Nevralgia – Tratament Naturist

Dă Share să știe și altii!!
Shares

NEVRALGIA.

Simptomul acut dureros care se resimte pe traseul unui nerv.

În funcţie de localizarea durerii, intensitate, etc se va opta pentru una sau mai multe din plantele de mai jos: angelică, ardei iute, arnică, brad, carpen, ceapă, cimbrişor, cimbru de grădină, ciuboţica cucului, coada şoricelului, creţuşcă, cuişoare, dalac, frasin, gheara diavolului, hrean, iarbă neagră, iederă, ienupăr, levănţică, măselariţă, muşeţel, muştar negru, omag, orz, ovăz, pătlagină, pelin, piciorul cocoşului, plop negru, ridiche neagră, salcie, salbă moale, sănişoară, soc, spânz, splinuţă, sporiş, sulfină, sunătoare, tătăneasă, ulm, usturoi, valeriană, varză, vâsc, ventrilică, zămoşiţă, zârnă.

Modul de folosire al plantelor medicinale.

Angelică (Angelica archangelica) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot folosi luate intern 2-3 căni. Extern se pun comprese cu ceai cald pentru calmarea durerii de câte ori este nevoie lăsându-se în funcţie de felul cum reacţionează organismul dar nu mai mult de 3 ore. Se pot pune de mai multe ori pe zi.

Ardei iute (Capsium annum) Se mărunţeşte ardei iute şi se pune peste el alcool alimentar de 40 grade cu ceva mai mult decât ar trebui să-l acopere. Se ţine apoi la temperatura camerei timp de 15 zile agitând des. După această perioadă se strecoară. Se îmbibă o vată cu acesta şi se aplică pe locul dureros. Atenţie să nu se pună pe locurile cu piele lezată sau să ajungă la ochi.

Arnică (Arnica montana) se va lua tinctură care există la toate magazinele de profil şi se unge local de mai multe ori pe zi (de câte ori doare).

Brad (Abies alba) se folosesc mugurii de brad. Se mărunţesc plantele, eventual chiar cu râşniţa de cafea, pentru a fi mai mărunte şi a putea să elibereze principiile active din ele. Se va pune la 250 ml apă 2 linguriţe de plante şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară şi se vor putea consuma călduţe 2-3 căni pe parcursul zilei. Intern ajută şi la dispariţia infecţiilor.

Se poate folosi şi răşina de brad. Aceasta se va pune pe o bucată de pânză caldă şi se întinde la cald. Se aplică local. Este un procedeu mai greu pentru că după ce se ia trebuie spălat local cu alcool pentru că rămân bucăţi de răşină lipite pe piele. Se pare totuşi că este foarte eficientă în multe cazuri. În orice caz este bine de încercat

Carpen (Carpinus betulus) 1 linguriţă de coajă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 15 minute. Se strecoară şi cu lichidul rezultat se vor face comprese în cazul durerilor. Se menţin calde atât timp cât este nevoie.

Ceapă (Allium cepa) se taie ceapă care se aplică sub formă de cataplasmă pe locul dureros. Intern se poate face un ceai dintr-o ceapă tăiată mărunt şi fiartă 15 minute, apoi strecurată,. Este indicat să se consume 3 căni pe zi. Extern se mai poate pune tăiată cu sare sau cu alcool.

Cimbrişor (Tymus vulgaris) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie. Se mai poate pune 50 g de plantă mărunţită la 250 ml alcool sanitar. Se ţine apoi timp de 10 zile la temperatura camerei agitând des. Se strecoară după trecerea timpului (10 zile) şi se foloseşte la ungerea locală de câte ori este nevoie pentru calmarea durerii.

Cimbru de grădină (Saturneja hortensis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie. Se mai poate pune 50 g de plantă mărunţită la 250 ml alcool sanitar. Se ţine apoi timp de 10 zile la temperatura camerei agitând des. Se strecoară după trecerea timpului (10 zile) şi se foloseşte la ungerea locală de câte ori este nevoie pentru calmarea durerii.

Ciuboţica cucului (Primula officinalis)  2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie. Sau 1 linguriţă de rădăcină se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 15 minute apoi se strecoară. Se aplică comprese cu ceai cald pentru calmarea durerilor.

