vegis.ro

Lupus – Tratamente Naturiste

Ce este Lupusul ?

Aceasta este o afecţiune auto-imună complexă, mai exact ea constă în faptul că sistemul imunitar distruge anumite părţi ale corpului pe care ar trebui să le protejeze. Afectează multiple părţi ale corpului printre care: încheieturile, pielea, rinichii, inima, plămânii, vasele de sânge, creierul.

Deşi spectrul simptomelor diferă, printre cel mai des întâlnite se numără: oboseala, încheieturile dureroase sau umflate, mai exact apariţia artritei, febră pentru care nu există o explicaţie, iritaţiile, afecţiuni renale.

vegis.ro

În momentul de faţă, Lupus, este o afecţiune incurabilă, însă poate fi tratată în mod eficient cu ajutorul medicaţiei, majoritatea celor bolnavi putând duce o viaţă activă şi sănătoasă.

Lupus se caracterizează prin intermitenţa perioadelor de boală, aşa numitele căderi, şi a celor de bine sau remisie. A înţelege cum se previn şi cum se tratează perioadele de boală îi ajută pe cei afectaţi să-şi păstreze o stare mai bună de sănătate.

Momentan, cercetătorii încearcă să găsească răspunsul la două întrebări extrem de importante şi anume: cum şi de ce apare Lupus?

Se ştie deja că incidenţa este mai ridicată în rândul femeilor. De asemenea studiile efectuate au arătat faptul că Lupus este de 3 ori mai frecvent în rândul femeilor de origine afro-americană, în comparaţie cu cele de origine caucaziană. Predispoziţie la îmbolnăvire mai prezintă şi femeile de origine hispanică, asiatică şi indiencele din America.

Există şi un factor genetic, însă riscul ca un copil sau un frate al celui afectat să se îmbolnăvească este destul de scăzut. Este greu de spus câte persoane suferă de Lupus, căci simptomele variază iar momentul de început este greu de reliefat.

Câte tipuri de Lupus există.

Această afecţiune cunoaşte mai multe tipuri:

Lupus-ul sistemic– reprezintă cea mai răspândită formă a bolii. Termenul sistemic se referă la faptul că pot fi afectate mai multe părţi ale organismului, iar simptomele pot fi de la uşoare la severe.

Deşi acest tip de Lupus afectează cu preponderenţă persoane cu vârste cuprinse între 15-45 ani, poate apărea şi în copilărie sau mai târziu în viaţă.

Lupus-ul de natură discoidă, reprezintă afecţiunea cronică a epidermei ce constă în iritaţii pe faţă, scalp sau în orice alt loc, zonele afectate se pot îngroşa şi exfolia. De asemenea pot rămâne cicatrice. Iritaţia poate ţine zile sau ani şi poate reapărea în timp. Un mic număr dintre cei care suferă de această formă de Lupus pot ajunge să se îmbolnăvească de Lupus sistemic mai târziu.

Lupusul subacut cutanat- se referă la rănile ce apar la nivelul pielii expuse la soare. În urma acestora nu rămân cicatrici.

Lupusul cauzat de medicamente- este o formă de Lupus ce apare ca urmare a folosirii unei serii de medicamente. Simptomele se aseamănă cu cele din cazul Lupus-ului sistemic şi cel mai adesea dispar după ce se stopează administrarea medicamentului respectiv, în cazul acestui tip de Lupus, rinichii şi creierul au rareori de suferit.

Lupusul neo-natal- reprezintă o afecţiune rar întâlnită care poate afecta nou- născuţii femeilor care suferă de Lupus sistemic, Sindromul Sjogren ori care nu sunt bolnave.

Tocmai de aceea este foarte important ca femeile care suferă de această formă de Lupus sau o altă boală de origine autoimună să meargă regulat la medic în timpul sarcinii.

vegis.ro

Medicii au în momentul de faţă posibilitatea de a identifica mamele cu un risc mare de a face complicaţii, fapt ce permite tratarea promptă a micuţului, fie înainte sau chiar după naştere.

Simptomele Lupus-ului sistemic pot apărea şi în timpul sarcinii, tratamentul urgent fiind cel care o face pe mamă să fie într-o stare de sănătate mai mult timp.

Ce duce la apariţia bolii.

