Erizipelul. (brânca)
Apare după o incubaţie de 6 zile, brusc cu frison şi febră(40 grade). Este o dermatită acută streptococică care apare spontan sau ca urmare a unor plăgi infectate, a unui ulcer varicos de gambă, lupus, sau a infecţiei mucoaselor.
Placardul de erizipel este roşu viu, cu periferia mai ridicată (burlet marginal), edematos infiltrat, dureros. Este mai frecvent localizat la faţă şi gambă, face adenopatie regională iar starea generală este alterată.
În cazul acestei afecţiuni se va face tratamentul instituit de medicul specialist, pentru că fără tratament medicamentos această afecţiune nu se poate trata.
Se descriu multe forme de erizipel: buloasă, flegmonoasă şi hemoragică. În erizipelul gambei de cele mai multe ori poarte de intrare este reprezentată de o epidermofiţie interdigitală, care trebuie tratată, deoarece altfel erizipelul devine recidivant şi duce cu timpul la edem de gambă şi chiar elefantiazis.
Are o evoluţie de 7-10 zile şi poate lua o formă mai gravă la diabetici, alcoolici, bătrâni.
Tratament:
Se pot folosi următoarele plante medicinale: aloe, angelica, anin, brâncuţă, brânca ursului, brustur, cartof, cimbru, corn, creţişoară, fasole, floarea soarelui, gălbenele, grâu, iarbă mare, iederă, lămâi, linariţă, măceş, migdal, nalbă mare, podbal, salată verde, salcie, salvie, soc, stejar, tătăneasă, urzică, vineriţă.
Aloe (Aloe vera)– se pune frunză proaspăt tăiată pe locul afectat sau se pune sucul plantei. Intern se poate consuma câte 1 linguriţă deoarece ajută la dezoxidarea organismului şi eliminarea de toxine. Se poate face şi cremă din praf de plantă uscată în amestec cu unt, untură sau altă masă grasă în diferite proporţii dar de cele mai multe ori este mai eficientă 1/1.
Angelică (Angelica arhanghelica)-1 linguriţă de plantă uscată şi mărunţită se macină cu râşniţa de cafea şi se pune sub limbă pentru 15 minute după care se înghite cu puţină apă. Se poate folosi atât planta cât şi rădăcina sau seminţele fiind foarte utilă în eliminarea toxinelor. Extern se poate pune praf sau diferite creme făcute cu o masă grasă (unt, untură ne sărată de porc, seu, etc).
Anin (Annus incata)– se foloseşte coaja uscată şi mărunţită din care se va face o cremă cu ajutorul unei mase grase. Este foarte eficientă pentru că conţine tanin care ajută la strângerea ţesuturilor.
Brâncuţă (Sisimbrium officinalis)-intern se va lua câte 2 linguriţe de plantă mărunţită care se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma câte 2-3 căni pe zi. Extern se pot pune frunze proaspete umezite cu ulei sau praf de plantă cu diferite mese grase făcându-se o cremă care se va aplica de 2 ori pe zi.
Brânca ursului ( Heracleum spondylium)- intern se va lua câte 2 linguriţe de plantă mărunţită care se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma câte 2-3 căni pe zi. Extern se pot pune frunze proaspete umezite cu ulei sau praf de plantă cu diferite mese grase făcându-se o cremă care se va aplica de 2 ori pe zi.
Există şi în comerţ o serie de preparate din această plantă care sunt eficiente pentru consumul intern şi se vor consuma conform indicaţiilor producătorului sau extern diluate.
Brustur (Arctium lappa)-se pot aplica extern frunze proaspete unse cu diferite uleiuri. De asemenea din rădăcină se pot face diferite creme care se aplică local. Intern se poate face un ceai din: 2 linguriţe de rădăcină mărunţită puse la 250 ml apă şi fierte timp de 10 minute apoi strecurate. Se pot consuma 2-3 căni pe zi, ajutând la eliminarea toxinelor din corp. Extern se pot face spălături sau comprese cu acest ceai.
