Dermatita eczematiformă – Tratamente Naturiste

Dermatita eczematiformă.

Se caracterizează prin placard eritematos, bine delimitat, de culoare roşie vie, acoperit cu scuame fine, pitiriaziforme sau psoriazice. La aceste leziuni se asociază zemuire, eroziuni, pustule şi cruste. Dermatita eczematiformă poate fi de natură microbiană, micotică şi chimică.

Microbiană: este cel mai frecvent de natură streptococică, dar poate fi şi de orice natură inclusiv stafilococică. Se localizează îndeosebi la gambe, însoţind un ulcer venos, la faţă sau pe mâini, în jurul unei piodermite, arsuri sau plăgi diverse infectate.

Poate produce limfangite, adenopatii şi leziuni secundare la distanţă numite eczematide sau microbice.

 Micotică– prezintă un eritem mai puţin intens, se localizează mai frecvent în plicile genito-crurale şi la picioare sau la mâini, are un caracter policiclic şi centrifug. De asemenea poate să apară microvezicule la periferie care este uşor reliefată. Poate produce la distanţă leziuni secundare numite Mikide.

Chimică: se caracterizează prin placarde eritematoase, care reprezintă contactul cu substanţele chimice. Este de subliniat că dermatita eczematiformă  chimică se transformă în câteva zile în dermatita eczematiformă microbiană sau mai corect spus în dermatita eczematiformă mixtă (microbiană şi chimică) deoarece foarte repede se produce infectarea.

Tratament comun la toate acestea:

Se vor face spălături cu ceaiuri mai concentrate din plante medicinale: brad, brustur, busuioc, cătină, cicoare, cimbru, coada racului, coada-şoricelului, creţişoară, creţuşcă, gălbenele, gorun, iarbă mare, iarbă neagră, isop, levănţică, molid, nalbă, norocel, nuc, obligeană, pedicuţă, pelin, plop negru, scai vânăt, sânzâiene, scânteiuţă, splinuţă, stânjenel, stejar, sulfină, sunătoare, tătăneasă, toporaş, turiţă mare, ţintaură, urzică, usturoi.

Modul de folosire al plantelor medicinale.

Brad (Abies alba)- se iau muguri de brad mărunţiţi 500 g care se fierb în 2 litri de apă timp de 2 ore apoi se strecoară. La acest lichid obţinut se va adăuga zahăr la fiecare litru câte 750 g de zahăr. Se fierbe apoi până primeşte consistenţa unui sirop. Se pune în sticle la rece. Se pune apoi 1 linguriţă la 250 ml apă şi se bea câte o cană de 2-3 ori pe zi.

Brusture (Arctium lapa) rădăcină- 2 linguriţe se fierb în 250 ml apă timp de 15 minute. Se strecoară şi se aplică comprese extern. Brusture frunze proaspete se aplică direct pe locul afectat după ce au fost unse cu puţin ulei. Se pot pune de mai multe ori pe zi.

Busuioc (Ocinum basilicum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se strecoară. Se pot folosi intern în special pentru cei cu afectarea mucoaselor. Se fac de asemenea spălături de mai multe ori pe zi. Se pot face şi gargară sau chiar băi complecte fiind una dintre plantele cele mai eficiente la această afecţiune.

Cătină (Tamarix ramosissima) Decoct din 2 linguriţe de scoarţă la 250 ml apă. Se va fierbe timp de 10 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma intern 2-3 căni pe zi. Extern se va face cu cantitate dublă de plantă. praf de frunze 1 parte şi untură de porc sau altă masă grasă (unt, margarină, seu, etc) 1 parte. Se va amesteca până la omogenizare. Se ung locurile afectate de 2 ori pe zi. Praf de fructe amestecat cu untură de porc 1\1 şi omogenizat prin amestecarea insistentă a celor două componente dă un unguent excelent pentru afecţiuni dermatologice, deoarece conţine toate vitaminele necesare refacerii pielii. Se unge local în strat subţire de 2 ori pe zi.

Cicoare (Cychorium intybus) frunze aplicate proaspete pe răni, pentru cicatrizare. Plantă uscată şi măcinată făcută praf cu râşniţa de cafea şi aplicată local pe răni zemuinde sau chiar infectate. 2 linguri de plantă mărunţită se pun la 500 ml apă şi se fierb timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se aplică la spălături sau comprese pe răni sau alte afecţiuni dermatologice.

