Excitaţii nervoase.
Acţiunea stimulării sau iritării a unui factor de mediu (excitant ca frigul sau căldura, uscăciunea, umiditatea, alcalinitatea sau aciditatea, hrana, apa, etc) asupra organismului. Excitaţia este recepţionată de organele de simţ şi pe baza ei organismul dă un răspuns adecvat şi proporţionat. Excitaţia este o proprietate a întregului sistem nervos şi adesea ia naştere în însăşi celula nervoasă şi se transmite în lungul nervilor până la organele de execuţie (glande, muşchi).
Excitaţia stă la baza comportamentului normal: când sistemul nervos se găseşte sub influenţa unor substanţe care îi hipersensibilizează (stricnina, toxine bacteriene) sau îl inhibă (amital, produse de catabolism)aceiaşi excitaţie ca la un om normal determină răspunsuri exagerate (crize de epilepsie, vociferări susţinute) sau cu totul insuficiente (nepăsare).
Excitaţia se măsoară prin valoarea intensităţii excitantului care provoacă un acut răspuns (cronaxie).
Se pot folosi următoarele plante medicinale: crin alb, hamei, leuştean, micşunele ruginite, omag, secară, talpa gâştei, valeriană.
Modul de folosire al plantelor medicinale.
Crin alb (Lilium candidum) se pune un bulb zdrobit la 250 ml lapte şi se fierbe timp de 15 minute apoi se strecoară. Se poate aplica extern sau se consumă intern pentru calmarea nervoasă.
Hamei (Humulus lupulus) 1 linguriţă de conuri mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se lasă apoi timp de 15 minute acoperit apoi se strecoară. Se folosesc la tamponamente sau se consumă câte 2-3 căni pe zi. Sunt foarte indicate în special la excitaţiile sexuale.
Leuştean (Levisticum officinalis) se poate folosi rădăcina 1 linguriţă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se poate folosi extern pentru calmarea excitaţiilor sau intern câte 2-3 căni pe zi.
Micşunele ruginite (Cheiranthus cheiri) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente externe sau se consumă intern câte 2-3 căni sau la nevoie pe zi.
Omag (Aconitus napellus) 1 linguriţă de rădăcină se mărunţeşte şi se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte numai extern producând anestezia complectă locală. Intern este toxic şi chiar mortal.
Secară (Secale cereale) 2 linguri de seminţe se pun la 250 ml apă şi se fierb până se moaie. Se poate apoi strecura şi tampona local de mai multe ori pe zi.
Talpa gâştei (Leonorus cardiaca) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac tamponamente externe sau se consumă intern câte 2-3 căni sau la nevoie pe zi.
Valeriană (Valeriana officinalis) 1 linguriţă de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se pot face tamponamente locale sau se consumă în cursul zilei sau doar la nevoie. Există şi tincturi din care se vor lua conform indicaţiilor producătorului.
