Favus.
Favusul este o infecţie micotică localizată de predilecţie la pielea capului şi caracterizată printr-un aspect mai deosebit al firului de păr, însoţită uneori de apariţia unor aspecte tipice- godeurile favice.
Este produs îndeosebi de tricofiton Schonleini, este pilomicoza cea mai puţin contagioasă, der este severă pentru bolnav, afecţiunea persistând şi după pubertate spre deosebire de tricofiţie şi microsporie care se vindecă spontan.
Favusul debutează cu pete eritematoase sau pustule mici foliculare, din care se formează godeuri favice (alcătuite din filamente miceliene şi spori). Godeul favic are o formă rotundă, cu o depresiune centrală, cu aspect de farfurioară sau cuib de rândunică, culoare galbenă ca a florii de sulf, fiind centrat de unul sau mai multe fire de păr, decolorate, mate cu aspect de fir de păr de porc. Firul de păr în favus este mai puţin parazitat şi din această cauză este mai puţin fragil şi nu se rupe ca la celelalte pilomicoze. Paraziţii aflaţi în godeul favic se împrăştie pe suprafaţa păroasă a capului, apar noi godeuri, care pot conflua în placarde, evoluând apoi spre atrofie cicatriceală şi alopecie definitivă.
În unele forme de favus cu evoluţie mai îndelungată putem întâlni miros de urină de şoarece. Menţionăm că favusul respectă la periferia pielii păroase a capului o zonă de aproximativ 2 cm. Întotdeauna găsim adenopatie laterocervicală sau occipitală.
Profilaxie:
Contaminarea făcându-se de la copil la copil, sau de la adult, ori prin diferite obiecte (pălării, pieptene, haine, jucării), trebuie să depistăm precoce pe cei bolnavi, să-i izolăm şi să procedăm la fierberea obiectelor contaminate sau chiar la arderea lor. În cazul în care afecţiunea a fost contractată de la animalele de pe lângă casa omului (câine, pisică, viţel), în colaborare cu medicul veterinar se vor trata şi aceste animale.
Se pot folosi următoarele plante medicinale: cruşin, iarbă de Şoldină, mutătoarea, rostopască, soc, stânjenei.
Cruşin (Rhamnus frangula)-coaja mărunţită- 2 linguriţe se pun la 250 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute apoi se strecoară. Se fac tamponări sau badijonaje de 3-4 ori pe zi.
Iarbă de şoldină (Sedum acre)- se foloseşte planta proaspătă zdrobită şi aplicată local de 2 ori pe zi cu ajutorul unui tifon.
Mutătoarea cu poame negre (Brionia alba)- decoct din fructe zdrobite 4 linguriţe fierte 20 minute în 250 ml apă apoi strecurate şi amestecate cu 1-3 linguri de oţet. Se fac fricţionări de 2-3 ori pe zi.
Rădăcină mărunţită 20 g se fierbe în 100 g untură de porc proaspătă timp de 3 ore pe baie de apă, se pune 1 linguriţă de praf sulf. Se pot face fricţiuni de 2-3 ori pe zi cu această alifie.
Rostopască (Chelidonium majus) suc din planta proaspătă cu săpun alb şi unguent camforat (de la farmacie) în părţi egale. Se freacă pielea capului de mai multe ori pe zi. Sau 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se spală local sau se pot pune chiar cataplasme.
Soc (Sambucus nigra) pomadă cu mâzgă (liber, scoarţa albă de la interiorul coajei) zdrobită şi fiartă în untură se aplică de 2-3 ori pe zi.
Stânjenei (Iris pseudacorus)– suc aplicat de 2-3 ori pe zi sub formă de fricţiuni. Se aplică cu ajutorul unui tampon de vată. Se obţine din plantă proaspătă.