Cimbru (Satureja hortensis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se folosesc pentru spălături locale sau comprese ajutând prin acţiunea antibiotică. Dacă se suportă şi sunt leziuni se poate aplica praf fin din plantă pe locurile afectate la leziunile umede.

Coada racului (Potentilla anserina) o linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă rece. Se fierbe timp de 15 minute după care se strecoară. Se pot consuma 2 ceaiuri pe zi, preferabil după mese, şi extern se aplică comprese şi spălături. Este foarte utilă pentru faptul că are tanin care este un bun astringent şi dezinfectant.  Se indică în special atunci când sunt răni umede.

-Din rădăcinile plantei 1 linguriţă se va pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 15 minute. Se strecoară. Se poate folosi ca şi planta.

Coada-şoricelului (Alchemilla milefolium) 2 linguriţe de flori mărunţite se pun la 250 ml şi se fierb timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se poate folosi ca dezinfectant sau chiar antibiotic datorită azulenelor.

Creţişoară (Alchemilla vulgaris) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături şi comprese pentru faptul că este astringentă şi conţine tanin, este şi antiinflamatoare.

Creţuşcă (Filipendula ulmaria)- 2 linguriţe de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se va putea consuma 2-3 căni pe zi, ajutând la refacerea circulaţiei.

Gălbenele (Calendula officinalis)- se va face tinctură de flori. Pentru aceasta se pun 50 g de flori la 250 ml alcool alimentar de 40 grade. Se ţin apoi timp de 15 zile la temperatura camerei agitând des vasul. Este bine ca vasul să fie învelit cu hârtie preferabil neagră pentru că este bine să fie ferit de acţiunea razelor solare. Se strecoară. Se va lua intern câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi şi extern se pot face ungeri ale locurilor afectate de 2 ori pe zi. Ajută la refacerea circulaţiei periferice.

Gorun (Quercus petraea) 2 linguriţe de coajă mărunţită se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 10 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte spălături sau comprese, în special unde există şi răni umede.

Iarbă mare (Inula helanium) -Ceai din rădăcină 2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune în 250 ml apă care va fierbe timp de 10 minute după care se va strecura. Se pot folosi 2 astfel de ceaiuri pe zi intern şi extern la spălături şi comprese. -Se va pune 50 g de plantă mărunţită la 500 ml oţet. Se va ţine timp de 8 zile după care se strecoară. Se va utiliza la mâncărimile de piele.

Iarbă neagră (Calluna vulgaris) -2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune în 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. -Decoct din 2 linguriţe de plantă mărunţită, care se vor pune la 250 ml apă. Se vor fierbe timp de 10 minute, după care se va strecura. Se fac spălături şi comprese cu acest ceai. Are acţiune antiseptică şi astringentă.

Isop (Hisopus officinalis) o linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se va strecura şi se poate folosi. Sau tinctură. Din 50 g de plantă mărunţită se va pune în ea 250 ml alcool alimentar preferabil de 70°, apoi se va lăsa timp  de 15 zile agitând des. Se strecoară după aceia şi se va putea folosi câte o linguriţă diluat cu 100 ml apă. Se folosesc la spălături şi comprese. Are o puternică acţiune antiseptică.

Levănţică (Lavandula angustifolia) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături. Are efect antiseptic şi calmant.

Molid (Picea albis) 2 linguriţe de vârfuri de ramuri sau cetini mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute. Se strecoară şi se folosesc la spălături sau comprese. Este un bun antibiotic şi totodată astringent. Se poate folosi orice conifer.

Nalbă (Althea officinalis) Decoct din 1 linguriţă de plantă (rădăcină) care se va pune la 250 ml apă. Se va fierbe timp de 5 minute după care se strecoară. Se poate folosi atât intern cât şi extern. Are un efect emolient şi laxativ. Se foloseşte la afecţiunile de mai sus. Grăbeşte procesul vindecării în afecţiunile pielii fiind foarte eficientă.

-Cataplasme şi comprese locale. Se aplică pe abcese, flegmoane sau furuncule cutanate. Se folosesc frunzele opărite în prealabil, fie pansamente îmbibate în infuzie (numai din frunze, vezi mai sus). Se poate utiliza fie maceratul la rece, fie decoctul.

