Infarctul inimii.
Inima prelucrează cam 5 litri de sânge pe minut pentru a-l furniza apoi oxigenat în întreg organismul. În cadrul acestui proces îi sunt necesari cam 10% din cantitatea de oxigen. Dacă arterele coronare sunt obstrucţionate, nu-şi mai poate desfăşura optim sarcina (oxigenul este insuficient). Când întreruperea fluxului sanguin este totală, avem de-a face cu infarctul miocardic. Realmente inima se sufocă, ţesutul ei se distruge, se necrozează pe o porţiune, muşchiul cardiac se opreşte.
Candidaţii predilecţi la infarct sunt bărbaţii trecuţi de 55 de ani, fumători şi amatori de alcool, sedentari şi surmenaţi. Până la menopauză, femeile sunt ferite de stopul cardiac, fiind protejate de hormonii sexuali pe care îi secretă. După încetarea funcţiei ovariene, lucrurile se schimbă, putând cădea la rându-le victime, chiar în forme mai grave, cel mai adesea mortale. Cum la ele accidentul se manifestă puţin diferenţiat faşă de cazul bărbaţilor, stabilirea cu precizie a cauzei se face mai dificil. Pe lângă factorii favorizanţi de notorietate, la femei se adaugă administrarea prelungită de anticoncepţionale (estroprogestative), ce creşte pericolul de tromboze venoasă, în special dacă se asociază cu fumatul. Pilulele de ultimă generaţie, din fericire au fost astfel concepute încât să reducă acest risc.
De asemenea doamnele la care menopauza s-a instalat mai devreme, ca urmare a unei intervenţii chirurgicale ori pur fiziologic, prezintă o predispoziţie sporită de a dezvolta afecţiuni cardiace, din cauza lipsei de estrogen la care este supus prematur organismul.
Infarctul apare de cele mai multe ori brutal şi este total imprevizibil. Se traduce prin următoarele simptome: senzaţie de gheară în piept, presiune şi arsură puternică, durere ce porneşte de la ceafă, cuprinde maxilarele, apoi traversează spatele, partea superioară a abdomenului şi braţul stâng (mai rar şi cel drept). Adesea se ivesc sudori reci, greaţă, ameţeli şi stări de leşin.
La femei stopul cardiac se manifestă puţin altfel. Este oarecum anunţat de stări de slăbiciune şi oboseală, de anxietate şi nervozitate neobişnuite, de episoade de indigestie şi balonare. Durerea se instalează între omoplaţi, între sâni sau la nivelul sternului, ca o apăsare, o compresie locală.
În general lucrurile se petrec cu o viteză ameţitoare. Şi dacă criza cedează după administrarea medicamentelor pe care bolnavul le ia în mod obişnuit şi dacă nu se estompează este obligatorie apelarea serviciilor medicale de urgenţă.
Dacă sunteţi martorii unui asemenea accident, până la sosirea doctorilor, puneţi imediat persoana în poziţie semi-şezândă, nu-i daţi nimic să bea sau să mănânce. Dacă bolnavul îşi pierde cunoştinţa, masajul cardiac, respiraţia gură la gură îi pot salva viaţa, cu condiţia însă să cunoaşteţi care sunt manevrele de resucitare.
Tratamente.
Dacă aţi trecut cu bine de un infarct, se poate face tratament cu una din următoarele, plante pentru a înlătura eventualele sechele.
Plante ce se pot folosi: afin, păducel, secară.
Afin (Vaccinum myrtylis) se consumă 300-500 g fructe proaspete pe zi, sau se consumă sucul extras din acestea cu ajutorul storcătorului de fructe. Dacă nu este sezon, atunci 2 linguriţe de fructe uscate se pun la 250 ml apă. Se fierb pentru 5 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 2 căni pe zi.
Păducel (Crataegus monogyra) se consumă 300-500 g fructe proaspete pe zi, sau se consumă sucul extras din acestea cu ajutorul storcătorului de fructe. Dacă nu este sezon, atunci 2 linguriţe de fructe uscate se pun la 250 ml apă. Se fierb pentru 5 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 2 căni pe zi.
Secară (Secale cereale) are proprietatea de a fluidifica sângele şi a calma stările de excitaţie cerebrală. Se consumă de 3 ori pe zi câte 2 linguri de boabe încolţite. Sau se consumă 3 c[ni de ceai. Se pun 2 linguri de seminţe la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