Lupusul este o afecţiune complexă ale cărei cauze rămân deocamdată un mister. Se poate ca o combinaţie de factori genetici, de mediu şi chiar hormonali să fie răspunzători. Faptul că afecţiunea se poate moşteni arată faptul că are o bază genetică. Cercetătorii spun că deşi partea de natură genetică are un rol important, nici o genă lupus nu a fost identificată până la ora actuală. Se pare, însă că o serie de gene determină predispoziţia unei persoane de a se îmbolnăvi, care dintre organe vor fi afectate precum şi gravitatea bolii. Totuşi oamenii de ştiinţă afirmă că genele singure nu determină cine se îmbolnăveşte şi că mai există şi alţi factori care au un cuvânt de spus. Printre factorii asupra cărora cercetătorii îşi îndreaptă atenţia se numără: lumina solar[, stressul, anumite medicamente, agenţii care produc infecţii, ca de exemplu virusurile.

Cum se manifestă afecţiunea.

În cadrul acesteia, sistemul imunitar al organismului nu funcţionează cum ar trebui. Un sistem imunitar sănătos produce o serie de proteine care poartă numele de anticorpi şi celule specifice numite limfocite, care ajută în luptă şi la distrugerea virusurilor, bacteriilor şi a altor substanţe străine care invadează corpul.

În cazul unei persoane care suferă de Lupus, sistemul imunitar produce anticorpi care distrug celulele şi ţesuturile sănătoase ale organismului. Aceştia care poartă şi numele de anticorpi, duc la inflamarea mai multor părţi ale corpului şi pot distruge organele şi ţesuturile.

Cel mai des întâlnit autoanticorp în cazul celor care sufere de Lupus se cheamă anticorp antinuclear, pentru că distruge o parte din nucleul celulelor.

Oamenii de ştiinţă nu au reuşit încă să înţeleagă care sunt toţi factorii ce duc la inflamarea şi distrugerea ţesuturilor în cadrul acestei afecţiuni, cercetările fiind în plină desfăşurare.

Ce ar trebui să ne pună pe gânduri.

Simptomele diferă de la o persoană la alta. Acestea pot fi de la uşoare la severe şi pot dispărea şi reapărea de-a lungul timpului. Trebuie spus, însă, că printre cel mai des întâlnite simptome se numără artrita, febra apărută fără un motiv anume şi senzaţia acută de oboseală.

De asemenea, poate apărea o iritare caracteristică la nivelul nasului şi obrajilor. Mai pot apărea iritaţii şi la nivelul feţei, urechilor, părţii superioare a braţelor, umerilor, pieptului şi mâinilor. Deoarece mulţi dintre cei afectaţi de Lupus prezintă sensibilitate la lumina soarelui, numită şi fotosensibilitate, iritaţiile fie apar ori se agravează o dată cu expunerea la soare.

evomag.ro

Simptomele cel mai des întâlnite.

Acestea sunt: dureri sau umflături apărute la nivelul încheieturilor şi muşchilor, febră fără explicaţie, iritaţii mai ales la nivelul feţei, dureri toracice după ce se trage adânc aer în piept, căderea părului în cantitate mare, degete palide sau vinete din cauza frigului sau stresului, afecţiune cunoscută şi sub denumirea de Sindromul Raynaud, sensibilitate la lumina soarelui, apariţia umflăturilor, cunoscute şi sub denumirea de edeme, la nivelul membrelor superioare sau în jurul ochilor, răni la nivelul cavităţii bucale, inflamarea glandelor, senzaţie acută de oboseală.

Alte simptome care pot duce cu gândul tot la această afecţiune sunt: anemia, durerile de cap, ameţeală, depresie, stare de confuzie sau atacuri cerebrale.

Simptome noi pot apărea şi la câţiva ani după ce s-a pus diagnosticul, iar altele noi pot apărea în momente diferite.

Ce organe afectează boala.

Rinichii se pot inflama şi din această cauză le poate fi afectată funcţia de filtrare a toxinelor şi a altor reziduuri. În acest caz pacienţii nu prezintă dureri, deşi în cazul unora gleznele se pot inflama. De obicei, singura modalitate de a afla dacă rinichii au fost afectaţi de boală este un test de urină sau de sânge. Deoarece rinichii au o importanţă atât de mare în păstrarea sănătăţii generale este nevoie de un tratament medicamentos consistent, pentru ca boala să nu ducă la apariţia unor probleme de sănătate cu caracter permanent.

