FISURI MAMELONARE.
Tratament profilactic:
În ultima lună a sarcinii se vor aplica o serie de măsuri igienice, menite să pregătească mamelonul în vederea alăptării, şi anume: dimineaţa şi seara, areola şi mamelonul se spală cu apă caldă, după care se unge cu lanolină sau glicerină. Pentru ca pielea mamelonului să se întărească, se frecţionează zilnic timp de câteva minute, cu o cârpă aspră (cânepă, etc). Dacă mamelonul este nedezvoltat sau îngropat se apucă cu 2 degete şi se trage ritmic (gimnastica mamelonului).
În primele zile de alăptare, punerea copilului la sân va fi atent supravegheată. Înainte şi mai ales după fiecare supt areola şi mamelonul se spală cu ceaiuri din plante medicinale sau cu acid boric 4%, după care se aplică pe mamelon o compresă îmbibată în glicerină cu alcool în părţi egale. De cea mai mare importanţă este ca mamelonul să fie bine spălat şi uscat după alăptare, fiindcă resturile de lapte şi saliva copilului macerează pielea. Mama îşi spală mâinile cu săpun înainte de alăptare. Unghiile să fie totdeauna tăiate scurt. După ce copilul şi-a terminat suptul, nu va fi lăsat să adoarmă cu mamelonul în gură.
Tratament curativ:
-Fisuri mici: mamelonul se spală cu ceaiuri de plante medicinale după fiecare supt. Se preferă de muşeţel sau nalbă care vor fi calde. Se poate de asemenea spăla cu soluţie de acid boric şi apoi se usucă bine după fiecare supt. Între supturi se lasă la aer, după care se ating fisurile cu tinctură de arnică sau sunătoare şi apoi se acopere cu o compresă îmbibată în glicerină cu alcool. Se iau măsuri de igienă foarte stricte şi sânul se va da la supt regulat.
–Fisuri adânci şi foarte dureroase: se întrerupe alăptatul 12-24-36 ore şi chiar 48 ore, în care sânul este muls şi copilul se hrăneşte cu linguriţa. Mulgerea sânului se va face numai cu mâna exprimând ritmic mamelonul, la baza lui. Exprimarea glandei cu degetele sau mulgerea cu pompa nu sunt recomandabile. Pentru a tempera congestia accentuată a sânilor (furia laptelui), se pun comprese reci.
Se pot folosi următoarele plante medicinale: aloe, cartofi, crin, floarea soarelui, fragi, gălbenele, grâu, gutui (în special seminţe), in, lămâie, mărul lupului, mur, muşeţel, nuc, orez, pătlagină, plămânărică, plop negru, răculeţ, salcie, salvie, stejar, tătăneasă, ulm, varză. Se face un ceai mai concentrat şi se strecoară apoi se lasă să se răcească.
Modul de folosire al plantelor medicinale.
Aloe (Aloe vera) există în toate magazinele de profil o serie de preparate cu această plantă. Se foloseşte în acest caz conform indicaţiilor producătorului. Se poate de asemenea tăia o frunză proaspătă şi se pune local cu ajutorul unui pansament cu partea tăiată pe locul fisurii. Se poate de asemenea folosi sub formă de praf care se obţine din planta uscată cu ajutorul râşniţei de cafea. Se aplică apoi se pune un pansament steril. Se ţine pentru 12 ore după care se spală şi se aplică altul. Se face acest lucru până la vindecare. Este una dintre plantele cel mai des folosită.
Cartofi (Solanum tuberosum) proaspeţi raşi sau fierţi se aplică pastă eventual cu puţin ulei din plante.
Foarte bun este uleiul de cătină.
Crin bulb (Lilium candidum) sau petale fierte în lapte se aplică local.
Floarea soarelui (Helianthus annus)- uleiul acestei flori se poate folosi la ungeri locale de mai multe ori pe zi. Se pot face de asemenea o serie de creme prin adăugarea de ceară de albine sau se poate folosi cu diferite plante medicinale fierte pe baie de apă şi apoi făcute creme.
Fragi (Fragaria vesca) 2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese pe locurile afectate pentru cicatrizare.
Gălbenele (Calendula officinalis) se pot folosi atât florile cât şi plantele cu flori. 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot folosi la comprese, cataplasme sau se fac diferite creme şi unguente. Există de asemenea la magazinele de profil creme şi unguente care sunt foarte eficiente.
Grâu (Triticum aestivum)- ulei din germeni şi tărâţe se unge local de mai multe ori pe zi.
