Carcinom spinocelular.
Este tot o formă de cancer al pielii care se prezintă sub forma unor excrescenţe pe tegumente: Cu timpul se înmulţesc şi au tendinţa să se extindă şi la ganglionii limfatici din zonele respective de unde şi gravitatea lor crescută. În aceste cazuri se va interveni imediat prin prezentarea la medic pentru a putea să se instituie un tratament adecvat din timp.
Tratament:
Se poate local folosi una sau mai multe din următoarele plante medicinale: aloe, angelică, anin negru, armurar, arnică, bănuţi, brânca ursului, brad, brustur, carpen, călin, cătină, cânepa codrului, ceapă, ciuboţica cucului, coacăz negru, coada calului, coada racului, coada şoricelului, curcubeţică, dovleac, dracilă, gălbenele, grâu, in, lămâie, limba boului, mazăre, mărul lupului, mentă, molid, morcov, mur, nalbă, năprasnic, năsturel, nuc, obligeană, orez, orz, ovăz, pătlagină, pătlăgeaua vânătă, pedicuţă, pin, plop negru, pufuliţă cu flori mici, rostopască, salată, salcie, salvie, sânzâiene, scai măgăresc, schinduf, sfeclă, soc, spanac, stejar, tătăneasă, troscot, ţelină, urechelniţă, urzică, varză, ventrilică, zmeur.
Atenţie!
La fiecare poate să existe o anumită alergie la una sau chiar mai multe din plantele de mai jos şi în plus o plantă poate să fie mai eficientă la un bolnav decât alta. Nimeni nu vă va putea spune care dintre plantele de mai jos sunt cele mai eficiente în cazul dv. Va trebui să le testaţi singuri şi în funcţie de acest lucru să vă alegeţi tratamentul care este cel mai eficient pentru dv.
Modul de folosire al plantelor medicinale.
Spălăturile- se fac cu ceaiuri din plante sau într-un vas suficient de mare în care să se poată scufunda locul afectat în lichid sau cu tampoane de vată muiată în soluţie. Metoda cu scufundarea în lichid este mai eficientă. În funcţie de localizare, gravitate, felul afecţiunii, etc se poate face o dată pe zi sau chiar de 2-3 ori.
Compresele-se fac cu pansamente sterile care se îmbibă în ceai şi apoi se aplică local. Se ţin în funcţie de toleranţă între 30 minute şi 2 ore, sau eventual până se usucă, după care se îmbibă din nou cu lichid. Nu se lasă pansamentul să fie uscat pe rană. Se pun la temperatura care convine bolnavului.
Praf- praful din plante, rădăcină, coajă, flori, etc se obţine prin măcinarea cu râşniţa de cafea apoi se cern cu o sită fină. Se presară pe răni de mai multe ori pe zi. Se pot eventual pansa cu tifoane sterile ulterior. La desprinderea acestora este bine să se ţină umezeală (din ceai concentrat) care să ajute la desprinderea pansamentului. Se face de 2-3 ori pe zi, sau în cazurile cu zemuiri abundente de câte ori este nevoie.
Aloe (Aloe vera)- se poate pune sucul obţinut din planta proaspătă. Se va pune de mai multe ori pe zi. Se mai poate pune frunză tăiată proaspăt care se aplică cu partea cu tăietura pe rană. Se lasă în funcţie de toleranţă până la 24 ore. Praf de plantă uscată se poate după măcinare şi cernere să se aplice pe rană de mai multe ori pe zi, apoi se pansează. Se poate ţine 24 ore, după care se spală şi se aplică din nou. O bucată de frunză proaspătă se macină cu maşina de carne şi se amestecă cu praf de coajă de stejar sau anin negru şi se aplică pe rană sub pansament. În cazul infecţiei se amestecă cu muguri de plop măcinaţi sau propolis.
Tinctură- 1 linguriţă de tinctură diluată la 100 ml apă şi aplicat local. În funcţie de toleranţă se poate folosi o cantitate mai mare de tinctură.
Angelică (Angelica arhangelica) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături şi comprese locale de mai multe ori pe zi. Rădăcina 2 linguriţe mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 15 minute. Se strecoară şi apoi se fac spălături sau comprese de 2 ori pe zi. Se poate folosi de asemenea şi praf de plantă (rădăcină mărunţită şi apoi măcinată cu râşniţa de cafea şi cernută) se aplică pe rănile zemuinde de 2 ori pe zi, după ce se spală local.