Plămânii pot fi şi ei afectaţi de Lupus, din cauza inflamării ţesutului ce căptuşeşte cavitatea toracică. Respectiva inflamaţie duce la apariţia durerii mai ales în momentul respiraţiei. În rândul pacienţilor care suferă de Lupus, este posibilă şi apariţia pneumoniei.

Sistemul nervos central este afectat în cazul unora dintre pacienţi, la care boala afectează creierul ori sistemul nervos central. În acest caz pot apărea durerile de cap, ameţeală, problemele de memorie, cele de vedere, atacurile cerebrale, infarctul sau schimbările de comportament.

Vasele de sânge se pot inflama şi ele fiind astfel afectat modul în care sângele circulă în întreg organismul. Inflamaţia poate să fie uşoară, caz în care nu este nevoie de tratament, sau severă, fiind nevoie de o intervenţie imediată.

vitamix.ro

Sângele însăşi poate avea de pe suferit de pe urma Lupus-ului, pentru că cei bolnavi pot ajunge să aibă anemie, numărul celulelor albe poate scădea ori poate scădea cel al trombocitelor, mai exact celulele care ajută la coagularea sângelui. Unele persoane care suferă de Lupus pot avea şi un risc foarte mare de formare a cheagurilor de sânge.

Există cazuri de Lupus în care se inflamează chiar şi inima ori membrane care o înconjoară. Astfel, se ajunge la dureri la nivelul cutiei toracice precum şi la alte simptome. Tot din cauza acestei afecţiuni poate creşte şi riscul de apariţie a aterosclerozei, mai exact întărirea arterelor.

Femeile bolnave de Lupus şi sarcina.

Deşi o astfel de sarcină este considerată a avea un risc mare, majoritatea femeilor duc cu bine sarcina până la capăt. În cazul lor procentul de avort şi de naştere prematură este mai ridicat în comparaţie cu cel al femeilor sănătoase. Pe lângă toate acestea dacă sângele nu se coagulează aşa cum ar trebui, creşte riscul de avort în cel de al doilea trimestru de sarcină, din cauza faptului că se pot forma cheaguri de sânge la nivelul placentei. Pacienţii care au avut probleme renale şi care ulterior descoperă că au Lupus, riscă să acumuleze retenţii de apă la nivelul celulelor şi ţesuturilor, datorită tensiunii arteriale ridicate. Extrem de importante sunt consultanţa şi pregătirea de dinainte de sarcină. Ideal este ca femeia respectivă să nu aibă nici un simptom şi să nu ia nici un medicament timp de cel puţin şase luni înainte de a rămâne însărcinată.

Trebuie ştiut că unele dintre aceste femei suferă complicaţii mult mai mari la naştere căci în sarcină simptomele bolii îşi face simţită prezenţa sub o formă uşoară până la moderată, fie în timpul ori după naştere. Este foarte probabil ca ele să aibă probleme şi cu tensiunea arterială ridicată, diabetul, hiperglicemie şi complicaţii renale. Din aceste motive, prezentarea regulat la medic precum şi o nutriţie adecvată în timpul sarcinii au un rol esenţial. Este bine, de asemenea să existe acces la o sală de Terapie intensivă pentru nou-născuţi, în eventualitatea în care micuţul va avea nevoie de asistenţă medicală specială.

Cum se face diagnosticarea pentru Lupus.

Diagnosticarea poate fi un lucru foarte greu de făcut şi poate dura luni sau chiar ani de zile, pentru ca medicii să pună cap la cap simptomele pentru ca astfel să reuşească să pună un diagnostic exact acestei afecţiuni complexe. Diagnosticarea corectă necesită cunoştinţe temeinice din partea medicului şi dorinţa de comunicare din partea bolnavului. O bună cunoaştere a problemelor de sănătate pe care le-aţi avut este esenţială pentru ca medicul să poată pune corect diagnosticul. Aceasta împreună cu un examen fizic şi rezultatele testelor de laborator îi dau medicului posibilitatea de a lua în calcul şi alte afecţiuni care pot imita Lupus-ul sau să stabilească dacă pacientul are într-adevăr Lupus. Diagnosticarea poate dura mult şi datorită faptului apariţiei de noi simptome. Nu există un singur test pentru diagnosticare, însă se pot face mai multe analize de laborator care împreună cu experienţa medicului poate să ducă la un diagnostic exact.