Gutui (Cydonia oblongata) seminţele şi căsuţa sâmburelui se fierb 1 linguriţă în 250 ml apă apoi se strecoară. Se poate pune compresă cu acesta de 2-3 ori pe zi.
In (Linum usitatissimum) se folosesc seminţele din care se extrage ulei cu care se unge local.
Lămâie (Citrus limoniu) se pune suc de lămâie cu ulei vegetal în diferite proporţii. Este util pentru cicatrizare. De asemenea sucul se foloseşte în cazurile de mâncărimi de piele fiind foarte eficient.
Mărul lupului (Aristolochia clematitis) 2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese pe locurile afectate pentru cicatrizare.
Mur (Rubus fruticosus) 2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese pe locurile afectate pentru cicatrizare.
Muşeţel (Matricaria chamomilla) 1 linguriţă de flori mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese pe locurile afectate pentru cicatrizare. Există o serie de creme şi alifii cu această plantă care are un deosebit efect antibiotic.
Nuc (Juglans regia) 2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese pe locurile afectate pentru cicatrizare. Se folosesc atât pentru efectul astringent cât şi pentru dezinfecţie.
Orez (Oryza sativa) se macină seminţele sub formă de făină care se presară local simplu sau se fierbe cu puţină apă şi se aplică local sub pansament.
Pătlagină (Plantago lanceolata) 2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese pe locurile afectate pentru cicatrizare. Se poate folosi şi frunze proaspete aplicate local sau suc din frunze proaspete.
Există de asemenea creme şi alifii din această plantă.
Plămânărică (Pulmonaria officinalis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese pe locurile afectate pentru cicatrizare.
Plop negru (Populus nigra ) 1 linguriţă de muguri mărunţiţi se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese pe locurile afectate pentru cicatrizare. Este un bun antibiotic cu efecte deosebite.
Răculeţ (Polygonum bistorta) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese pe locurile afectate pentru cicatrizare.
Salcie (Salix alba) 1-2 linguriţe de coajă mărunţită sau chiar măcinată cu râşniţa de cafea se pun la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară, apoi se fac comprese sau chiar cataplasme pe locurile afectate. Este foarte utilă chiar şi pentru calmarea durerilor şi ca antibiotic.
Salvie (Salvia officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese pe locurile afectate pentru cicatrizare. Este indicată şi atunci când este vorba despre o dereglare hormonală să se ia şi intern.
Stejar (Quercus robur) 1-2 linguriţe de coajă mărunţită sau chiar măcinată cu râşniţa de cafea se pun la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară, apoi se fac comprese sau chiar cataplasme pe locurile afectate. Este una dintre plantele cu o puternică acţiune astringentă şi totodată dezinfectantă.
Tătăneasă (Symphytum officinale) 1 linguriţă de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute. Se strecoară. Se pot pune comprese sau cataplasme pe locurile afectate. Există în comerţ la toate magazinele de profil o serie de creme şi unguente cu această plantă fiind foarte indicată pentru cicatrizare, fiind şi emolientă.
Ulm (Ulmus campestre) 1-2 linguriţe de coajă mărunţită sau chiar măcinată cu râşniţa de cafea se pun la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară, apoi se fac comprese sau chiar cataplasme pe locurile afectate. Este indicată chiar şi în cazurile de cancer cutanat.
Varză (Brasica oleracea) se pot pune foi de varză proaspete strivite local şi se pot ţine 12-24 ore după care se schimbă. Se face acest lucru până la vindecare.
Se va unge local pe lângă unguente şi uleiuri din plante cu slănină, untură simplă fără sare, seu de animale, cataplasme sau comprese cu plantele medicinale de mai sus.
Se spală cu zer de lapte de 2 ori pe zi.
Se poate unge cu petrol lampant.
În cazurile cu infecţii se va folosi propolisul sau răşina. Aceasta se aplică pe o bucată de pânză. Se pune fierbinte şi se întinde pe pânză, apoi când ajunge la temperatura corpului se poate aplica local. Se va ţine în funcţie de toleranţă.
În toate cazurile cu mâncărimi se va spăla cu oţet în diluţii diferite cu apă sau cu suc de lămâie de asemenea diluat cu apă.
Se mai poate după ce s-a spălat bine să se ungă mamelonul cu diferite unguente sau uleiuri din plante. Se pot folosi uleiuri vegetale sau chiar diferite creme din plante.