Cartof (Solanum tuberosum)-se fierb cartofii şi cu apa în care au fiert se spală local de 2 ori pe zi. De asemenea se poate face un piure de cartofi cu lapte şi se aplică local. Este eficient pentru refacerea pielii.
Cimbru (Satureja hortensis)- 2 linguriţe de plantă mărunţită care se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma câte 2-3 căni pe zi. Este foarte eficient pentru că are o serie de principii antibiotice. Se pot face cu această plantă şi spălături sau chiar comprese pe locurile afectate. Există de asemenea şi în comerţ o tinctură cu care se va face ungeri locale în diferite diluaţii sau se pun comprese cu faşa sterile umezite.
Corn (Cornus mas)– se poate folosi coaja măcinată şi pusă pe locurile afectate cu ajutorul unei mase grase (unt, untură). Se aplică de 2 ori pe zi în strat subţire. De asemenea se pun 2 linguriţe de coajă mărunţită la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute apoi se strecoară. Se va spăla local de mai multe ori pe zi, pentru că acest lichid conţine tanin care ajută la vindecare.
Creţişoară (Alchemilla vulgaris)– 2 linguriţe de plantă mărunţită care se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma câte 2-3 căni pe zi. Este foarte eficient pentru că are o serie de principii antibiotice. Se pot face cu această plantă şi spălături sau chiar comprese pe locurile afectate.
Fasole (Phaseolus vulgaris) se vor putea aplica extern făină de fasole boabe măcinate cu râşniţa de cafea şi umezite cu lichid (apă) transformate în pastă şi aplicate cu ajutorul unei feşe. Ajută la dispariţia erupţiilor şi deci la vindecare.
Floarea soarelui (Helianthus annus)- se foloseşte uleiul cu care se va unge local.
Gălbenele (Calendulla officinalis)– flori proaspete se pun strivite local de 2 ori pe zi cu ajutorul unui pansament. De asemenea se poate face un ceai din 2 linguriţe de plante mărunţite uscate care se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se vor putea folosi la spălături locale sau comprese. Se poate face de asemenea o serie de creme cu aceste plante. Există de asemenea şi în comerţ o serie de creme utile din gălbenele.
Grâu (Triticum aestivum)- se foloseşte cel mai mult tărâţa de grâu care se va pune 500 g la o cadă de apă şi peste acestea (puse în prealabil într-un săculeţ de pânză) se va lăsa să curgă apa caldă. Sunt foarte eficiente la refacerea pielii. Se indică mai ales la baia copiilor. Se fac zilnic seara. Intern se poate consuma grâu încolţit pentru că are foarte multe vitamine. Se poate consuma câte 100 g de grâu încolţit pe zi, sau chiar mai mult în cure de lungă durată.
Iarbă mare (Inula helanium)– 2 linguriţe de plantă mărunţită care se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma câte 2-3 căni pe zi. Este foarte eficient pentru că are o serie de principii antibiotice. Se pot face cu această plantă şi spălături sau chiar comprese pe locurile afectate.
Iederă (Hedera helix)- o mână de frunze şi rămurele mărunţite se pune la 5 litri de apă şi se fierbe timp de 20 minute apoi se strecoară. Se fac băi de 2 ori pe zi. Ajută atât la vindecarea afecţiunii cât şi la catifelarea pielii. Se poate face şi de către copii.
Lămâi (Citrus lemon)– se indică folosirea sucului de lămâi simplu sau în diferite diluţii în funcţie de toleranţa individuală ajutând atât la dispariţia mâncărimii cât şi la o mai rapidă vindecare deoarece conţine foarte multă vitamina C naturală care este uşor asimilată de piele, fiind un bun cicatrizant.
Linariţă (Linaria vulgaris) 2 linguriţe de plantă mărunţită care se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma câte 2-3 căni pe zi. Extern se pot face spălături sau tamponamente cu acest lichid.