Testul pentru identificarea anticorpilor antinucleici este cel mai des folosit, dar se pot face şi se fac şi multe alte examene de laborator.

Lupusul eritematos acut.

Numit şi maladia lupică, afecţiunea întâlnindu-se frecvent la secţiile de boli interne, se caracterizează prin leziuni cutaneomucoase şi viscerale, apărute acut, însoţite de febră, astenie, astralgii, cu evoluţie de cele mai multe ori gravă spre exitus, dar şi cu posibilitatea de a evolua cronic.

vitalconcept.com

Leziunile cutanate apar pe faţă sub formă de pete eritematoedematoase, neregulate, uneori discrete şi fugace, cu edem subpalebral, acoperite uneori de scuame fine sau cruste seboreice. În acelaşi timp găsim leziuni asemănătoare şi în decolteu, pe coate, mâini şi picioare. Mai caracteristice sunt erupţiile de pe feţele palmare ale degetelor unde alături de eritem, edem, talangiectazii, la extremitatea lor se observă mici focare hemoragice sau ulcero-necrotice, vezicule ori chiar bule clare sau hemoragice.

Leziunile mucoaselor se găsesc în procent de 10-15%

Lupusul eritematos cronic.

Se caracterizează prin eritem cu telangiectazii, hiperkeratoză şi atrofie cicatriceală. Eritemul se observă pe toată întinderea leziunii sau este mascat de hiperkeratoză şi se observă numai la margine. Hiperkeratoza poate fi punctată iniţial, limitată la orificiile pilo-sebacee sau sub formă de scuame stratificate uscate, gri, foarte aderente, care se detaşează greu, prezentând pe faţa lor inferioară prelungiri coniforme- aspect de limbă de pisică, stalactite sau pieptene. Atrofia cicatriceală se constituie fără o ulceraţie prealabilă, ci printr-un proces de scleroză interstiţială. Are o întindere şi profunzime variabilă. Pete pigmentare, brun-gălbui se găsesc adesea pe zonele cicatriceale. Localizarea lupusului eritematos se face pe părţile descoperite: faţă, nas, pomeţi, preauricular, urechi, buza inferioară, pielea păroasă a capului.

Se descriu mai multe forme clinice în funcţie de predominanţa unui simptom din triada:

-Lupus eritemos fix sau discoid este format de obicei dintr-o placă, cu evoluţie lentă, având hiperkeratoză marcată şi atrofie cicatriceală pronunţată.

-Lupus eritematos centrifug se localizează pe nas şi pomeţi sub formă de fluture cu aripile desfăcute (în vespertilio), are evoluţie rapidă extensivă, scuame puţine şi atrofie cicatriceală puţin exprimată. Această formă se vindecă uşor, dar recidivele sunt frecvente.

-Lupus eritematos tumid are pe lângă eritem, edem, scuame fine, atrofie cicatriceală inaparentă.

-Lupus eritematos, forma eritematoasă cu scuame foarte fine, tendinţă slabă la atrofie, formă care pune cele mai multe probleme de diagnostic.

Diagnosticul diferenţial se face cu psoriazisul feţei, rozaceea, lupus vulgar, epiteliom bazocelular, eritem polimorf.

viataverdeviu.ro
genetx.eu

Lupusul eritematos apare exclusiv la adulţi, 20-40 ani, cu predilecţie la sexul feminin, îndeosebi primăvara sub influenţa unor factori favorizanţi, ca tulburări vasculare locale, infecţii TBC, streptococice, având un mecanism alergic, factorii declanşatori fiind lumina solară şi traumatismul.

Tratament.

Se va evita expunerea la razele solare, eventual schimbarea locului de muncă, aplicarea cremelor protectoare, purtarea de pălării cu boruri largi.

Se face tratamentul de la alergii.

Se foloseşte propolis cel puţin 30 zile sub formă de tinctură intern câte 2 picături la fiecare 5 kg corp de 3 ori pe zi, puse pe un miez de pâine, mestecat bine în gură, apoi înghiţit.

Extern se poate aplica creme cu pătrunjel sau rostopască.

Lasati un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close