Coada şoricelului (Achillea milefolium) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie. Se mai poate pune 50 g de plantă mărunţită la 250 ml alcool sanitar. Se ţine apoi timp de 10 zile la temperatura camerei agitând des. Se strecoară după trecerea timpului (10 zile) şi se foloseşte la ungerea locală de câte ori este nevoie pentru calmarea durerii. Este activ probabil datorită azulenelor.

Creţuşcă (Filipendula ulmaria) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie.

Cuişoare (Syzygium aromaticum) se pun 50 g de cuişoare măcinate la 250 ml ulei de măsline presate la rece. Se ţin apoi timp de 6 săptămâni la căldură agitând des. Se filtrează după trecerea perioadei şi se poate folosi la diferite dureri.

Dalac (Paris quadrifolia) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie. Se mai poate pune 50 g de plantă mărunţită la 250 ml alcool sanitar. Se ţine apoi timp de 10 zile la temperatura camerei agitând des. Se strecoară după trecerea timpului (10 zile) şi se foloseşte la ungerea locală de câte ori este nevoie pentru calmarea durerii.

Frasin (Fraxinus excelsior)  Se mărunţesc plantele (frunze), eventual chiar cu râşniţa de cafea, pentru a fi mai mărunte şi a putea să elibereze principiile active din ele. Se va pune la 250 ml apă 2 linguriţe de plante şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară şi se vor putea consuma călduţe 2-3 căni pe parcursul zilei. Se pun şi comprese calde cu acest ceai.

Gheara diavolului (Harpagophytum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie. Există la magazinele de profil şi o serie de preparate care se vor folosi conform indicaţiilor producătorului, care însoţesc produsul.

Hrean (Armoracia rusticona) 1 linguriţă de rădăcină se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 15 minute apoi se strecoară. Se aplică comprese cu ceai cald pentru calmarea durerilor. Se mai poate pune 50 g de plantă mărunţită la 250 ml alcool sanitar. Se ţine apoi timp de 10 zile la temperatura camerei agitând des. Se strecoară după trecerea timpului (10 zile) şi se foloseşte la ungerea locală de câte ori este nevoie pentru calmarea durerii.

Iarbă neagră (Inula helenium) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie.

Iederă (Hedera helix) 2 linguriţe de frunze şi rămurele se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 15 minute. Se strecoară şi se consumă 2 căni pe zi. Extern se pun cataplasme cu resturile de plantă de la ceai puse între două bucăţi de pânză. Se aplică calde şi se lasă până la trecerea durerii. Este utilă în special în durerile sciatice.

Ienupăr (Juniperus communis) există în comerţ tinctură de ienupăr cu care se poate unge locul dureros de câte ori este nevoie.

Levănţică (Leonorus cardiaca) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie.

Măselariţă (Hiosciamus niger) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie.

Muşeţel (Matricaria chamomilla) 1 linguriţă de flori mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se folosesc la ungeri locale sau la comprese cu ceai cald pentru calmarea durerilor de câte ori este nevoie. Activ prin azulenele din uleiul volatil.

Muştar negru (Sinapis nigra)– se pune într-un săculeţ de pânză 250 g de făină de muştar amestecată cu apă caldă, până se formează o pastă. Se aplică pe zona dureroasă şi se ţine până trece durerea. Dacă simţiţi senzaţie de arsură îndepărtaţi săculeţul şi eventual adăugaţi făină de in sau chiar de grâu în aşa fel ca să puteţi să suportaţi timp de 30 minute. Dacă se irită local se poate unge cu un ulei din plante sau o cremă. Ajută în toate cazurile în care se cere intensificarea circulaţiei locale. Se poate folosi la orice nevralgie, chiar şi la cea sciatică.

Omag (Aconitus napellus) este planta care este cea mai indicată să se folosească putând produce anestezia locală. Se foloseşte tinctura cu care se unge local. Se va avea grijă să nu se pună pe pielea lezată pentru că această plantă este şi o puternică otravă.

Suc de orz verde (Hordeum vulgare) se spală planta tânără în mai multe ape, apoi se toacă mărunt şi se pune în centrifugă. Se consumă câte 50 ml dimineaţa amestecat cu suc de mere înainte cu 30 minute de a mânca şi seara cu 30 minute înainte de cină. Se mai poate folosi şi cu suc de morcov sau de fructe de pădure. În cazul unei afecţiuni mai grave se va folosi de 3 ori pe zi. Se pot face cure oricât de lungi pentru că cu cât se continuă cura mai multe zile cu atât va fi mai bine pentru organism.

