Cancerul gastric.
Este una dintre cele mai des întâlnite forme de cancer. De cele mai multe ori acesta este precedat de o altă afecţiune a aparatului digestiv ca: gastrită atrofică, polipi, ulcer gastric sau duodenal mai ales atunci când este prezentă şi Heliobacter pylori.
Tumoarea gastrică apărută la stomac cu timpul difuzează cu ajutorul sângelui în mai multe părţi din organism producând metastaze la: ficat, oase, creier, plămâni sau la organe din apropiere: esofag, etc. De asemenea prin vasele limfatice se poate propaga la ganglionii din vecinătate.
Simptomele: la început simptomele nu sunt de loc alarmante şi pot să fie prezente la foarte multe afecţiuni. Lipsa poftei de mâncare cu slăbirea care este urmarea acesteia este cel mai des întâlnită, apoi regurgitări, greaţă, vomă, disconfort abdominal sau intestinal, etc.
După aceste simptome minore poate apare durerea şi alte simptome mai grave şi abia atunci bolnavul se prezintă la un control medical. De cele mai multe ori însă această prezentare la medic se face doar când deja a apărut metastaza. Important este însă ca să fie depistată cât mai rapid şi în acest caz şansele de vindecare sunt mult mai mari. În unele cazuri apare scăderea ponderală, greaţa, dureri în abdomenul superior, anemie. Uneori sângerări.
Factori favorizanţi: consumul excesiv de sare. Prezenţa Helicobacter pylori este precursoarea cancerului gastric. Prăjitul pe grătar cu cărbune, obezitatea, consumul de alcool, grăsimile prăjite, consumul cărnii roşii în exces şi chiar şi faptul că unii nu mestecă suficient alimentele înainte de a le înghiţii sunt factori favorizanţi ai acestei maladii. De asemenea lipsa fibrelor vegetale, vitaminelor şi mineralelor pot fi de asemenea incriminaţi.
Tratamentul:
În primul rând se va respecta cu stricteţe tratamentul medical impus de medicul oncolog. Trebuie cunoscut faptul că este necesară operaţia care va reuşi să scoată celulele canceroase din organism, chiar dacă nu în totalitate se va scoate cea mai mare parte a acestor celule şi în acest caz lupta cu boala va fi mult uşurată. Se va încerca să se respecte u n regim alimentar cu puţină sare, să nu se mai consuma afumături, conserve, alimente cu chimicale (E-uri) şi să se ia în schimb cât mai multe alimente naturale fără prealabile transformări prin căldură, adică vii. De asemenea este foarte util să se folosească sucuri de legume şi fructe.
Tratamentul naturist:
Dieta mai ales în acest caz va fi cea indicată la boala canceroasă. Se va respecta cu stricteţe. Se vor face modificările necesare în funcţie de simptomele bolnavului şi de ceea ce poate efectiv să consume. Este foarte bun, ba chiar obligatorie terapia cu sucuri de legume şi fructe.
Se pot folosi următoarele plante medicinale: afin, aloe, angelică, anghinare, armurariu, busuioc, captalan, cerenţel, chimion, cicoare, cimbrişor, coada racului, coada şoricelului, coriandru, cruşin, cuişoare, dovleac, dovlecei, fasole, fenicul, ferigă, fierea pământului, ghimber, ghinţură, iarba şarpelui, in, isop, lemn dulce, levănţica, măghiran, mătăciune, mătrăgună, menta, muşeţel, muştar alb, nuci obligeană, păpădie, pelin, pepene verde, porumb, porumbar, răchitan, revent, ricin, roiniţă, rostopască, salcâm japonez, salvie, schinel, schinduf, ştevia stânilor, tarhon, trifoişte, varză, vetrice.
Modul de folosire al plantelor medicinale:
În toate cazurile când se poate lua praf, se va măcina planta cu râşniţa de cafea apoi se cerne cu sita măruntă şi se va lua sub formă de praf cantitatea care se prescrie pentru ceai. Se ţine în gură pentru 10 minute, pentru a se îmbiba bine cu salivă şi apoi se va înghiţii cu apă. Se ia în acest fel întotdeauna înaintea meselor cu 15 minute. Este cea mai eficientă metodă.
