Cuprins
Plante ce contribuie la scaderea si pastrarea tensiunii arteriale
Studiile arata ca multi metaboliti din plante exercita anumite efecte benefice asupra tensiunii arteriale, iar in unele situatii un medic fitoterapeut iti poate recomanda aceste plante pentru a regla tensiunea arteriala mare
Lavanda
Parfumul placut al lavandei nu este singurul aspect util al acestei plante. S-a demonstrat in studiile efectuate pe animale ca extractele din lavanda scad ritmul cardiac si reduc tensiunea arteriala la rozatoare. Chiar daca nu multa lume se gandeste ca ar putea folosi lavanda in scop culinar, retine ca poti folosi florile delicate la prepararea anumitor deserturi la cuptor. Frunzele de lavanda pot fi folosite in acelasi mod ca rozmarinul.
Paducelul
Numit si Crataegus monogyna, paducelul este un remediu pentru hipertensiunea arteriala care a fost folosit in trecut, in medicina traditionala chineza. La rozatoare, extractele de paducel par sa aiba multe beneficii asupra sanatatii sistemului cardiovascular, inclusiv faptul ca planta ajuta la scaderea tensiunii arteriale, previne intarirea arterelor si scade colesterolul. Poti cauta in farmacii paducelul sub forma de tablete, extract lichid sau ceai. Cere mai intai sfatul unui medic fitoterapeut, pentru a fi sigur ca ai voie sa folosesti acest remediu.
Susanul
Numit si Sesamum indicum, acesta este un alt aliat al celor cu hipertensiune. Extractele alcoolice din semintele de susan (la doze intre 1-30 mg/kg) au cauzat hipotensiune in cazul soarecilor de laborator. A fost observata o scadere atat in ce priveste presiunea sistolica, dar si in ce priveste presiunea diastolica. S-a observat ca frecventa batailor inimii a scazut la doze usor mai mari de extract de susan (10-30 mg/kg).
Un studiu realizat pe pacienti hipertensivi a indicat faptul ca un consum de ulei de susan a redus substantial stresul oxidativ, ceea ce sustine ipoteza ca uleiul acesta poate ajuta la sporirea sistemului antioxidant de aparare.
Arborele de cacao
Pudra de cacao (Theobroma cacao), care este bogata in flavonoide, este folosita pentru prevenirea afectiunilor cardiovasculare. Flavonoidele care se gasesc si in ciocolata stimuleaza formarea oxidului nitric, sporesc vasodilatatia si reduc functia endoteliala. Numeroase studii clinice arata ca un consum zilnic de ciocolata neagra sau ciocolata cu lapte (intre 46 si 105 grame zilnic), care asigura o cantitate optima de polifenoli din cacao, poate sa scada tensiunea sistolica cu aproape 5 mm Hg si pe cea diastolica cu aproape 3 mm Hg.
Nalba africana
Hibiscus sabdariffa este una dintre cele mai studiate plante pentru proprietatile sale antihipertensive. Frunzele, caliciul si corola acestei plante sunt folosite in multe tari in scop medicinal. Un studiu a raportat un efect antihipertensiv al caliciului (invelisul extern al florilor) al nalbei africane. Un alt studiu a aratat ca administrarea intravenoasa a unei solutii de apa cu extract uscat de nalba africana a produs o scadere a tensiunii arteriale la soarecii hipertensivi.
Pinul de Alep
(Pinus pinaster)
Pycnogenolul este un extract din scoarta pinului de Alep (numit si pin maritim). Acesta este cel mai adesea cunoscut ca tratament pentru insuficienta venoasa si pentru alte afectiuni ale sistemului vascular. Studiile clinice preliminare au aratat ca 200 mg/zi de pycnogenol poate sa reduca usor tensiunea arteriala la unii pacienti.
Sucul de telina
(Apium graveolens)
Potrivit unei teorii chineze, telina este eficienta pentru hipertensiunea arteriala, deoarece actioneaza asupra ficatului, iar un anumit tip de hipertensiune este asociat cu ficatul.
De exemplu, telina s-a dovedit a fi utila in reducerea hipertensiunii arteriale in cazul a 14 din 16 pacienti. Sucul de telina, amestecat cu miere, a fost administrat (aproximativ 240 ml) pe cale orala pacientilor, de trei ori, in fiecare zi, pe o perioada de o saptamana. S-a observat ca acest suc de telina reduce atat presiunea diastolica, dar si pe cea sistolica.