Norocel (Sedum maximum) 100 g plantă se va pune la un litru de apă, după care se va fierbe timp de 5 minute. Se va strecura şi cu această apă se aplică comprese. -Din 200 g plantă mărunţită se va pune în 5 litri de apă. Se va fierbe apoi timp de 5 minute după care se va strecura în cada de baie unde se va sta timp de 30 minute. Se va face această baie zilnic. Are următoarele acţiuni: antiinflamatorii, astringente, cicatrizante, detersive, hemostatice, antimicrobiene, vitaminizant.

Nuc (Juglans regia) -Infuzie dintr-o linguriţă de frunze mărunţite puse în 250 ml apă clocotită, după care se va acoperi pentru 10 minute. Se va strecura. Se pot consuma 2 căni pe zi. Extern cu acest cei se poate spăla pe cap sau leziunile diverse, sau chiar pentru calmarea durerilor,

Osul iepurelui (Ononis spinosa) 1 linguriţe de rădăcină mărunţită se va fierbe timp de 15 minute în 250 ml apă. Se strecoară, apoi se va consuma 3-4 căni pe zi în afecţiunile interne sau extern se vor pune comprese cu apa din ceai aplicat pe un pansament sau se fac cataplasme cu planta fiartă, aplicată călduţă.

Păpădie (Taraxacum officinalis) -Extern se va face din 4 linguri de plantă întreagă mărunţită pusă la 500 ml apă. Se va fierbe timp de 15 minute , după care se va strecura. Se va aplica extern.

Obligeană (Acorus calamus) se va lua un vârf de cuţit de praf de rădăcină, care se va pune sub limbă pentru 10 minute apoi se înghite cu apă. Este util pentru cei care au şi dereglări glandulare.

Pelin (Artemisia absinthum) Se fac băi cu infuzia combinată de pelin (5 litri la o cadă de apă) de 2 ori pe săptămână. Extern pelinul acţionează ca tonic nervos, ameliorând local circulaţia impulsurilor nervoase. Se poate pune praf direct pe rană fiind foarte utilă în afecţiunile umede. Are şi acţiune antibiotică.

Plop negru (Populus nigra) sub formă de băi pentru vindecarea rănilor provenite din arsuri sau băi de şezut în hemoroizi şi alte afecţiuni. Infuzie din 2 linguriţe de plantă pusă în 250 ml apă clocotită.

-Alifie- 20 g de muguri zdrobiţi se amestecă cu 5 ml de alcool de 90°. Se vor lăsa pentru 24 ore acoperiţi, după care se va adăuga 100 g de untură de porc proaspătă nesărată. Se vor fierbe pe baia de apă timp de 2-3 ore, în funcţie de cât de tare fierb şi apoi se strecoară caldă şi se pune în cutiuţe de capacitate mai mică. Se poate folosi extern fiind foarte eficientă.

-Unguent din 100 g de muguri zdrobiţi care se vor pune la fiert, cu 300 ml de apă. Se vor fierbe timp de 3 ore, după care se vor strecura. Se mai adaugă apoi 150 ml de ulei vegetal şi 50 g de ceară de albine. Se pun pe baia de apă şi se fierb până se topeşte ceara. Se ia şi se va amesteca până la răcirea deplină. Se pun apoi în cutiuţe mici. Se foloseşte extern.

Scai vânăt (Eryngium planum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă rece. Se va pune pe foc apoi se fierbe timp de 5 minute după care se strecoară. Se foloseşte la comprese şi spălături având o puternică acţiune antimicrobiană.

Sânzâiene (Asperula odorata)  2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă rece. Se va pune pe foc apoi se fierbe timp de 5 minute după care se strecoară. Se foloseşte la comprese şi spălături având o puternică acţiune antimicrobiană şi calmantă.

Scânteiuţă (Anagallis erecta) 2 linguriţe de plantă mărunţită puse în 250 ml apă se fierbe timp de 5 minute după care se strecoară. Se poate folosi la afecţiunile externe în spălături. -Unguent- plantă mărunţită 50 g se va pune în 100 g de untură de porc nesărată. Se pune pe baia de apă şi se va fierbe timp de 3 ore după care se strecoară. Se poate apoi pune în cutioare de capacitate mai mică la rece şi se poate folosi la răni sau alte afecţiuni externe.

Plantă proaspătă sau suc de plantă se poate aplica de asemenea pe răni, în special pe cele proaspete.

Ajută foarte mult şi la cicatrizarea pielii.

Splinuţă (Solidago vrigaurea) o linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Are acţiune antihemoragică, antiseptică şi cicatrizantă. Se foloseşte la spălături şi comprese.

