Bolile cardiovasculare şi factorii de risc.
Bolile cardio-vasculare reprezintă cauze majore de deces prematur pentru cea mai mare parte a populaţiei europene. Ele afectează inima şi vasele de sânge. Din această categorie de boli fac parte: hipertensiunea arterială, angina pectorală, infarctul miocardic şi accidente vasculare cerebrale.
Factorii care predispun la aceste boli.
Unii dintre ei sunt modificabili cum sunt: fumatul, alimentaţia, consumul de alcool, sedentarismul, consumul de cafea şi stresul. Alţii pot fi modificaţi prin tratamente şi anume: tratarea hipertensiunii arteriale, a dislipidemiei, a diabetului zaharat şi a obezităţii. Alţii nu pot fi modificaţi şi aceştia se referă la zestrea genetică a fiecărui individ în parte şi la predispoziţia acestuia la boli cardiace.
Tratament.
Se va modifica stilul de viaţă.
Se renunţă la fumat- cel care fumează are riscul de a face o boală cardiacă de 3-4 ori mai frecvent decât un nefumător. Nicotina creşte frecvenţa bătăilor inimii şi tensiunea arterială. Fumatul duce în timp le formarea plăcilor de ateroscleroză pe peretele interior al arterelor şi la apariţia cardiopatiei ischemice. Riscul celui care renunţă la fumat devine egal cu al nefumătorului la 5 ani după ce a întrerupt consumul de tutun.
Sedentarismul- fiecare trebuie să-şi rezerve 30 minute pe zi, pentru o activitate fizică pentru a putea să-şi prevină obezitatea, să-şi menţină tensiunea arterială în limite normale, într-un cuvânt să-şi prevină bolile cardiovasculare. La început exerciţiile fizice trebuie să fie uşoare, efectuate în mod regulat, pentru a menţine o greutate în limite normale, iar cei care pot, pot merge în sălile de fitness pentru a-şi modela corpul.
Alimentaţia- va avea ca bază consumul de carne de pasăre crescută natural, peşte slab, fructe proaspete, legume proaspete sau fierte, lactate şi se va evita consumul excesiv de sare, brânzeturi grase, ouă, maioneza, cartofii prăjiţi, grăsimile animale (unt, untură, slănină, mezeluri, carne grasă), frişca, smântâna, ciocolata, prăjiturile şi sucurile îndulcite cu zahăr.
Alcoolul- este recomandat a se consuma în cantităţi mici 10-30g/zi (recomandările se referă de fapt la vinul roşu care s-a constatat că are efect protector în ateroscleroză). Dacă se consumă în cantităţi excesive, alcoolul creşte riscul de hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, accident cardiovascular şi moarte subită.
Cafeaua. Consumată în cantităţi mari (peste 2-3 căni pe zi) are ca efect creşterea tensiunii arteriale şi posibilitatea apariţiei tulburărilor de ritm cardiac.
Stresul- este o problemă majoră în societatea de astăzi, ducând cu timpul la oboseală accentuată, la creşterea tensiunii arteriale, a frecvenţei cardiace sau chiar la infarct miocardic şi accident vascular cerebral.
Pentru a nu se produce moartea subită, prin infarctul de miocard şi accidentul vascular cerebral, cei care sufere de următoarele boli trebuie să se trateze: hipertensiune arterială, dislipidemie, obezitate şi diabet zaharat.
Masuri profilactice si de tratament
Masuri: evitarea excesului de alcool si cafea, dusuri cu jet, frectii cu peria, spalari cu otet de fructe, comprese reci in zona inimii, impachetari cu cuburi de gheata in jurul gatului. Ceaiuri calmante: sunatoare, talpa-gastei, valeriana, roinita, conuri de hamei, tei, paducel, lavanda.
Sunt indicate frectii pe regiunea precordiala cu uleiuri esentiale din cetina de pin, conuri de hamei si lavanda.
Intrucit infarctele miocardice au luat proportii in ultimii ani, transformindu-se parca intr-un fel de boala nationala, va recomand un amestec de ceaiuri care realizeaza succese surprinzatoare in bolile cardiace si circulatorii:
10 grame de coada-calului
10 grame de virnant (ruta)
10 grame de troscot
10 grame radacina patrunjel-de-cimp
10 grame de arnica
30 grame de maracine (paducel)
20 grame de vise
20 grame de ceai-de-mate
10 grame de taposnic
10 grame de papadie
10 grame de capsule de fasole
10 grame de traista-ciobanului
10 grame de scoarta de crusin
10 grame de alga-cafenie
10 grame de brustur (brusture, lipan)
10 grame de coada-racului
10 grame de coada-soricelului
10 grame de fumarita (iarba-fumului)
10 grame de talpa-gistei
10 grame de muschi-irlandez (nu de muschi-islandez!)
10 grame de obligeana
10 grame de osul-iepurelui
10 grame de pir
10 grame de roinita (matacina)
Se amesteca bine toate plantele si se pune 1 lingurita cu virf la 1 ceasca. Acest ceai se lasa sa stea peste noapte ca extract rece, iar dimineata se incalzeste. Zilnic, dimineata si seara, se bea 1 ceasca, indulcita cu 1 lingurita de miere.
