200 g de ceapă la 5 litri de apă şi se fierb timp de 5 minute.
Coada calului (Equisetum arvense) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 5 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Fasole (Phaseolum vulgaris)(teci) acestea se mărunţesc sau chiar se macină cu râşniţa de cafea. Se va lua un vârf de cuţit sub limbă şi se va ţine pentru 10 minute apoi se va înghiţi cu puţină apă. Sau se va pune o linguriţă de praf, la 250 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute. Se strecoară şi se poate consuma de trei ori pe zi câte un astfel de ceai.
Feciorică (Herniaria glabra), conţine saponine, cumarine, etc. Se va pune o linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml de apă. Se va fierbe timp de 5 minute, se strecoară. Se poate consuma 3 ceaiuri pe zi.
Morcov (Daucus carota) se indică folosirea sucului din rădăcină de morcovi câte 200 ml de 3 ori pe zi. Se poate lua şi în combinaţie cu alte sucuri de legume.
Porumb (Zea majs) 2 linguriţe de mătase de porumb se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, pentru intensificarea diurezei.
Ridiche (Raphanus sativus nigrum) se va consuma la orice masă, indiferent de ce soi este pentru că toate sunt utile.
Troscot (Polygonum aviculare) Se va pune o linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml de apă. Se va fierbe timp de 5 minute, se strecoară. Se poate consuma 3 ceaiuri pe zi. Este foarte utilă şi la inflamaţii.
Ţelină (Apium graveolens) se indică câte 20 ml suc din rădăcină sau frunze diluate la 100 ml apă de 3 ori pe zi, sau în amestec cu suc de morcovi, varză, etc, tot de 3 ori pe zi.
Varză (Brasica oleracea) Suc de varză- se consumă zilnic cel puţin 200 ml suc de varză albă.
Vâsc (Vascum album) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă pentru 12 ore la temperatura camerei. Se încălzeşte apoi la 40 grade. Se strecoară şi se poate consuma în cursul zilei. Este indicată atunci când există şi o circulaţie a sângelui deficitară.
Sunt indicate sucurile de morcov împreună cu varză zilnic minimum 600 ml, consumate în trei reprize înainte de mesele principale, câte 200ml o dată.
Este interzis consumul alcoolului, vin, etc.
După ce situaţia va reveni la normal este bine ca din când în când să se mai facă un control pentru a evalua starea de sănătate şi a nu mai avea surprize.
Dintre produsele stupului aici menţionăm apilarnilul cu care este foarte bine dacă se va face o cură de 20 de zile. Se vor lua câte 2 tablete la fiecare masă.
De asemenea păstura este şi ea foarte indicată să se consume 20-30 zile zilnic.
La fel de bine se poate administra polen de albine, care se va lua câte 1 linguriţă dimineaţa, la trezire şi una înainte de masa de seara cu 15 minute înainte. Se va mesteca foarte bine în gură înainte de a se înghiţi pentru că organismul uman nu are posibilitatea să digere echina care înveleşte acest produs. Se va putea lua şi acesta sub formă de cură de 20 de zile zilnic.
Se va respecta în toate cazurile dieta alimentară impusă de medicul specialist. Fără a respecta această dietă este imposibil să se vindece sau cel puţin să se amelioreze situaţia.
Tinctura de vâsc.
Viscum album.
Acţiuni.
Intern: antispasmodic, calmant psihic blând şi eficient, citostatic, imunostimulator bun, purgativ tonic cardiac, hipotensiv, vermifug, diuretic.
Extern: antinevralgic, calmant.
Indicaţii.
Intern: tuse, tuse convulsivă sau spasmodică, astm bronşic, crize astmatice care apar pe fondul de tensiune psihică, adjuvant în epilepsie şi crize nervoase, isterie, nevroză, ameţeli (vertij), hipertensiune arterială (inclusiv formele cu tensiune oscilantă( şi tulburări atribuite hipertensiunii arteriale, arterioscleroză, accidente vasculare (profilaxie, combaterea sechelelor) tulburări de menopauză (mai ales nervoase şi cardio-vasculare), balonări, inflamaţii ale aparatului digestiv, sughiţ, scăderea imunităţii, predispoziţie la viroze, tulburări de imunitate datorate bătrâneţii, leucemie (adjuvant), boala canceroasă (adjuvant), afecţiuni ganglionare, tremurături ale corpului, sterilitate (mai ale cea asociată cu bolile cardio-vasculare sau nervoase), hemoragii uterine, edeme, albuminurie, degerături.
Extern: leucoree, gută, sciatică.
Precauţii: supradozarea vâscului provoacă febră, frisoane, hipotensiune.
Contraindicaţii: vâscul este contraindicat persoanelor hipotensive, hipotone şi celor care sufere de angină pectorală.