Anin negru (Alnus glutinosa)- se foloseşte coaja uscată care se macină cu râşniţa de cafea, apoi se trece prin sită. Se aplică pe rănile zemuinde sau care sângerează.
Armurar (Silybum marianum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături şi comprese locale de mai multe ori pe zi. Se poate folosi de asemenea şi praf de plantă (rădăcină mărunţită şi apoi măcinată cu râşniţa de cafea şi cernută) se aplică pe rănile zemuinde de 2 ori pe zi, după ce se spală local.
Arnică (Arnica montana)- tinctură-am trecut doar tinctura care se găseşte în magazinele naturiste fiind foarte activă şi utilă în toate formele de cancer de piele. Este o veche credinţă că această tinctură vindecă toate bolile pielii, chiar când alte plante nu pot să facă acest lucru.
Bănuţi (Bellis perenis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături şi comprese locale de mai multe ori pe zi.
Brânca ursului (Heraclium spondylium) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături şi comprese locale de mai multe ori pe zi. Există în comerţ şi tinctură din care se pune 1 linguriţă de tinctură la 100 ml apă şi se fac spălături sau comprese locale.
Brad (Abies alba) 1 linguriţă de vârfuri de ramuri se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături. Se poate folosi şi răşina sub diferite forme chiar şi la magazinele naturiste sau farmacii se găseşte un unguent cu răşină. Este un foarte bun dezinfectant, antibiotic şi cicatrizant, ajutând şi la dispariţia tumorilor şi a ţesutului tumoral contribuind la vindecare.
Brusture (Arctium lapa) Rădăcina 2 linguriţe mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 15 minute. Se strecoară şi apoi se fac spălături sau comprese de 2 ori pe zi. Se poate folosi de asemenea şi praf de plantă (rădăcină mărunţită şi apoi măcinată cu râşniţa de cafea şi cernută) se aplică pe rănile zemuinde de 2 ori pe zi, după ce se spală local. Se foloseşte mai ales în rănile infectate, deoarece distruge microbii streptococii, coli, candida, etc şi este emolientă.
Carpen (Carpinus betulus) se pune 2-4 linguriţe de plantă la 250 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute. Se strecoară apoi şi cu acest ceai se vor spăla rănile sau se umezeşte un pansament pus în mai multe straturi. Se lasă pe rană în funcţie de toleranţă până la 24 ore. Este util mai ales pentru a curăţa rana de diferite secreţii. Ajută şi datorită taninului, însă ajută şi la curăţirea rănii.
Călin (Viburnum opulus) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături şi comprese locale de mai multe ori pe zi. Este tot o plantă cu efect astringent utilă şi în cazul hemoragiilor.
Cătina (Tamarix ramosissima) 2 linguriţe de coajă mărunţită, rădăcină mărunţită sau frunze se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se poate folosi la spălături sau comprese. Se poate folosi din comerţ uleiul de cătină cu care se pensulează local de mai multe ori pe zi, fiind unul dintre cele mai bune cicatrizante. Există de asemenea în comerţ şi creme.
Cânepa codrului (Eupatoria cannabium) 2 linguriţe de seminţe se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se folosesc în special atunci când este vorba despre calmarea durerilor. Se pot folosi şi vârfurile plantelor înflorite proaspete sau uscate-2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături şi comprese locale de mai multe ori pe zi. Este tot o plantă cu efect calmant al durerii şi dezinfectant. Seminţe măcinate se amestecă cu untură de porc ne sărată 1/1 şi se aplică pe rănile uscate, pentru efectul cicatrizant şi calmant al durerii.
Ciuboţica cucului (Primula officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită sau flori se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se mai poate folosi rădăcina 2 linguriţe se pun la 250 ml apă şi se lasă pentru 8 ore la macerat. Se încălzesc apoi la temperatura corpului şi se strecoară. Se mai poate face 2 linguriţe de rădăcină mărunţite, puse la 250 ml apă se fierb pentru 10 minute şi apoi se strecoară. Se folosesc la spălături, comprese, etc cu efect cicatrizant şi dezinfectant.
Ceapă (Alium cepa) ceapă crudă (bulb) tăiată felii după ce s-a îndepărtat cojile se pune pe o bucată de pânză şi se aplică pe răni pentru efectul dezinfectant şi rubefiant. Se poate de asemenea face ceapă coaptă în cuptor şi apoi pasată şi aplicată aşa pe un tifon în rănile infectate. Se schimbă la 24 ore.
