Colita de fermentaţie – Tratamente Naturiste

Colita de fermentaţie.

            Colita este provocată de inflamarea intestinului gros, ca urmare a unor infecţii, paraziţi sau ingestiei unor substanţe toxice. Boala se manifestă prin dureri abdominale, uneori însoţite de diaree sau constipaţie şi poate avea un caracter acut sau cronic. De obicei boala se produce ca urmare a intoleranţei intestinului la anumite alimente.

Sunt interzise: carnea de porc, carnea grasă, gâscă, raţă, mezelurile, brânza fermentată sau sărată, legumele şi fructele crude sau uscate, pâinea neagră, ouă prăjite, sosurile sau îngheţata, produsele din aluat dospit, mierea, dulceaţa, supele grase.

            Alimentaţia recomandată: brânză de vaci, iaurt, carne de vită, carne de pasăre, de peşte slab (fiert), ouă fierte, morcovi, fructe coapte, compot, cartofi (în cantităţi mici), ceapa, dovlecei, sfecla roşie (coaptă), salata verde, spanac, iaurt, etc. Fructele se recomandă a fi fierte şi curăţate în prealabil de coajă. Foarte bine este tolerat compotul.

            Tratament:

            Se pot folosi ceaiuri din următoarele plante medicinale: afin, anghinare, brustur, busuioc, busuioc de câmp, cerenţel, cimbru, coada şoricelului, ghinţură, grâu, in, măghiran, muşeţel, obligeană, orez, pepene, plop negru, răchitan, sorbestrea, şovârf, ulm, varză, vişin.

Modul de folosire al plantelor medicinale.

Afin (Vacinum myrtylis)-2 linguriţe de frunze mărunţite şi uscate se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Este foarte indicat să fie utilizat în cazul diareei care de multe ori însoţeşte această boală. Se pot folosi şi fructele decoct, tinctură, compot sau chiar dulceaţă.

Anghinare (Cynara scolymus) 1 linguriţă de frunze uscate şi mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Este utilă şi pentru dispariţia diareei cât şi pentru calmarea durerilor. Se poate folosi perioade lungi de timp.

Brustur (Arctium lapa) 1 linguriţă de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute apoi se strecoară. Se consumă 2-3 căni pe zi. Se pot face şi clisme cu acest ceai fiind emoliente.

Busuioc (Ocinum basilicum) 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Este cel mai bun în afecţiunile gastro-intestinale, înlătură balonările, colitele de fermentaţie, durerile de burtă şi înlătură foarte eficient senzaţia de greaţă. Se poate folosi şi de către adulţi şi de către copii. Se consumă fără zahăr. Se pot face şi clisme cu acest ceai.

Busuioc de câmp (Prunella vulgaris ) se foloseşte ca busuiocul.

Cerenţel (Geum urbanum) 2 linguriţe de plantă mărunţită (rizomi) se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute. Se strecoară. Se bea ceaiul pe stomacul gol ne îndulcit. Este astringent.

Cimbru (Saturneja hortensis) 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.

Coada şoricelului (Achillea milefolium) 2 linguriţe de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Este bine să se bea ne îndulcit înainte de mese. Are un efect puternic antiseptic graţie azulenelor.

Ghinţură (Genţiana lutea)1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.

Grâu (Triticum aestivum) se foloseşte grâu fiert care se poate consuma atât seminţele fierte cât şi apa de pe ele. Se consumă în funcţie de toleranţa individuală.

In (Linum usitassimum) seminţe- se macină o lingură de seminţe cu râşniţa de cafea, se amestecă imediat cu puţină apă caldă şi se înghite. Este bine să nu se lase la aer pentru că se oxidează foarte repede. Se poate să se facă acest lucru de 2 ori pe zi, o perioadă de 10 zile. Ajută la reglarea scaunelor.

Măghiran (Marjorana hortensis) 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Este un bun calmant.

Muşeţel (Matricaria chamomilla)-2 linguriţe de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Este bine să se bea ne îndulcit înainte de mese. Are un efect puternic antiseptic graţie azulenelor. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.

