Bruceloza. (după Dr.doc. Ion Gherman 1981)
Boală comună omului şi animalelor având o evoluţie acută sau subacută şi localizată la diferite organe.
Agentul etiologic: germenii din grupul Brucela cu mai multe tipuri- B. Melitensis, B. bovis, B. ovis, etc.
Sursa de infectare: animalele-vitele cornute, cai, porci, capre, oi. În faza acută sau cronică a bolii care elimină germeni prin lapte, secreţii vaginale, sânge, urină, fecale, puroi din abcese, membrane fetale (placentă). Câinii, şobolanii care elimină germeni prin urină. Posibil şi păsările prin ouă. Omul bolnav poate fi în mod excepţional sursă de infecţie, eliminând germeni prin urină, materii fecale, secreţii genitale, lapte matern, spută.
Mod de transmitere: prin contact cu animalele bolnave sau dejecţiile lor. Boala se mai poate transmite prin alimente: lapte şi derivate, carne şi derivate sau prin obiectele contaminate (vesela, lenjeria, etc). De asemenea transmiterea este posibilă prin manipularea lânii, pieilor, etc provenite de la animalele bolnave. Transmiterea intravenoasă este excepţională (alăptare, cale sexuală, etc).
Calea de pătrundere: tegumente (piele) şi mucoase lezate sau chiar intacte. Poate exista şi o cale de pătrundere digestivă sau chiar respiratorie.
Durata perioadei de incubaţie- cu limite între 2-21 zile în medie 7 zile.
Simptomatologie: debutul bolii este de regulă lent, începând cu cefalee, inapetenţă, greţuri, dureri articulare, musculare, oboseală, transpiraţii şi o febră moderată cu caracter ondulant. Perioada de febră (până la 40 grade) de 8-12 zile alternează cu perioade afebrile 7-10 zile.
Bolnavul prezintă în acelaşi timp şi diferite tulburări neuro-psihice ca insomnie, nelinişte sau apatie, fobii, halucinaţii şi uneori delir.
Durata perioadei de contagiune. Bolnavul este contagios în timpul perioadei septicemice şi în mod discontinuu, în perioada de convalescenţă sau în formele cronice.
Imunitate- receptivitate. Boala lasă o imunitate de tipul premuniţiei. Receptivitatea este generală.
Produsele patologice ce se recoltează în vederea diagnosticului etiologic: sânge, spută, urină, materii fecale, puroi din abcese, lapte, lichid cefalorahidian, produse de puncţie splenică, hepatică, ganglionară şi sternală.
Diagnosticul bolii este dat de laborator.
Tratamentul începe cu repaus şi un regim alimentar echilibrat (chiar supraalimentaţie). Ca medicamente se administrează timp de 21 zile streptomicină şi tetraciclină.
În cazurile severe se poate recurge la corticoterapie.
Pentru persoanele expuse la infecţii (veterinari, grăjdari, personal de labolator). Igiena riguroasă şi meticuloasă a mâinilor, fierberea sau pasteurizarea laptelui, îmbrăcăminte de protecţie (mănuşi de cauciuc), mai ales la asistarea fătării sau avorturilor (animale). Educarea sanitară a celor expuşi. Vaccinarea preventivă.
Polen de albine 2 linguriţe pe zi, în cure de 30 zile. Este interzis la cei obezi, diabet şi care sunt alergici la unul din produse.
Suc de lămâie cu miere- se diluează cu apă şi se îndulceşte după gust pentru ca să fie un suc plăcut la gust. Se consumă 2-3 căni pe zi. Este interzis la cei obezi, diabet şi care sunt alergici la unul din produse.
Se pot folosi următoarele plante medicinale: arnică, cătină, coacăz negru, coada şoricelului, creţuşcă, echinaceea, mesteacăn, trei fraţi pătaţi.
Modul de folosire al plantelor medicinale.
Arnică (Arnica montana) se ia tinctură de arnică care se găseşte la toate magazinele de profil conform indicaţiilor producătorului, fiind o plantă toxică se respectă cu stricteţe.
Cătină (Tamarix ramosissima) 1 linguriţă de fructe mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Se mai poate folosi şi uleiul de cătină care există la magazine şi care se ia conform indicaţiilor producătorului.
Coacăz negru (Ribes nigrum)în sezon se consumă fructe câte 100-200g pe zi, sau în afara sezonului se consumă sirop câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi.
Coada şoricelului (Achillea milefolium) 1 linguriţă de plantă mărunţită (preferabil flori) se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Creţuşcă (Alchemilla vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită (preferabil flori) se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Se poate lua perioade mi lungi de timp ajutând la reglarea glandulară. Este una dintre cele mai eficiente tratamente, întrucât această plantă are o acţiune foarte puternică.
Echinaceea (Echinacea purpurea) se foloseşte tinctura care există la toate magazinele de profil şi care se va lua conform indicaţiilor producătorului.
Mesteacăn (Betula verucosa) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute apoi se strecoară. După ce se răceşte se va pune 1 linguriţă de bicarbonat de sodiu şi se pot consuma 3 căni de ceai pe zi.
Trei fraţi pătaţi (Viola tricolor) 1 linguriţă de plantă mărunţită (preferabil flori) se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