Stânjenel (Iris germanica) o linguriţă de rizom mărunţit se va pune în 250 ml apă. Se va fierbe timp de 5 minute, după care se strecoară. Se va putea consuma în cazurile afecţiunilor interne, chiar a ascitei până la 2 căni pe zi. Se poate folosi durată mare de timp. Are acţiune antimicrobiană, curăţă rănile şi ajută la cicatrizare. Se poate folosi şi în cancer având şi o acţiune antitumorală.

Stejar (Quercus robur) 2 linguriţe de coajă mărunţită se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 10 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte spălături sau comprese, în special unde există şi răni umede.

Sulfină (Melilotus officinalis) 2 linguriţe se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 câni pe zi. Este una dintre plantele foarte eficiente în refacerea venoasă. Se poate folosi extern sub formă de cataplasme, făcându-se în acest caz câte 2 cataplasme pe zi. Se poate consuma însă şi tinctură câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi diluată la 100 ml apă.

Sunătoare (Hypericum perforatum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se foloseşte la spălături sau comprese cu efect de distrugere al microbilor şi de cicatrizarea pielii. Se poate prepara şi o cremă dar pentru că există în comerţ gata preparat de oameni de meserie este păcat să vă chinuiţi să o faceţi când este gata preparată. Se foloseşte ungând în strat subţire, după spălare. Este indicată mai ales în cazurile cu răni uscate.

Tătăneasă (Symphythum officinalis) -Se pisează vârfurile înflorite de plantă şi se amestecă cu puţină făină ca să producă un aluat. Se aplică acesta pe răni, varice, etc. Cu făină de secară este şi mai util, sau chiar cu cea de orez (se macină orez cu râşniţa de cafea).

 Se poate folosi cu puţină apă călduţă la clisme sau spălături. Se va întinde de asemenea pe cancerul pielii, caz în care este foarte bine să se facă şi cu ţină rostopască şi neapărat cu făină de ovăz.    

-O alifie din 50 g de lanolină cu 50 g de vaselină şi pastă de rădăcină sau de vârfuri înflorite (acestea mărunţite foarte bine). Se amestecă împreună şi apoi se poate folosi.

Toporaş (Viola odorata) Frunze pisate se aplică extern sub formă de pastă în cancerul pielii, de mai multe ori pe zi. Se ţine în funcţie de toleranţă între 1-3 ore, după care se va spăla cu ceaiuri

Turiţă mare (Agrimonia eupatoria) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac comprese şi spălături. Are rol dezinfectant şi de curăţire a rănii contribuind la o mai rapidă vindecare.

Ţintaură (Centaurea cyanus) linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. -Suc proaspăt pe răni externe se pune de 2 ori pe zi.

Urzică (Urtica dioica) se poate folosi sucul obţinut din frunze cu ajutorul storcătorului de fructe. Se poate folosi şi praful obţinut din plantă uscată cu ajutorul râşniţei de cafea. Se pune pe răni umede. De asemenea 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături şi comprese pe locurile afectate.

Usturoi (Alium sativum) se poate folosi în alimentaţie cât de mult. Tinctura este foarte eficientă dar dă corpului un miros de usturoi de nu poate sta nimeni lângă cel care consumă această tinctură, cu toate că este foarte eficientă şi s-a folosit încă de pe vremea Egiptului antic.

După spălături se va putea unge local cu uleiuri din plante medicinale aplicate în strat subţire, doar cât să intre în piele. De asemenea se va lăsa perioade suficiente fără unguent pentru ca pielea să poată respira.

Se pot de asemenea folosi şi creme din plante.

În cazurile în care zemuirea este mai puternică se vor pune prafuri din plante medicinale care vor absorbi acest lichid şi produc local o dezinfecţie. Sunt indicate în special prafurile din stejar sau chiar cărbunele vegetal măcinat foarte fin şi aplicat sub formă de praf fin.

Se poate de asemenea folosi şi tincturi din plante diluate în diferite proporţii cu apă fiartă şi răcită în lipsa apei distilate. Acestea este preferabil să fie folosite fiind foarte eficiente la această afecţiune.

Propolis se poate aplica sub diferite forme: propoderm  (Cumpărat de la Apicola) în strat subţire, Propolis brut, tinctură de propolis, etc.

Se pot de asemenea folosi foi de varză aplicate local după ce li s-a tăiat nervura groasă.

Pedicuţă (Lycopodium clavatum)– se pudrează local cu spori de pedicuţă de mai multe ori pe zi.

 

Lasati un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close