Obligeană (Acorus calamus) 1 linguriţă de rizomi mărunţiţi se pun la 250 ml apă rece. Se lasă peste noapte. Dimineaţa se strecoară lichidul şi se ia o lingură înainte de masă cu 30 minute şi alta cu 30 minute după masă. Se face la fiecare din cele 3 mese principale. Ajută la reglarea digestiei şi vindecă afecţiunea. Se face 3 săptămâni apoi se face o pauză de 2 săptămâni şi după aceia dacă mai este nevoie se reia.

Orez (Oryza sativa) se fierb seminţele şi se consumă, la fel se poate consuma şi apa în care au fiert. Ajută foarte mult în cazurile cu constipaţie. Se consumă în funcţie de rezultat şi de toleranţa individuală.

Pepene galben (Cucumis melo) se indică să se consume acest pepene în orice cantitate fiind un bun laxativ şi ajutând la curăţirea organismului.

Plop negru (Populus nigra) se pune 1 linguriţă de muguri mărunţiţi la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma intern 3 căni pe zi. De asemenea se pot face clisme cu acest ceai în fiecare seară câteva seri la rând. Este unul dintre puternicele antibiotice.

Răchitan (Lythrum salicaria) 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.

Sorbestrea (Sanguisorba officinalis) 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.

Şovârf (Origanum vulgare) 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Se pot face şi clisme.

Ulm (Ulmus campestre) 1 linguriţă de coajă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute. Se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi sau se pot face şi clisme cu acest ceai zilnic, câteva zile la rând, pentru efectul astringent.

Varză (Brasica oleracea) se indică să se consume varză murată şi lichidul de pe ea pentru curăţirea organismului de toxinele acumulate în intestine.

Vişin (Cerasus vulgaris) 1 linguriţă de cozi de cireşe se mărunţesc apoi se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 5 minute. Se strecoară şi se consumă 3 căni pe zi.

-Ceai complex- 2 linguriţe de flori de muşeţel, 2 linguriţe de flori de coada şoricelului, 2 linguriţe de mentă, 1 linguriţă de salvie, 1 linguriţă de fructe de coriandru. Se pun toate la amestec şi se mărunţesc. Din acest amestec se va pune 1 lingură la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 1-2 căni pe zi ne îndulcite.

            Se pot bea 3-4 căni din plantele de mai sus singure sau în diferite amestecuri, ne îndulcite.

            Zerul de lapte poate fi folosit pentru aducerea confortului intestinal, însă nu trebuie uitat faptul că laptele poate produce mucozităţi în intestin. Zerul de lapte se poate produce prin introducerea în lapte proaspăt muls a sucului de lămâie de la o lămâie. Se lasă timp de 24 ore apoi se strecoară.

            Grâu fiert: se fierb 500 g de boabe 2 ore în 2 litri de apă, până ce boabele se înmoaie, apoi se pune grâul în frigider şi se va consuma câte 100 g pe zi, acesta poate rezolva şi problema constipaţiei. De asemenea apa de pe grâu se poate consuma.

            Tărâţe de grâu– se vor lua zilnic în orice cantitate. Se macină fin apoi se pot lua aşa cum sunt cu puţină apă sau ceai.

            80-100 g de coji de pepene verde se taie mărunt, apoi se toarnă peste acestea 500 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se folosesc pentru vindecarea inflamaţiilor acute sau cronice ale intestinului

1 linguriţă  –busuioc se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi, sau se poate consuma după fiecare masă câte puţin.

Suc de varză crudă– un pahar între mese 2-3 luni. Se poate combina şi cu sucul de morcovi, caz în care va fi mai băubil şi mult mai util. Se va face în fiecare lună însă pauză 5 zile, timp în care se va consuma doar ceaiuri din cele de mai sus.

În dureri abdominale externe se vor pune pe abdomen frunze de varză puţin strivite şi cu nervurile tăiate. Se pot de asemenea încălzi în puţin ulei.

Comprese calde cu ceai de coada şoricelului calmează durerile.

Se pot face băi calde cu paie de ovăz sau flori de fân zilnic.

Dintre produsele apicole: tinctura de propolis 30% se va lua câte 2 picături la fiecare 5 kg corp de 3 ori pe zi. Aceste picături se vor pune pe un miez de pâine, se mestecă bine în gură şi se înghite. Se face înainte de mese. Se poate face zilnic acest lucru până la vindecarea complectă. Trebuie însă să se depisteze înainte de a începe acest tratament dacă nu sunteţi alergic la produs.