Ovăz (Avena sativa) -Paiele de ovăz se mărunţesc şi apoi se fierb. O cantitate de 2 linguri se fierbe în 250 ml apă timp de 3 minute după care se strecoară. Tinctura se prepară din 50 g de seminţe care se macină, după care se va pune peste acestea 150 ml alcool alimentar de 70°. Se va agita de mai multe ori pe zi. Se va ţine 15 zile după care se strecoară. Se pot face şi băi cu paie de ovăz.



Pătlagină (Plantago lanceolata) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie.

Pelin (Artemisia absinthum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie.

Piciorul cocoşului (Ranunculus acer) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie. Se vor ţine compresele în funcţie de toleranţa individuală. Este utilă şi la nevralgia sciatică.

Plop negru (Populus nigra) 2 linguriţe de muguri mărunţiţi se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 10 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese calde pe locul dureros.

Ridiche neagră (Raphanus sativus nigra) sucul de ridiche se pune local şi se ţine cât timp există durere. Se poate amesteca cu alcool. O parte suc de ridiche şi o parte alcool sau chiar cu oţet în aceleaşi proporţii. În general este foarte util în cazurile nevralgiilor reumatismale. Se poate şi lăsa peste noapte o compresă îmbibată în una din aceste soluţii, în cazul durerilor mai mari. Se poate lega peste ea o bucată de nailon pentru a nu murdării lenjeria.

Salcie (Salix alba) 1 linguriţă de coajă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute. Se poate lua intern pentru diferite dureri câte 1-3 căni pe zi. Conţine acid salicilic care este antiinflamator şi este foarte util în durerile reumatismale. De asemenea se poate aplica şi extern compresă caz în care se foloseşte cantitate dublă de plantă.

Salbă moale (Evonimus europaea) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie.

Sânişoară (Sanicula europaea) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie. Se indică mai ales în nevralgiile intercostale.

Soc (Sambucus nigra) 1 linguriţă de flori mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie. Tinctura de flori se poate folosi cu succes în cazul nevralgiei de trigemen. Probabil rutozidului. Se poate lua şi intern câte 10 picături de 3 ori pe zi, diluat cu apă.

Spânz (Helleborus purpurascens) se găseşte la toate farmaciile o serie de preparate pe bază de spânz care se pot folosi pentru calmarea durerilor respectând indicaţiile producătorului. Cataplasme din flori şi plantă aplicate calde local. Se mai poate face şi băi din rizom 50 g fiert la 2 litri de apă timp de 10 minute, apoi strecurat în cadă.



Splinuţă (Verbină- Solidago vrigaurea) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie.

Sporiş (Verbena officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie.

Sulfină (Melilotus albus) Se pun 2 linguriţe de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, cu capac şi apoi se strecoară. Se pot consuma în cursul zilei 2 căni de ceai. Se pot pune de asemenea comprese calde cu acest ceai pe locul dureros.

Sunătoare (Hipericum perforatum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie.

 tătăneasă, 1 linguriţă de rădăcină se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 15 minute apoi se strecoară. Se aplică comprese cu ceai cald pentru calmarea durerilor. Acţiunea de calmare se datorează uleiului volatil şi hipericinei.

Troscot (Polygonum aviculare) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, se strecoară şi se pot consuma 3 căni pe zi. Conţine acid salicilic care este antiinflamator şi este foarte util în durerile reumatismale. De asemenea se poate aplica şi extern compresă caz în care se foloseşte cantitate dublă de plantă.

Ulm (Ulmus campestre) 2 linguriţe de coajă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute. Se strecoară şi apoi se pun comprese calde pentru calmarea durerilor. Comprese cu decoct ca revulsiv.

Usturoi (Allium sativum) se pune bulb de usturoi mărunţit 2 linguriţe la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Cu acest lichid se fac comprese pentru calmarea durerii.

Valeriană (Valeriana officinalis) se foloseşte 5 picături de tinctură diluat în puţină apă pentru dureri interne şi extern se poate aplica tinctură ne diluată-

Varză (Brasica oleracea) se aleg frunze sănătoase. Se spală şi apoi cu un sucitor li se zdrobesc nervurile. Se pun apoi calde pe locul dureros. Se încălzesc în puţin ulei sau apă fierbinte.