Tomatele
(Lycopersicon esculentum)
Extractul de tomate contine carotenoizi, cum ar fi licopenul, betacarotenul si vitamina E, despre care se stie ca sunt antioxidanti eficienti, folositi pentru a „dezactiva” radicalii liberi si pentru a incetini evolutia aterosclerozei. Un studiu a aratat ca extractul de tomate reduce – nu cu mult – tensiunea arteriala la pacientii care sufereau de o forma usoara, netratata de hipertensiune.
Sucul de sfeclă roşie
AVANTAJ ● Vitaminele A, B, C Şi mineralele stimuleazĺ sistemul cardiovascular
Sfecla roşie şi sucul din această rădăcinoasă previn bolile cardiovasculare, scade tensiunea şi contribuie la păstrarea tensiunii arteriale în limite normale, arată un studiu efectuat la Şcoala de medicină din Londra.
AVANTAJ ● Vitaminele A, B, C Şi mineralele stimuleazĺ sistemul cardiovascular
Sfecla roşie şi sucul din această rădăcinoasă previn bolile cardiovasculare şi contribuie la păstrarea tensiunii arteriale în limite normale, arată un studiu efectuat la Şcoala de medicină din Londra.
Salata sau sucul din cinci sfecle roşii de dimensiuni medii previne fluctuaţiile tensiunii arteriale. Efectul terapeutic se menţine 24 de ore după consumarea sucului sau a salatei, arată studiul preluat de publicaţia britanică Daily Telegraph. Potrivit cercetătorilor de la Şcoala de medicină din Londra, sfecla roşie reduce nivelul homocisteinei, aminoacid implicat în apariţia bolilor cardiovasculare, a tensiunii arteriale.
ANTICOLESTEROL. S-a demonstrat că sucul de sfeclă menţine elasticitatea vaselor sangvine, prevenind depunerile de colesterol. “Sfecla este recunoscută pentru proprietăţile ei hipocolesterolemiante. Această rădăcinoasă este printre puţinele alimente care reduc nivelul colesterolului rău. Sucul şi salata de sfeclă roşie sînt indicate în prevenirea obezităţii, îmbătrînirii şi, mai ales, a cancerului”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. De asemenea, sfecla este indicată persoanelor cu insuficienţă cardiacă. Se ştie că în cazul insuficienţei cardiace sînt prescrise diuretice, eliminarea apei. Dar o dată cu apa sînt eliminate şi săruri minerale, printre care potasiul, sfecla reuşind să refacă stocul de potasiu: 300 mg/100 g.
TONIC. Sub formă de suc sau salată, sfecla roşie este un tonic general în cazul suprasolicitărilor nervoase şi al stresului. Sfecla roşie este sursă bună de vitaminele A, C, B1, B5, B6, E, acid folic şi minerale: calciu, fier, magneziu, fosfor, zinc. Astfel se explică de ce sucul de sfeclă roşie este recomandat în convalescenţe, în anemii, în răceală sau gripă. Chiar şi copiilor care nu au poftă de mîncare li se poate da cîte o linguriţă cu suc de sfeclă. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi le sfătuieşte pe femeile însărcinate sau pe cele care vor să rămînă însărcinate să mănînce salată de sfeclă, pentru a-şi asigura necesarul zilnic de acid folic. 100 g de sfeclă conţin 0,083 mg de acid folic. “Datorită acidului folic, sfecla roşie previne malformaţiile coloanei vertebrale la făt, aşa-numita spina bifida”, precizează specialistul nostru.
DETOXIFIERE. Persoanele care au o dietă bogată în grăsimi de origine animală pot face o cură de detoxifiere cu suc de sfeclă. Acesta ajută la eliminarea rapidă a toxinelor din ficat. Cura durează trei săptămîni, timp în care se beau unul-două pahare cu suc pe zi, între mese. Nutriţioniştii ne sfătuiesc să nu depăşim această doză, deoarece în cantităţi mai mari sucul de sfeclă poate provoca ameţeli, greţuri, stări de vomă.
Conţinut – 100 g sfeclă roşie
● Calorii 10 ● Proteine 1,5 g ● Glucide 8,4 g ● Lipide 0,1 g ● Apă 86 g ● Fibre 2,5 g ● Potasiu 300 mg ● Sodiu 60 mg ● Fosfor 45 mg ● Calciu 29 mg ● Magneziu 25 mg ● Fier 0,9 mg ● Vitamina C 10 mg ● Acid folic 0,083 mg ● Vitamina B1 0,020 mg