Polenul de albine– 2 linguriţe de polen bine mărunţite în gură înainte de a se înghiţi. Se iau în cursul zilei împărţite în trei reprize cu 30 minute, înainte de mesele principale. Se poate lua o perioadă de 30 zile, apoi se face o pauză de 15 zile, după care se poate repeta dacă mai este nevoie. Este foarte utilă pentru reglarea digestiei.

Se mai poate lua ulei de măsline câte 1 lingură seara, la fel şi cel de floarea soarelui, germeni de porumb sau soia, dar mai bun este cel de măsline presat la rece sau de bostan, tot presat la rece.

Se mai poate lua cărbune vegetal câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi. Cel mai bun este cel din pomi fructiferi, cu cât este mai fin măcinat cu atât este mai bun. Se va măcina pentru aceasta cu râşniţa de cafea. În lipsă se poate lua şi cel care există la farmacii sub denumirea de cărbune medicinal.

Reţeta 1: se folosesc următoarele plante: frunze mentă, frunze nuc, roiniţă. Se pune câte 1 linguriţă din fiecare plantă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se bea în 3 reprize înaintea meselor cu 15 minute.

Tinctura de muguri de plop.

Populus nigra.

Acţiuni.

Intern: antibacterian şi antifungic, antiinflamator, antiseptic intestinal şi urinar, antiviral, diuretic, depurativ, febrifug, hemostatic mediu, inhibă formarea şi dezvoltarea tumorilor, favorizează procesele de regenerare, reglator al activităţii hormonale, reântineritor, stimulent imunitar bun.

Extern: antiseptic, stimulent al imunităţii locale, cicatrizant, favorizează cicatrizarea estetică, inhibă proliferarea celulelor maligne, anticandidozic, antihemoroidal.

Indicaţii.

Intern: gripă şi guturai, dureri de gât, bronşită, amigdalită, tuse, cistită, infecţii renale, dureri de cap, accese de febră, gută, reumatism, afecţiuni tumorale benigne, boală canceroasă, ulcer gastric, enterită, colită de fermentaţie şi de putrefacţie, diaree, adjuvant în intoxicaţiile alimentare.

Extern: cicatricele inestetice, tumorile exteriorizate, cancerul de piele, pentru revitalizarea şi menţinerea sănătăţii, hemoroizi şi fisuri anale.

Contraindicaţii: nu se cunosc.

Tinctura de talpa gâştei.

Leonorus cardiaca.

Produs de Dacia Plant Sebeş.

Acţiuni.

Intern: antiastmatic (împiedecă apariţia senzaţiei de sufocare), antidepresiv, antispasmodic, astringent, calmant general, calmant cardiac, calmant gastric, cicatrizant, diminuează stările de excitaţie cerebrală, expectorant, hipotensiv (acţionează mai degrabă în sens reglator), produce relaxarea vaselor sanguine care alimentează cordul şi într-o anumită măsură cordul în sine, tonic cardiac, tonic general, uterotonic (favorizează tonifierea uterului), vasoconstrictor periferic.

Extern: antiinflamator, antiseptic, astringent şi cicatrizant, regenerator epitelial.

Indicaţii.

Intern: aritmie cardiacă de origine nervoasă, hipertensiune arterială, ischemie cardiacă (atât forme dureroase, cât şi ne dureroase), tulburări de menopauză, dismenoree (ciclu neregulat şi/sau dureros), amenoree (absenţa sau întârzierea patologică a menstruaţiei), reumatism, bronşită, astm, crize astmatice care apar pe fondul de stres, depresie, depresie însoţită de anxietate, prolaps şi atonie uterină, gastrită hiperacidă pe fond de stres, colită de fermentaţie, digestie dificilă, distonie neuro-vegetativă.

Extern: contuzii, răni, arsuri, reumatism, prolaps uterin, febră tifoidă (se pun cataplasme pe ceafă şi tălpi), dureri de spate (cataplasme sau unguent local pe locul afectat).

Contraindicaţii: nu se cunosc.

 

Reteta cu grau fiert: 500 gr. de boabe de grau sanatoase se fierb doua ore in 4 litri de apa, pana ce lichidul scade si boabele se inmoaie. Se pune graul in cutii de plastic la frigider si se mananca 100 de grame pe zi, indiferent la ce ora. Reteta este buna si pentru persoanele constipate.

 

 

 

 

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close