Coacăz negru (Ribes nigrum) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 15 minute. Se strecoară şi cu acest lichid se spală zona afectată sau se pun comprese schimbate la 2 ore. Există în comerţ şi preparate din muguri care se aplică conform indicaţiilor producătorului. Fructe pisate se pun pe o bucată de pânză şi se aplică pentru 30 minute pe răni, după care se spală. Ajută la curăţirea rănii şi la cicatrizare.
Coada calului (Equisetum arvense)- se poate folosi în toate formele de cancer însă se va folosi în mai multe feluri şi anume:
-Ceai concentrat- se pune 2-4 linguriţe de plantă la 250 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute. Se strecoară apoi şi cu acest ceai se vor spăla rănile sau se umezeşte un pansament pus în mai multe straturi. Se lasă pe rană în funcţie de toleranţă până la 24 ore. Este util mai ales pentru a curăţa rana de diferite secreţii.
-Praf- se obţine din plantă uscată măcinată cu râşniţa de cafea care se va aplica pe rană. Este foarte util mai ales în cazul rănilor zemuinde sau cu secreţii. Se pune de mai multe ori pe zi, după ce s-a spălat local. Se poate folosi şi în diferite combinaţii cu alte plante medicinale. Este foarte util pus pe argilă.
Coada racului (Potentila anserina) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături şi comprese locale de mai multe ori pe zi. Este tot o plantă cu efect astringent utilă şi în cazul hemoragiilor. Are efect astringent şi hemostatic ajutând în unele cazuri şi la cicatrizare. Se poate lua şi intern pentru diminuarea secreţiilor.
Coada şoricelului (Achillea milefolium) 2 linguriţe de flori mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături sau comprese cu rol dezinfectant şi cicatrizant.
Curcubeţică (Aristolochia clementis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături şi comprese locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte în special pentru puternicul efect dezinfectant şi ajută în unele cazuri foarte mult la cicatrizare.
Dovleac (Curcubita pepo) seminţele se mărunţesc (cu coajă cu tot) şi apoi se pun 2 linguri la fiert în 250 ml apă pentru 10 minute. Se strecoară şi cu lichidul obţinut se pune compresă pe rănile uscate. Se mai poate folosi şi uleiul cu care se unge local.
Dracilă (Berberis vulgaris) se macină cu râşniţa de cafea lemnul şi se aplică sub formă de praf. Se poate pune şi 2 linguriţe la 250 ml apă fiert pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte la comprese sau spălături cu efect cicatrizant.
Gălbenele (Calendula officinalis) 1-2 linguriţe de flori mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se folosesc la spălături sau comprese cu rol dezinfectant, antibiotic, anesteziant în cazul durerii. Se poate aplica pe toate tipurile de răni. Se mai poate folosi tinctura din comerţ câte 100 ml apă în care se pune 1 linguriţă de tinctură. Există de asemenea şi unguente şi creme în comerţ şi se folosesc conform indicaţiilor producătorului.
Grâu (Triticum aestivum) 500 g tărâţe de grâu se pun într-un săculeţ de pânză şi apoi se lasă să curgă apă caldă pe el. Se pune la o cadă de apă în special pentru rănile întinse, ajutând la cicatrizare şi la epitelizare. Se poate face zilnic. În cadă se stă 30 minute, apoi nu se mai clăteşte şi nici nu se şterge ci se lasă să se usuce aşa eventual învelit în cearşaf.
In (Linum usitatissimum) se folosesc seminţele sau uleiul de in care este unul dintre bunele emoliente ajutând şi la cicatrizare. Se foloseşte de 2 ori pe zi.
Lămâie (Citrus lemoniu) sucul de lămâie, aplicat local poate să combată mâncărimile care pot fi prezente uneori şi în plus ajută la dispariţia mâncărimilor.
Limba boului (Anchusa officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături şi comprese locale de mai multe ori pe zi. Ajută la cicatrizare.
Mazăre (Pisum sativum) seminţele se pun la fiert apoi se pasează fiind transformate în pastă. Se pune această pastă pe un pansament steril şi se aplică local. Ajută în foarte multe cazuri la cicatrizare mai rapidă.
Mărul lupului ((Aristolochia clematitis) plantă înrudită cu curcubeţica cu aceleaşi efecte. 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături şi comprese locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte în special pentru puternicul efect dezinfectant şi ajută în unele cazuri foarte mult la cicatrizare.