Afin (Vaccinum myrtylis) infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor face spălături de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Se foloseşte în afecţiuni bucale sau boli cronice ale pielii. Se pot de asemenea consuma fructe, pentru efectul antibiotic.
Angelică (Angelica arhangelica) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma câte 1 cană după fiecare masă, pentru efectul de alcalinizare al conţinutului stomacal. Se poate lua şi sub formă de praf care se obţine cu râşniţa de cafea şi din care se pune un vârf de cuţit sub limbă pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Se poate folosi şi rădăcina la fel.
Anghinare (Cynara scolymus) infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se vor putea consuma 2-3 căni pe zi. Ajută la dezintoxicarea organismului.
Armurariu (Sylibum marianum) 1 linguriţă de seminţe măcinate se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este cea mai eficientă plantă mai ales atunci când există şi o afecţiune a ficatului.
Busuioc (Ocinum basilicum) infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor face spălături de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Se foloseşte în afecţiuni bucale sau boli cronice ale pielii. Este indicat datorită acţiunii antibiotice în toate afecţiunile digestive.
Captalan, 1 linguriţă de rădăcină se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 10 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Cerenţel (Geum urbanum) 1 linguriţă de rădăcină se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 10 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Se indică în cazurile când este asociată şi hemoragie.
Chimen (Carum carvi) infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se vor putea consuma 2-3 căni pe zi. Este util şi în balonări sau diferite deranjamente stomacale.
Cicoare (Cichorium intybus) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Se foloseşte mai mult pentru efectul laxativ.
Cimbrişor (Tymus vulgaris) infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor face spălături de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Se foloseşte în afecţiuni bucale sau boli cronice ale pielii. Este indicat datorită acţiunii antibiotice
Coada racului (Potentila anserina) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Este utilă atunci când există hemoragii sau când este nevoie de diminuarea secreţiilor.
Coada şoricelului (Achillea milefolium) infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor face spălături de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Se foloseşte în afecţiuni bucale sau boli cronice ale pielii. Este indicat datorită acţiunii antibiotice conţinând azulene sau pentru efectul de oprirea diareei.
Coriandru (Coriandrum sativum) 1 linguriţă de seminţe măcinate se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Se foloseşte pentru efectul carminativ.
Cruşin (Rhamnus frangula) se foloseşte coaja- 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute apoi se strecoară. Este cel mai puternic laxativ sau purgativ în funcţie de doza administrată.
Cuişoare (Syzygium aromaticum) se mărunţesc în gură 2-3 cuişoare pentru efectul calmant. Se poate de asemenea înghiţii de mai multe ori pe zi, deoarece este foarte indicată şi pentru acţiunea antibiotică şi de calmarea durerii.
Dovlecei– preparată în diferite preparate culinare (orice formă) ajută la alcalinizarea conţinutului stomacal. Se poate consuma şi sub formă de suc în amestec cu alte legume cu un efect mai puternic. Este şi un laxativ blând.
Dovleac (Curcubita pepo) se va lua ulei de seminţe de dovleac presat la rece în cantităţi cât mai mari pentru că acesta are foarte multe vitamine A şi E care sunt necesare vindecării.
Fasole (Phasoleus vulgaris) se indică să se fiarbă 2 linguriţe de teci pentru 5 minute, apoi se strecoară. Are acţiune diurertică şi laxativă.
Fenicul (Foeniculum vulgare) 1 linguriţă de seminţe măcinate se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Are acţiune carminativă şi calmantă.
Ferigă (Dryopteris filix mas) se pune 1 linguriţă de rizom la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă în trei reprize pe zi, pentru a elimina paraziţii intestinali. În cantitate mai mare este toxică. Ar fi mai bine să se prepare la farmacie.
Fierea pământului (Genţiana asclepia) 1 lingură de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă rece. Se pune apoi la fiert şi se lasă, până la temperatura de fierbere. Se ia apoi de pe foc. Se acopere pentru 10 minute. Se strecoară şi se beau 3 căni pe zi. Este foarte indicată pentru efectul de refacere al poftei de mâncare datorită principiilor amare.