Vâsc (Vâscum album) se foloseşte tinctura care se aplică local pentru calmarea durerilor.

Ventrilică (Veronica officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie.

Zămoşiţă (Hibiscum trionum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică compresă pe locul dureros. De câte ori este nevoie.

Zârnă (Solanum nigrum) se foloseşte tinctura câte 10 picături de 3 ori pe zi diluată. Este eficientă datorită glucoalcoolilor cu structură steriodică. Se poate folosi în toate cazurile în care există şi mâncărimi.

De-a lungul piciorului dureros, etc- vom aplica mai multe bucăţi de tablă de cupru, peste care se va pune staniol. Apoi se va pune o pânză umezită în apă cu sare multă. Se acopere la suprafaţă, apoi cu un prosop uscat. Apoi se pune o bucată de lână, pentru a menţine căldura. Se lasă timp de mai multe ore sau doar cât este nevoie, pentru trecerea durerii, dar având grijă să umezim cu apă cu sare de fiecare dată când se usucă. Se poate aplica de mai multe ori pe zi.

Un ou fiert tare se va tăia în lung şi se aplică cu tăietura pe locul dureros. Se pune foarte cald. Atunci când s-a răcit deja a trecut durerea.

Dintre produsele stupului: propolisul este unul dintre cele mai bune calmante. Veninul de albine sub diferite forme- inclusiv injecţii sau unguent-se găseşte la Apicola sau se pun albine direct pe locul durerii pentru a înţepa şi în acest fel să calmeze durerea..

Furnicile de asemenea au acid formic care poate contribui la calmarea durerilor în special reumatice au o substanţă care anesteziază.

Se pot face tratamente interne, comprese sau cataplasme externe sau chiar băi în funcţie de sediul durerii şi de intensitatea acesteia.

Se mai poate pune cataplasmă cu argilă reci sau calde– în funcţie de cum reacţionează organismul, pentru că unii reacţionează mai bine la rece, pe când alţii reacţionează doar la cald.

La dureri reumatice– Apireven (venin de albine- unguent preparat de Apicola) se întinde în strat subţire de 1-3 ori pe zi. Este foarte eficient pentru că restabileşte circulaţia sângelui.

Tinctura de obligeană.

Acorus calamus.

Produsă de Dacia Plant Sebeş.

Acţiuni.

Intern: analgezic, antispastic, bactericid, calmant, carminativ (Elimină gazele intestinale), diaforetic, digestiv, diuretic şi depurativ, emenogog bun, febrifug, hemostatic, înlătură senzaţia de frig, stabilizează reacţiile auditive, stimulator foarte puternic al apetitului, aperitiv, reglator puternic al peristaltismului stomacal şi al secreţiilor stomacale, sudorific, tonic general, sedativ uşor, tonic nervos (acţionează favorabil asupra sistemului nervos central, îmbunătăţind memoria), vomitiv, mai ales în cantităţi mari, în cantitate mică este antivomitiv.

Extern.

Insecticid, revulsiv slab.

Indicaţii.

Intern: indigestie, digestie dificilă, atonie gastrică şi intestinală, hiposecreţie gastrică, gastrită hiperacidă, ulcer gastric şi duodenal, inapetenţă (Anorexie), anorexie phihică, colită, enterocolită, constipaţie atonă, constipaţie asociată stresului, hemoroizi, adjuvant în cancerul gastric şi intestinal, tulburări de auz, surditate, şoc psihic, isterie, anxietate (stări de frică fără motiv), nevroze, coşmaruri, insomnie, stări de depresie, melancolie, adjuvant în psihoze (schizofrenie- sindrom discordant, paranoia), dureri de cap şi migrene care apar pe fond de nervozitate şi stres, distonie neuro-vegetativă, diabet, hipometabolism, afecţiuni metabolice în general, gripă, convalescenţă, sinuzită, afecţiuni respiratorii cu tendinţa de cronicizare, răguşeală, tuse, bronşită, febră intermitentă, dizenterie (adjuvant), epilepsie, (adjuvant), astm,

reumatism, balonare, dereglări endocrine, nevralgie.

Extern: întărirea gingiilor (în parodontoză), dureri de cap şi migrenă, reumatism, pentru diminuarea dorinţei de a fuma.