Menta (Mentha piperita) se poate folosi sucul obţinut din planta proaspătă care se poate aplica prin tamponări cu ajutorul unei bucăţi de vată umezite cu suc proaspăt. Se mai poate pune 1 linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte nu pentru tratament ci doar în cazurile în care este prezentă mâncărimea pielii. Se va tampona local de câte ori este nevoie.
Molid (Picea albis) 1 linguriţă de vârfuri de ramuri se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături. Se poate folosi şi răşina sub diferite forme chiar şi la magazinele naturiste sau farmacii se găseşte un unguent cu răşină. Este un foarte bun dezinfectant, antibiotic şi cicatrizant, ajutând şi la dispariţia tumorilor şi a ţesutului tumoral contribuind la vindecare.
Morcov (Daucus carota) se rade rădăcina de morcov şi se pune pe un pansament care se aplică local. În unele cazuri se poate folosi şi sucul simplu aplicat cu ajutorul unei bucăţi de vată umezite cu suc de morcovi. Dacă există mâncărimi se pune şi suc de lămâie sau de mentă. Se poate ţine timp de 2-12 ore în funcţie de toleranţă. Este eficientă deoarece conţine provitamina A care ajută la cicatrizare. Se poate folosi şi frunzele- 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături şi comprese locale de mai multe ori pe zi. Acestea au în special rol dezinfectant.
Mur (Rubus fruticosum) 2 linguriţe de ramuri tinere şi frunze, eventual chiar muguri mărunţiţi se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 15 minute. Se strecoară şi apoi se pot face spălături sau comprese cu acest ceai.
Nalbă (Althea officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se mai poate folosi rădăcina 2 linguriţe se pun la 250 ml apă şi se lasă pentru 8 ore la macerat. Se încălzesc apoi la temperatura corpului şi se strecoară. Se mai poate face 2 linguriţe de rădăcină mărunţite, puse la 250 ml apă se fierb pentru 10 minute şi apoi se strecoară. Se folosesc la spălături, comprese, etc cu efect cicatrizant şi dezinfectant. Năprasnic (Geranium robertiarum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se folosesc la spălături, comprese, etc cu efect cicatrizant şi dezinfectant.
Năsturel (Nasturtium officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se folosesc la spălături, comprese, etc cu efect cicatrizant şi dezinfectant.
Nuc (Juglans regia) 2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 15 minute. Se strecoară, apoi se folosesc la spălături sau comprese cu efect astringent şi dezinfectant.
Obligeană (Acorus calamus) 1 linguriţă de praf de rădăcină se macină fin cu râşniţa de cafea şi se aplică pe rănile zemuinde pentru efectul cicatrizant.
Orez (Oryza sativa) se face praf din seminţe cu ajutorul râşniţei de cafea şi se aplică pentru efectul de absorbţie al secreţiilor şi ajută la epitelizare.
Orz (Hordeum vulgare) se macină seminţele şi apoi se pune peste această făină vin de struguri roşu ca să se formeze o pastă. Se întinde pe o bucată de pansament şi se aplică de 2-3 ori pe zi. Are efect dezinfectant şi cicatrizant.
Ovăz (Avena sativa) se macină seminţele şi apoi se pune peste această făină vin de struguri roşu ca să se formeze o pastă. Se întinde pe o bucată de pansament şi se aplică de 2-3 ori pe zi. În fiecare caz se ţine conform toleranţei individuale. Contribuie foarte mult la epitelizare. Se poate aplica şi suc din mlădiţe tinere sub pansament pentru 8 ore.
Pătlagină (Plantago lanceolata) se poate aplica frunza spălată pe răni în mai multe straturi. În funcţie de toleranţă se vor lăsa până la 12 ore. Praf de plantă uscată, măcinat cu râşniţa de cafea se pune în cazul rănilor care zemuiesc sau sunt infectate. Se aplică după ce s-a spălat local cu un ceai din plante. Rădăcina 1 linguriţă fiartă în 100 ml apă timp de 5 minute se poate de asemenea folosi caz în care se fac spălături locale sau se pun comprese cu tifon umed cu ceai.
Pătlăgeaua vânătă (Solanum melongera) se taie rondele în grosime de 1 cm, care se umezesc cu puţin vin şi se aplică sub pansament cu rol cicatrizant.