Ghimber (Zinghiber officinalis) 1 lingură de plantă mărunţită (rădăcină) se va pune la 250 ml apă rece. Se pune apoi la fiert şi se lasă, până la temperatura de fierbere. Se ia apoi de pe foc. Se acopere pentru 10 minute. Se strecoară şi se beau 3 căni pe zi. Redă pofta de mâncare şi este indicată şi la vomismente.
Ghinţură (Genţiana lutea) 1 lingură de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă rece. Se pune apoi la fiert şi se lasă, până la temperatura de fierbere. Se ia apoi de pe foc. Se acopere pentru 10 minute. Se strecoară şi se beau 3 căni pe zi. Este foarte indicată pentru efectul de refacere al poftei de mâncare datorită principiilor amare.
Iarba şarpelui (Echium vulgare) 1 lingură de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă rece. Se pune apoi la fiert şi se lasă, până la temperatura de fierbere. Se ia apoi de pe foc. Se acopere pentru 10 minute. Se strecoară şi se beau 3 căni pe zi. Are şi principii antibiotice.
In (Linum usitatissimum) se consumă câte 1 linguriţă de seminţe aşa cum sunt pentru efectul mecanic care-l are asupra intestinelor, fiind foarte utilă în constipaţii.
Isop (Hissopus officinalis) 1 lingură de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă rece. Se pune apoi la fiert şi se lasă, până la temperatura de fierbere. Se ia apoi de pe foc. Se acopere pentru 10 minute. Se strecoară şi se beau 3 căni pe zi. Este posibil să se facă acest tratament perioade lungi de timp. Ajută la combaterea afecţiunilor digestive.
Lemn dulce (Glycyrriza echinata) se macină lemnul cu râşniţa de cafea şi se pune în gură pentru 5-10 minute cu scopul de a grăbi vindecarea leziunilor. Are şi un efect de calmarea durerii. Vindecă şi ulcerul gastic şi duodenal.
Levănţică (Leonorus cardiaca) infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor face spălături de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Se foloseşte în afecţiuni bucale sau boli cronice ale pielii. Este un bun calmant local şi general.
Măghiran (Majorana hortensis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Este un bun calmant digestiv, indicat mai ales la persoanele sensibile şi copii.
Mătăciune (Dracophalum moldavica) 1 linguriţă de plantă mărunţită puse la 250 ml apă clocotită. În cazurile de ulcer se pot pune 2 linguri de frunze la 250 ml apă clocotită şi se bea din 2 în 2 ore câte o înghiţitură. Ajută la calmarea durerilor. Este util pentru efectul calmant.
Mătrăgună (Atropa belladona) este o plantă foarte toxică din care se extrage papaverina, este preferabil să fie utilizată doar sub îndrumarea unui farmacist care să măsoare cantitatea care se administrează, pentru a nu se întâmpla accidente ne dorite soldate cu moartea.
Mentă (Mentha piperita) 2 linguriţe de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se lasă apoi timp de 15 minute şi se strecoară. Se vor consuma 3 căni pe zi. Este bun şi în cazul balonărilor.
Muşeţel (Matricaria chamomilla) 1 linguriţă de plantă mărunţită (flori)se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe.
Muştar alb (Sinapis alba) seminţe întregi se înghit pentru stimularea secreţiilor stomacale.
Nuci (Juglans regia) se culeg nucile verzi înainte de a se forma lemnul. Se taie felii subţiri 5 linguri şi se pun la 1 litru de vin roşu. Se ţin apoi timp de 10 zile agitând des recipientul în care sunt. După trecerea perioadei se strecoară. Se mai adaugă apoi 100 g miere polifloră. Se va lua apoi câte 1 lingură de 3 ori pe zi înaintea meselor. Este un tratament recomandat de orientali.