Măceş (Rosa canina) se pun 2 linguriţe de pseudofructe mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se filtrează bine. Se pot face spălături locale sau se consumă intern 2-3 căni pe zi, fiind utile datorită faptului că conţin vitamina C.
Migdal (Prunus amigdalus) se foloseşte uleiul cu care se va unge local de 2 ori pe zi.
Nalbă mare (Althea officinalia) se foloseşte decoctul din rădăcină şi frunze cu care se pot pune comprese pentru efectul emolient pe care-l are această plantă. Există la plafar şi creme cu această plantă care de asemenea se pot folosi cu succes.
Podbal (Tussilago farfara) se vor pune frunze proaspete umezite cu diferite uleiuri pe locurile afectate cu scopul de a vindeca.
Salată verde (Lactuca sativa)– se fierb frunzele care se vor aplica local călduţe, pentru vindecare şi calmare. Se poate consuma şi intern pentru calmare şi pentru ajutorul care-l au în dezintoxicarea organismului.
Salcie (Salix alba) se foloseşte coaja pentru efectul calmant pe care-l are. Din coaja aceasta se prepara înainte aspirina şi spre deosebire de pastilă aceasta nu are efecte secundare ne dorite. Se fierbe 2 linguriţe de coajă la 250 ml apă timp de 5 minute. Se strecoară şi cu acest lichid se umezesc tampoane sau comprese care se aplică pentru efectul calmant. Intern se pot consuma 2-3 căni pe zi.
Salvie (Salvia officinalis)– 2 linguriţe de plantă mărunţită care se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma câte 2-3 căni pe zi. Este foarte eficient pentru că are o serie de principii antibiotice şi în plus reglează sau ajută la reglarea endocrină. Extern se poate aplica sub formă de praf sau diferite alifii local.
Soc (Sambucus nigra)- 1 linguriţă de flori mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se lasă apoi acoperit pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, pentru efectul de curăţire al organismului şi pentru a amplifica transpiraţia prin care se vor elimina toxinele.
Se mai poate folosi şi coaja sub formă de decoct (fiert 5 minute) atât intern cât şi extern cu scopul de a ajuta la eliminarea apei din organism şi pentru vindecare.
Stejar (Quercus robur) 2 linguriţe de coajă mărunţită se pun la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară şi cu acest lichid se spală local sau chiar se pun comprese care sunt foarte eficiente deoarece conţin mult tanin care ajută la strângerea pielii.
Tătăneasă (Symphytum officinale) se poate folosi frunza unsă cu diferite uleiuri şi aplicată local cu scopul de a se vindeca mai repede. Conţine şi substanţe antimicrobiene. De asemenea se poate folosi rădăcina cu care se vor face ceaiuri. 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă şi se fierb apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se fac apoi spălături sau comprese locale. Există şi în comerţ o serie de creme cu tătăneasă care se pot folosi aplicând în strat subţire crema de 2 ori pe zi, după o prealabilă spălare.
Urzică (Urtica dioica) se folosesc frunzele mărunţite sau chiar strivite care se pot aplica local sau se poate folosi sucul obţinut din frunze proaspete. De asemenea se poate face un ceai din frunze uscate 2 linguriţe de plante mărunţite se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se poate de asemenea consuma 2-3 căni din acest ceai intern şi totodată să se facă spălături sau comprese pe locurile afectate.
Vineriţă (Ajuga reptans) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pune compresă externă cu scopul de a ajuta la o vindecare mai rapidă.
Local se vor folosi tincturi de coada şoricelului, brusture, aloe, cimbru, gălbenele, tătăneasă. Se va dilua cu apă în proporţie de 10% tinctură. Cu acestea se vor face tamponamente sau chiar cataplasme, care se vor ţine în funcţie de toleranţă între 2 ore- 6 ore, după care se vor schimba.
În cazul zemuirii se va pune praf de aloe sau de cimbru care vor absorbi lichidul. Tot pentru acest lucru se mai poate aplica praf de coajă de salcie care este şi calmant sau coajă de stejar (ambele sub formă de praf obţinute cu râşniţa de cafea din plante uscate).