Pedicuţă (Lycopodium clavatum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se folosesc la spălături, comprese, etc cu efect cicatrizant şi dezinfectant. Se poate folosi şi praful din spori care se aplică pentru efectul cicatrizant şi absorbant.
Pin (Pinus silvestris) 1 linguriţă de vârfuri de ramuri se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături. Se poate folosi şi răşina sub diferite forme chiar şi la magazinele naturiste sau farmacii se găseşte un unguent cu răşină. Este un foarte bun dezinfectant, antibiotic şi cicatrizant, ajutând şi la dispariţia tumorilor şi a ţesutului tumoral contribuind la vindecare.
Plop negru (Populus nigra) 1 linguriţă de muguri mărunţiţi se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 5 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături şi comprese cu efect antibiotic, în special în rănile infectate. Are şi un puternic efect emolient.
Pufuliţă cu flori mici (Epilobium pareviflorum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se folosesc la spălături, comprese, etc cu efect cicatrizant şi dezinfectant.
Rostopască (Chelidonia majs) se foloseşte sucul de rostopască proaspăt care curge din planta proaspăt recoltată. Se pune pe rană de mai multe ori pe zi. Este util în cazurile în care este vorba despre un cancer incipient care nu are răni mari. Dacă există răni mai mari se poate pune praf de plantă obţinut din planta uscată care se va măcina cu râşniţa de cafea. Se poate aplica de 2-3 ori pe zi. Se poate face şi un ceai din plantă proaspătă sau uscată 2 linguriţe puse la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică la spălături şi comprese. Se poate pune şi suc de plantă proaspătă local fiind unul dintre preparatele cele mai eficiente. De asemenea se poate amesteca sucul cu miere în părţi egale.
Salată (Lactuca sativa) se pun frunze proaspete de salată local pentru efectul cicatrizant.
Salcie (Salix alba) 1-2 linguriţe de coajă se macină cu râşniţa de cafea şi se poate folosi ca praf pe rănile umede. Se poate pune de asemenea 2 linguriţe de praf la 250 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute, apoi se strecoară. Se pot folosi la spălături şi comprese cu rol de diminuare a inflamaţiilor şi de calmarea durerilor. Este una dintre plantele ce conţine acid salicilic.
Salvia (Salvia officinalis) se face praf şi se aplică pe rănile umede pentru diminuarea secreţiilor şi grăbirea vindecării. Este şi dezinfectant şi ajută în diminuarea secreţiilor. Se mai poate păune 1-2 linguriţe de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate folosi la spălături sau comprese.
Sânzâiene (Asperula odorata) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se folosesc la spălături, comprese, etc cu efect cicatrizant şi dezinfectant.
Scai măgăresc (Onopordon acanthium) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se folosesc la spălături, comprese, cu rol cicatrizant şi antibiotic.
Schinduf (Trigonela foenum graecum) 1 linguriţă de seminţe se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute. Se strecoară şi se folosesc ca cicatrizant sau dezinfectant. Ajută şi la epitelizare. Se poate folosi şi praful din seminţe în amestec cu vin transformate în pastă şi aplicate local cu efect cicatrizant. Este planta care se folosea încă din antichitate.
Sfeclă (Beta vulgaris) se rade rădăcina şi se pune pe pansament şi se aplică cu rol cicatrizant şi epitalizant.
Soc (Sambucus nigra) 1-2 linguriţe de flori mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac comprese şi spălături pentru efectul de curăţire al rănii. Este unul dintre cele mai eficiente tratamente în rănile zemuinde.
Spanac (Spinaceae oleracea) se aplică frunze proaspete aşa cum sunt după spălare sau eventual se pot unge cu puţin ulei. Au efect cicatrizant.
Stejar (Quercus robur) coaja de stejar măcinată cu râşniţa de cafea. Aceasta se presară pe rană. Este utilă în cazurile rănilor zemuinde, pentru a se strânge. Este şi un bun hemostatic.
Tătăneasă (Symphythum ofiicinalis) 2 linguriţe de rădăcină mărunţită se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute, apoi se strecoară. Este un antitumoral cu efect cicatrizant şi emolient. Există în comerţ şi creme care se pot folosi în unele cazuri. Se poate folosi de asemenea tinctura câte 1 linguriţă la 100 ml apă pentru dezinfecţie şi cicatrizare.