Obligeană (Acorus calamus) o jumătate de linguriţe de rădăcină măcinată se pune în gură pentru 10 minute apoi se înghite cu puţină apă. Se poate face şi un ceai din 1linguriţe de rădăcină se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 10 minute apoi se strecoară. Se va consuma în cursul zilei. Ajută şi la reglarea glandulară a organismului şi reglează digestia.
Păpădia (Taraxacum officinalis)- 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Se mai poate folosi de la această plantă şi florile cu care se poate face un sirop foarte bun şi util. Tijele florale se pot consuma câte 10 tije pe zi, înainte de apariţia florii timp de 15 zile, pentru curăţirea organismului de toxine. Rădăcina 1 linguriţă se va pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Această plantă are op acţiune de curăţire a arterelor şi este totodată un tonic circulator fiind foarte indicată în bolile digestive şi multe alte afecţiuni.
Pelin (Artemisia absintum)– 2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot folosi la spălături bucale în infecţiile bucale. Este indicat datorită acţiunii antibiotice. Are şi principii amare care-l fac util în revenirea poftei de mâncare (anorexie) şi de asemenea poate fi folosit şi contra paraziţilor intestinali.
Pepene verde (Citrullus lanatus) Băutură din pepene verde. O jumătate de pahar de suc de pepene, o jumătate de pahar cubuleţe de pepene.
Înainte de prepararea băuturii, pepenele se răceşte moderat la frigider sau într-un loc răcoros. Într-un pahar se pun sucul şi bucăţelele de pepene verde, apoi se consumă imediat. Se bea de 2 ori pe zi, câte 1 pahar timp de o lună, însă medicul este acela care precizează durata curei.
Indicaţii: pentru prevenirea şi tratarea multor afecţiuni precum: hepatice, cardiovasculare, digestive, urinare, edeme, anemii, etc. Este un excelent preventiv şi de asemenea un bun diuretic.
Porumb (Zea mays) se foloseşte mătasea de porumb 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Are un remarcabil efect diuretic. Uleiul, câte 1 lingură seara mai ales cel din germeni ajută la scăderea colesterolului. Mătasea de porumb 1 linguriţă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, pentru efectul diuretic.
Porumbar (Prunus spinosa) 1 linguriţă de flori puse la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, ca diuretic. Coaja 2 linguriţe fiartă sau fructele 2 linguriţe la 250 ml apă fierte timp de 10 minute apoi strecurat sunt un bun astringent contribuind la ameliorarea diareei. Se indică în cazurile mai uşoare.
Răchitan ((Lytrum salicaria) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Se indică în diaree.
Revent (Rheum palmatum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Se indică ca laxativ sau diuretic.
Ricin (Ricinus comunis) se indică folosirea uleiului contra constipaţiei.
Roiniţă (Melissa officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Este calmant.
Rostopască (Chelidonia majs) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma în cursul zilei cu înghiţituri mici pentru efectul calmant şi totodată pentru diferite afecţiuni ale ficatului.
Salcâm japonez (Sophora japonica) se vor lua păstăile şi se pun mărunţite 2 linguri la 500 ml apă şi vor fierbe până scade apa la jumătate. Se strecoară şi se adaugă tot atâta miere polifloră. Se va pune apoi într-un borcan închis la frigider. Se ia câte 1 lingură de 3 ori pe zi, înainte de mese cu 30 minute.
Salvie (Salvia officinalis) infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor face spălături de mai multe ori pe zi, obligatoriu după fiecare masă. Se foloseşte în afecţiuni bucale sau boli cronice ale pielii. Este indicat datorită acţiunii antibiotice.
Schinel (Cnicus benedictus) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Indicat pentru efect antibiotic.
Schinduf (Trigonele foenum graecum) 1 linguriţă de seminţe măcinate se pot pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se indică pentru efectul de stimulare şi chiar de reglare al secreţiilor pancreatice în special.
Ştevia stânelor (Astranthia major) se indică consumul fructelor în afecţiunile digestive, fiind cicatrizante. Se pot folosi crude sau chiar fierte.
