Viteza de dizolvare a substanţei – depinde de gradul de pulverizare astfel încât se urmăreşte ca suprafaţa solid – lichid să fie cât mai mare (la o suprafaţă mare o viteză de dizolvare rapidă).
Un alt factor care influenţează viteza de dizolvare este agitarea mecanică. În farmacie se realizează cu bagheta. Creşterea temperaturii face să scadă timpul afectat dizolvării, iar în farmacii se recomandă folosirea baloanelor conice (asigură o suprafaţă mare de adeziune a soluţiei). Sensul farmaceutic de amestecare pentru formele farmaceutice este sensul invers acelor de ceasornic. La soluţiile compuse substanţa activă se dizolvă în solvenţi adecvaţi, separat sau dacă este vorba de acelaşi solvent, în ordinea descrescătoare a cantităţilor.
Pentru substanţele care se dizolvă cu efervescenţă (clorura de zinc, oxid de calciu, hidroxid de sodiu) se utilizează vase de capacitate mare având grijă ca substanţa să se dizolve treptat. Pentru substanţele volatile cu miros puternic şi pentru coloranţi este necesar să se adauge în soluţii la final. Substanţele volatile nu se adaugă în soluţii calde, ca urmare soluţiile trebuie să fie la temperatura camerei 18 – 200 C.
Pentru substanţele greu solubile se pot folosi agitatoare mecanice sau în lipsa acestora se încălzeşte amestecul pe baie de apă sau direct dacă este posibil sau se folosesc intermediari. Dizolvarea pe baia de apă se face pentru substanţele care nu suportă încălziri mai mari de 90 – 1000 C.
Exemple: Alcool, soluţii alcoolice (arde), untul de cacao – suferă reacţii chimice prin care produşii obţinuţi sunt toxici, ca urmare untul îşi pierde din proprietăţile de bază.
Grăsimile – se transformă în compuşi cu miros de acroleină. Exemplu de dizolvare prin intermediari, ca să stabilizez iodul în apă mai întâi facem o soluţie de iodură de potasiu. Iodul nu este solubil în apă.
Metoda de preparare a alcoolului iodat (per descensum).
Iodul cântărit se pune într-un săculeţ de tifon care se suspendă la suprafaţa vasului ce conţine alcool. Iodul începe să se dizolve treptat difuzând în alcool. Deoarece straturile superioare vor avea dizolvată o cantitate mai mare de iod, vor fi mai grele decât straturile inferioare motiv pentru care straturile se vor inversa. Metoda per descensum este o metodă care necesită un timp de preparare (de obicei soluţia se lasă peste noapte).
Soluţiile alcoolice – se obţin din apă şi alcool de 960 în care proporţiile stabilite de Farmacopeea Română X.
Exemplu: 100 grame de alcool = 120 mililitri de apă (densitatea este de 0.8).
- Filtrarea – are ca scop îndepărtarea particulelor solide pentru a obţine lichide limpezi. Creşterea vitezei de filtrare se poate face prin creşterea suprafeţei de filtrare sau utilizarea unor materiale cu porozitate înaltă. Creşterea suprafeţei de filtrare se obţine prin plierea hârtiei de filtru. Soluţiile care se aplică pe pielea intactă de tipul antisepticelor şi dezinfectantelor se pot filtra şi prin vată sau tifon, filtre care se spală înainte de filtrare cu apă distilată pentru a îndepărta eventualele impurităţi mecanice şi pentru a nu pierde din cantitatea de soluţie iniţială.
Pâlniile – se aleg în funcţie de volumul soluţiei, iar la final filtrul se presează cu bagheta de sticlă pentru a recupera soluţia iniţială.
- Adăugarea altor forme farmaceutice – ape aromatice, siropuri, tincturi, soluţii alcoolice, extracte de fluide moi sau solide.