Troscot (Polygonum aviculare) 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac spălături sau chiar băi şi comprese. Conţine şi acid salicilic care este unul dintre substanţele care contribuie la diminuarea inflamaţiilor.
Ţelină (Apium graveolens) se rade rădăcina şi se pune 100 g la 1 litru de vin roşu. Se lasă apoi 10 zile la macerat, apoi se strecoară. În timpul macerării se poate ţine la temperatura camerei şi se agită des. Se poate pune la acesta şi 100 g miere de albine. Se strecoară apoi şi se foloseşte la comprese, cu rol cicatrizant, dezinfectant şi epitelizant.
Urechelniţă (Sempervivum tenctorum) sucul din plantă proaspătă se aplică pe locurile afectate de 2-3 ori pe zi. Se poate face acest lucru pentru efectul de cicatrizare foarte puternic.
Urzică (Urtica dioica) 2 linguriţe de plantă mărunţită (proaspătă sau uscată) se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot face spălături (sau chiar băi) sau comprese. De asemenea se poate folosi şi rădăcina sau seminţele. De asemenea se poate aplica suc de plantă proaspătă pe rană direct. Este cicatrizant, dezinfectant şi datorită faptului că are foarte multe vitamine este unul dintre epitelizantele de excepţie.
Varză (Brasica oleracea) se striveşte foaie proaspătă pe o suprafaţă dreaptă cu un sucitor şi se aplică local. Se face acest lucru în toate formele şi ajută la cicatrizare.
Ventrilică (Veronica officinalis) 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac spălături sau chiar băi şi comprese. Ajută la cicatrizare.
Zmeur (Rubus idaeus) 2 linguriţe de vârfuri de ramuri şi frunze se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot folosi la spălături fiind dezinfectantă şi cicatrizată. Există în magazine şi extracte din muguri foarte eficiente care se folosesc conform indicaţiilor producătorului.
Combinaţii.
Obligeană şi tătăneasă-se amestecă în părţi egale. Se pun 4 linguri de amestec la 250 ml apă şi se fierb timp de 10 minute. Se strecoară şi apoi se pun pe o bucată de pânză şi se aplică cataplasmă cu planta fiartă după strecurare cât mai fierbinte. Se poate umezi cu ceaiul reâncălzit cât mai fierbinte. Ser poate face de asemenea o mămăliguţă mai tare şi pe aceasta se pun plantele fierbinţi şi se aplică local. Se poate face acest lucru apoi se acopere cu ceva de lână pentru menţinerea mai mult timp a căldurii locale. Se face de 2 ori pe zi. O dată dimineaţa şi o dată seara. Se poate face perioade lungi de timp.
Pelin cu tătăneasă- praf.
Stejar cu nalbă (rădăcină) praf.
Atenţie! În funcţie de tipul afecţiunii, întindere, fază de evoluţie, cum este organismul de slăbit şi multe alte lucruri un bun terapeut va şti să aleagă care din acestea este mai bine să fie folosit. Dacă se fac combinaţii de mai multe plante atunci este şi mai bine fiind mai eficient tratamentul pentru că combinând mai multe plante se cumulează efectele lor. Dar fiecare din aceste plante va fi testată individual.
Tincturi- este bine să se folosească cele care există gata preparate în magazinele naturiste şi acestea se vor putea aplica diluate în funcţie de toleranţa locală (100 ml apă cu o linguriţă de tinctură sau se poate pune până la 4 linguriţe). Se poate numai tampona cu acest lichid de mai multe ori pe zi, sau se pune un pansament muiat în lichid şi menţinut umed până la 24 ore, după care se spală local şi se aplică alt pansament. Se pot folosi toate tincturile din una din plantele de mai sus sau se poate face combinaţii de mai multe plante.
Cataplasme– se poate face un terci din mai multe plante (din cele de mai sus). Acesta se va pune pe un tifon care se va aplica peste rană şi se lasă peste noapte. Plantele se pot de fiecare dată opării şi apoi se vor transforma în terci sau pastă în funcţie de cantitatea plantelor folosite.
Plasture alb- se pune 20 g colofoniu bine mărunţit într-un vas pe baia de apă şi se adaugă 40 g de ceară de albine şi 100 g de untură de porc proaspătă ne sărată. Se lasă totul la topit. Se amestecă în permanenţă până la topirea complectă. Se toarnă apoi într-un recipient de plastic (cutie de cremă). Se ţine la rece.