Tarhon (Artemisia dracunulus)– tinctură din frunze şi lăstari tineri de tarhon. Se pune 50 g de plantă mărunţită la 250 ml alcool alimentar de 70 grade, pentru 15 zile. Se strecoară şi se toarnă în sticle mici de culoare închisă. Ţinută la rece bine închisă se poate păstra timp de 2 ani. Se iau înainte de fiecare masă câte 20 picături diluate cu puţină apă pentru majoritatea afecţiunilor aparatului digestiv. Se poate lua perioade lungi de timp.
Trifoişte (Menianthes trifoliata) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Este o plantă diuretică.
Varză (Brasica oleracea) se pun foi de varză proaspătă sub formă de cataplasmă de mai multe ori pe zi. Intern se poate consuma şi suc de varză proaspăt foarte indicat împreună cu suc de cartofi sau de morcovi şi alte legume să se consume zilnic. Poate vindeca în acest fel şi ulcerul.
Vetrice (Chrysanthemum vulgare) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, călduţe. Este un bun antibiotic.
Cură de dezintoxicare: dimineaţa la trezire se ia în gură 1 lingură de ulei de floarea soarelui cu care se clăteşte gura timp de 15 minute, fără să se înghită absolut nici o picătură (devine foarte toxic). Se aruncă la Wc-u şi se clăteşte foarte bine gura cu mai multe ape. Se spală bine pe dinţi. După ce se clăteşte gura cu uleiul, acesta trebuie să fie alb la culoare, în caz contrar înseamnă că nu s-a clătit cu suficientă forţă. Se face timp de 15 zile apoi se face o pauză de 7 zile şi în cazurile mai grave se poate repeta. Nu se va întrerupe tratamentul chiar dacă apar anumite tulburări, pentru că în acest caz înseamnă că tratamentul a fost eficient. Se dovedeşte util în toate afecţiunile ficatului, în boli cronice respiratorii, oboseală cronică, afecţiuni renale, ginecologice, intestinale, bolile pielii, afecţiuni articulare, flebite, tromboflebite, migrene, varice, etc.
Cărbunele de lemn.
Tratamentul cu cărbune de lemn datează de mii de ani, fiind încă şi astăzi folosit în multe sate. Acţiunea sa terapeutică se bazează pe proprietăţile sale antitoxice, absorbante, calmante, cicatrizante, antispastice şi antiinfecţioase. Este indicat în intoxicaţiile cu ciuperci sau alte plante otrăvitoare, cu pesticide, etc., în afecţiunile digestive precum diareea, dizenteria, arterită, astmă bronhic, alergie, hipercolesterolemie. În uz extern se foloseşte pentru tratarea eczemelor, rănilor, gangrenei, urticariei. Este contraindicată administrarea cărbunelui celor care sufere de constipaţie.
În cazurile de intoxicaţie se dă bolnavului 1 lingură de praf de cărbune într-un pahar cu apă, de 2-3 ori la rând. În toate celelalte cazuri se ia după fiecare masă 1 linguriţă de pulbere în 200 ml apă sau ceai de sunătoare.
Constipaţie- băuturi din dovleac fiert, zeamă de varză murată, suc de varză albă crudă, decoct din rădăcină de revent. Prune uscate, curmale sau smochine consumate cu multă apă produc o uşoară purgaţie. Se mai poate folosi zmeura şi tărâţele de ovăz.
Hemoroizi- băuturi din legume cu efect laxativ: zeama de varză murată, sucul de varză albă crudă cu zeamă de varză murată, decoctul din rădăcină de revent.
Diaree- mere rase(fără coajă) afine şi eventual iaurt. Bananele au efect antidiareic restabilind totodată echilibrul substanţelor minerale din organism. Se bea ceai de salvie, sau de coajă de stejar.
Iaurtul- s-a stabilit de cercetătorii Americani că cei care consumă zilnic iaurt sunt feriţi de o serie de boli întărind sistemul imunitar. Introdus în vagin apără de o serie de infecţii şi chiar vindecă. Consumat ca aliment apără de o serie de afecţiuni şi întăreşte imunitatea ajutând la lupta contra infecţiilor. Scade colesterolul, conţine prostaglandine E2 care luptă cu ulcerul şi sunt o protecţie contra alcoolului şi tutunului. De asemenea ajută la lupta contra cancerului inclusiv cel de sân sau alte localizări. Stimulează activitatea creierului. Conţine calciu în cantitate mare care este asimilat foarte bine de către organism. De asemenea conţine potasiu care ajută la reglarea tensiunii arteriale.