Soluţiile alcoolice se adaugă după ce au fost cântărite sau măsurate cu picurătorul normal. Extractele moi şi uscate se triturează la mojar cu o mică cantitate de solvent sau cu amestecul Le Petite care este alcătuit din apă, alcool, glicerol în proporţia 6 : 3 : 1.
- Completarea la masa prevăzută cu solvent – se face masă pe masă (urmăresc gramele).
- Condiţionarea primară şi aplicarea etichetei:
Pentru preparatele de uz extern se foloseşte eticheta de culoare roşie.
Pentru preparatele de uz intern se foloseşte eticheta de culoare albastră.
Preparat oficinal
IRIS FARM
ALCOOL IODAT 1%
Număr de elaborare E150 – din condica de elaborare
Data:
Cantitatea: 100 grame
Preţ: 20000 lei
Semnătura: P. I.
Preparat magistral – soluţie alcoolică
- P. / Acid benzoic 2 grame – cântăresc
Acid salicilic 3 grame – cântăresc
Alcool q. s. 100 (95 grame)
IRIS FARM
Aplicaţii locale 2 ori / zi
- P. 202 / 24.10.2003 20000 lei
- I.
De obicei se folosesc flacoane de culoare brună pentru a evita descompunerea substanţelor şi a reacţiilor foto – chimice. Funcţie de preparat se poate aplica fie dop cu buşon fie buşon simplu.
- Modul de păstrare – formele magistrale se prepară pe bază de reţetă, iar preparatele sunt valabile un timp scurt. În general soluţiile au timp de valabilitate 3 – 4 zile, iar unguentele o lună de zile. Dacă pacientul nu ridică preparatul în termen de 3 zile preparatul se distruge. Preparatele oficinale sunt valabile maxim 10 zile după care se distrug.
- Expediţia – se verifică aspectul soluţiei. Dacă soluţia este limpede, dacă nu s-au produs modificări, se verifică integritatea incipientului şi datele de pe etichetă. La eliberarea sa se precizează atât modul de administrare, condiţiile de păstrare, atenţionările speciale precum şi dieta.
- Bio – farmacia – disponibilitatea reprezintă forma în care un medicament este conceput astfel încât substanţa activă să fie rapid absorbită pentru a obţine efectul terapeutic. În cazul soluţiilor se urmăreşte dacă soluţia preparată este miscibilă sau nu cu fluidele din tubul digestiv.
CALEA ORALĂ
Calea orală – se mai numeşte cale bucală, cale enterală, cale gastro – intestinală sau cale sistemică (PER OS = pe gură). O soluţie administrată PER OS parcurge următoarea cale: calea bucală → faringe → stomac → intestin subţire → sânge.
Dezavantajele acestei căi:
- se pot altera substanţele medicamentoase în momentul contactului cu secreţiile tubului digestiv;
- posibilitatea iritării mucoasei gastro – intestinale (preparate pe bază de salicilaţi, antiinflamatoare nesteroidiene);
- problematica gustului şi aromei;
- problema absorbţiei substanţei active (dacă substanţa se absoarbe la nivelul intestinului subţire) – o parte din substanţa activă se elimină ca atare prin scaun pentru că nu ajunge.
- absorbţia variază funcţie de:
- prezenţa alimentelor în stomac motiv pentru care unele medicamente se administrează a jeun (dimineaţa pe stomacul gol);
- preparatele care se administrează în cursul dimineţii – excitantele Sistemului Nervos Central;
- între mese se administrează medicamente care se absorb bine în prezenţa alimentelor, dar administrate pe stomacul gol pot produce tulburări gastrice;
- înainte de masă se administrează preparatele de tipul fermenţilor pancreatici – triferment, trienzem;
- mai poate varia funcţie de ora de administrare:
- dimineaţa viteza de golire a stomacului creste cu 54% la ora 800 decât la ora 2000;
- tranzitul intestinal este de 2 ori mai activ ziua decât noaptea şi activitatea enzimatică prezintă maximul la ora 800 dimineaţa.