Se pune tifon în 8 straturi şi pe acest tifon (de mărimea necesară- să depăşească ca mărime suprafaţa afecţiunii) se pune 1-2 cm de cremă în grosime. Se aplică pe rană şi în funcţie de toleranţă se poate lăsa până la 3 zile, după care se spală bine şi se aplică încă un pansament din acesta. Se fixează cu leucoplast sau cu faşă în funcţie de localizarea afecţiunii. În cazul în care rănile zemuiesc se va schimba zilnic sau chiar de 2 ori pe zi.
Plasture negru. Se va face din nămol negru de pe fundul lacurilor şi râurilor. Este foarte bine să fie folosit nămolul sapropelic din Techirghiol sau Amara. Se pune acesta pe un plasture care se face din tifon pus în 8 straturi. Se aplică pe pielea perfect curată şi dezinfectată cu ceaiuri medicinale înainte. Se fixează cu un leucoplast sau cu faşă. Nămolul trebuie să aibă 2 cm în grosime. Acest plasture se aplică acolo unde trebuie să scoată tumorile sau alte afecţiuni care trebuie extrase. Se aplică şi se ţine însă în funcţie de toleranţa individuală a fiecărui bolnav în parte. În momentul în care se simte durere sau jenă se ia jos şi se spală cu ceaiuri din plante medicinale apoi se lasă la aer rana 2-3 ore şi se poate aplica din nou. Se poate face în multe cazuri până la vindecarea complectă. În cazurile cu supuraţii se poate schimba de 2 ori pe zi. În total se poate face timp de 15 zile apoi este obligatorie o pauză de 15 zile înainte de a se putea aplica din nou.
Argilă- se poate folosi orice tip de argilă care se va muia cu ceai din una din plantele de mai sus. Se întinde apoi pe un pansament şi se aplică direct pe rană cu argila (nu cu pânza). Se ţine în funcţie de toleranţă până la 24 ore. Nu se aplică pe rănile care zemuiesc mult.
Propoderm- este o alifie cu propolis care este foarte util să fie folosit în tratarea acestei afecţiuni.
Propolis- se poate pune propolis brut care se pune înainte pe un pansament şi se întinde eventual la cald pe toată porţiunea pansamentului. Se aplică local şi se poate ţine 24-48 ore. La fel se poate aplica o placă de propolis brut local cu scopul de a ajuta la vindecare. Este unul din cele mai eficiente tratamente care se poate folosi la toate tipurile de cancer ale pielii. Are rol cicatrizant, dezinfectant şi totodată de calmarea durerii fiind anesteziant.
De asemenea propolis se poate pune la toate ceaiurile fiind mai eficiente în acest caz. Se mai poate pune chiar şi sub formă de tinctură în diferite proporţii în funcţie de toleranţa individuală. Cu cât mai concentrat cu atât mai bine.
Sulf- se poate folosi în unele cazuri spălături cu săpun din sulf care se găseşte la ori ce farmacie. Este bine să nu se dea pe rană cu el. De asemenea praf de sulf se poate aplica pe rană şi peste el să se pună eventual terci din pătlagină şi să se panseze.
Uleiuri din plante- există la orice plafar sau magazin naturist. Se vor folosi pentru ungerea pielii lezate: muşeţel-pentru calmare, cedru-calmant şi sedativ, isop-decongestiv. Iasomie –calmant şi relaxant. Ajută şi la afecţiune şi la întreg organismul. Se pot de asemenea folosi la băi. La acestea se mai poate adăuga ulei de sunătoare, levănţică şi multe altele care pot fi folosite conform prospectelor producătorului.
Vin- vinul din struguri fără substanţe chimice- se pune la 1 litru de vin câte 200 g miere polifloră şi se aplică local sub formă de comprese sau tamponamente de mai multe ori pe zi.
Aspecte ce trebuie supravegheate:
-Dacă aluniţa îşi schimbă culoarea, devenind brun-închis sau chiar negru.
-dacă îşi pierde aspectul omogen şi se măreşte (conturul ei devine neregulat)
-Dacă pe o aluniţă mai veche apare o nouă pată de culoare.
-Dacă provoacă mâncărimi.
-Dacă se constată dureri sau sângerări la nivelul ei.
-Dacă se observă apariţia recentă a unei pete brune care se întinde.
Şansele de vindecare sunt cu atât mai mari cu cât a fost depistată mai rapid şi s-a început tratamentul medicamentos cât mai precoce.