Atenţie! Aceşti bolnavi nu au voie să consume miere, la fel cei cu metastaze pancreatice sau cu diabet. Deci mare atenţie. Toate produsele stupului sunt însă indicate.
În toate cazurile se va renunţa la alcool şi tutun de asemenea la consumul cafeinei sub orice formă se ia (cafea, ceai, etc).
Tinctura de obligeană.
Acorus calamus.
Produsă de Dacia Plant Sebeş.
Acţiuni.
Intern: analgezic, antispastic, bactericid, calmant, carminativ (Elimină gazele intestinale), diaforetic, digestiv, diuretic şi depurativ, emenogog bun, febrifug, hemostatic, înlătură senzaţia de frig, stabilizează reacţiile auditive, stimulator foarte puternic al apetitului, aperitiv, reglator puternic al peristaltismului stomacal şi al secreţiilor stomacale, sudorific, tonic general, sedativ uşor, tonic nervos (acţionează favorabil asupra sistemului nervos central, îmbunătăţind memoria), vomitiv, mai ales în cantităţi mari, în cantitate mică este antivomitiv.
Extern.
Insecticid, revulsiv slab.
Indicaţii.
Intern: indigestie, digestie dificilă, atonie gastrică şi intestinală, hiposecreţie gastrică, gastrită hiperacidă, ulcer gastric şi duodenal, inapetenţă (Anorexie), anorexie phihică, colită, enterocolită, constipaţie atonă, constipaţie asociată stresului, hemoroizi, adjuvant în cancerul gastric şi intestinal, tulburări de auz, surditate, şoc psihic, isterie, anxietate (stări de frică fără motiv), nevroze, coşmaruri, insomnie, stări de depresie, melancolie, adjuvant în psihoze (schizofrenie- sindrom discordant, paranoia), dureri de cap şi migrene care apar pe fond de nervozitate şi stres, distonie neuro-vegetativă, diabet, hipometabolism, afecţiuni metabolice în general, gripă, convalescenţă, sinuzită, afecţiuni respiratorii cu tendinţa de cronicizare, răguşeală, tuse, bronşită, febră intermitentă, dizenterie (adjuvant), epilepsie, (adjuvant), astm,
reumatism, balonare, dereglări endocrine, nevralgie.
Extern: întărirea gingiilor (în parodontoză), dureri de cap şi migrenă, reumatism, pentru diminuarea dorinţei de a fuma.
Precauţii: nu este recomandată utilizarea în doze mai mari de 4 linguriţe pe zi, poate genera stări puternice de greaţă şi vomă, senzaţie de ameţeală. Există suferinzi de gastrită hiperacidă care nu se „împacă” cu planta, ea generând în cazul lor o accentuare a acidităţii gastrice.
Contraindicaţii: nu se cunosc.
Tinctura de aloe.
Preparată de Dacia Plant.
Acţiuni: intern tonic general, expectorant, laxativ, stimulent al digestiei, stimulent al imunităţii, antihelmitic, cicatrizant, emenagog, regenerant, calmant, depurativ, coleretic şi colagog.
Extern: antiinfecţios, antiseptic, cicatrizant, calmant, răcoritor.
Indicaţii:
Intern: indigestie, greaţă, afecţiuni digestive şi hepatice în general, dureri ale stomacului, congestie hepatică, adjuvant în cancerul gastric, amenoree, hemoroizi, tuberculoză, febră, dureri de cap, astmă, viermi intestinali.
Extern: eczeme, hemoroizi, riduri, afte, arsuri, înţepături de insecte, tăieturi şi alte leziuni ale pielii, iritaţii tegumentare, umflături şi congestii, gonoree.
Contraindicaţii: nu se cunosc.