Precauţii: nu este recomandată utilizarea în doze mai mari de 4 linguriţe pe zi, poate genera stări puternice de greaţă şi vomă, senzaţie de ameţeală. Există suferinzi de gastrită hiperacidă care nu se „împacă” cu planta, ea generând în cazul lor o accentuare a acidităţii gastrice.

Contraindicaţii: nu se cunosc.

Tinctura de sunătoare.

Hypericum perforatum.

Produsă de Dacia Plant Sebeş.

Acţiuni.

Intern: antiseptic, antiseptic urinar, diuretic, astringent, sedativ, cicatrizant, vermifug, vulnerar, antifebril, antiinflamator, hepatoprotector, ajută la regenerarea celulei hepatice, coleretic, colagog, antispastic, antianemic.



Extern: analgezic, antiseptic, cicatrizant, decongestionant, antiiritativ, calmant al mâncărimilor.

Indicaţii.

Intern: hepatită, ciroză (adjuvant), icter, diskinezie biliară, inflamaţia vezicii biliare, anemie, spasme gastrice, ulcer, indigestii, boli renale cronice (adjuvant), incontinenţă urinară, tonic uterin în tulburări menstruale, leucoree, hemoroizi, febre intermitente, dureri de cap, migrene, convulsii, sciatică, nevralgii faciale, hidropizie, dizenterie, varice, flebite, inapetenţă, isterie, epilepsie, junghiuri, icter, impotenţă, frigiditate, stări depresive, tulburări psihice şi nervoase asociate menopauzei, coşmaruri, enurezis, pavor nocturn, colită, enterocolită, rectocolită, distonie neuro-vegetativă.

Extern: zona zoster, dermatoze cu mâncărimi, răni, arsuri, în cosmetică pentru tenurile iritate, contra pruritului în alergii, eczeme.

Contraindicaţii: nu se cunosc.

Tinctura de usturoi.

Allium sativum.

Produs de Dacia Plant.

Acţiuni.

Intern: activator al peristaltismului intestzinal, antiaterosclerotic, antibacterian, antifungic, antiseptic general cu spectru foarte larg, antiseptic pulmonar, hipotensiv, antitrombotic, bradicarizant, expectorant, fluidifiant al secreţiilor bronhice, produce o scădere a colesterolului din sânge (de asemenea o scădere a trigliceridelor, lipoproteinelor şi fosfolipidelor serice), tonic vascular, vasodilatator, vermifug, antispastic, carminativ, coleretic, diuretic, febrifug, hipoglicemiant, sedativ, anticataral, antidiareic, antigutos, antireumatic, tonic nervos, tonic cardiac.

Extern: antibacterian, antifungic, (inhibă dezvoltarea ciupercilor patogene), antiseptic, antiviral, rubefiant.

Indicaţii.

Intern: prevenirea şi combaterea bolilor infecţioase, epidemii gripale, febră tifoidă (adjuvant), difterie (adjuvant), enterocolită, diaree, dizenterie (adjuvant), atonie digestivă, constipaţie atonă, paraziţi intestinali (ascarizi, oxiuri, tenie), bronşită cronică şi acută, tuse convulsivă, astm, arterioscleroză, varice, hemoroizi, hipertensiune arterială, tahicardie, aritmie cardiacă (palpitaţii), astenie, slăbiciune generală, dezechilibre endocrine, candidoză bucală şi a căilor respiratorii, hipercolesterolemie, gută, reumatism, afecţiuni renale, retenţie urinară, litiază renală urică, edeme ale gambelor, pletoră, parodontoză.

Extern: plăgi infectate, scabie, negi, bătături, nevralgii, înţepături de insecte, creşterea părului, reumatism, încheieturi umflate şi dureroase, răguşeală, guturai, tuse, afte, infecţii bucale cu candida, candidoză vaginală.

Precauţii: administrarea internă poate produce persoanelor cu sensibilitate gastrică sau hepatică stări neplăcute cum ar fi: senzaţie de vomă, inapetenţă temporară, indigestie.

Contraindicaţii: nu se administrează intern persoanelor cu cataruri gastrice şi intestinale, în simptomele congestive pulmonare (tuse seacă, tuse sangvinolentă, stări febrile), deoarece accentuează starea iritativă. Nu se dă mamelor care alăptează- transmite mirosul şi gustul de usturoi.

 

 

 

 

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close