INFECŢIA REUMATISMALĂ.
Manifestările acestei afecţiuni sunt foarte importante mai ales pentru complicaţiile care se ivesc. Sunt localizări la cord, la corpul striat, pleură sau peritoneu.
Este foarte important să se descopere toate focarele de infecţie care pot exista în organism, deoarece acestea fac imposibilă vindecarea infecţiilor. Datorită focarelor de infecţie există foarte multe recidive. Aici vom discuta în special despre afecţiunile articulare care pot premerge sau succeda complicaţiile de mai sus. Este o boală provocată şi de influenţele răcelilor şi umezelii, din această cauză are foarte dese recidive. Se poate vorbi despre cazuri de ereditate când aceste afecţiuni au fost prezente şi la părinţi. Întotdeauna are un pronostic foarte sever, mai ales în cazurile ereditare.
Această afecţiune este prezentă încă din fragedă copilărie de la vârsta de 4-5 ani. Manifestările articulare adesea le premerge o angină şi destul de des şi o stare cu dureri abdominale care seamănă foarte mult cu crizele de apendicită.
Tumefacţiile articulare sunt foarte rapid trecătoare şi adesea nici nu sunt luate în seamă, deoarece la începutul afecţiunii este prezentă febra, iar durerile articulare sunt când la un membru când la celălalt. Poate fi însă prezent de la început o afecţiune a coloanei sau chiar o mai marcantă afecţiune a reumatismului poliarticular acut, dar doar în cazuri mai rare.
Majoritatea acestor afecţiuni sunt urmate de complicaţii. Aceste complicaţii pot fi: cardiace în peste 80% din cazuri cordul este prins şi sunt constituite leziuni valvulare. În special în săptămâna a 2-a, a 3-a a reumatismului articular acut se pot constata adesea leziuni endocrine, mai adesea miocardice.
Se mai constată o înclinaţie către choreea minor, o afecţiune relativ inofensivă a trunchiului cerebral. Pe tegumente se iveşte uneori eritemul exudativ multiform (elemente papuloase izolate, destul de dure, de culoare roş palidă, de dimensiunea de aproximativ 0,5 cm. a cărui centru se transformă după 24 ore în aspect cianotic, în timp ce periferia se menţine roş-palidă. Se pot produce uneori vezicule chiar hemoragice, se pot extinde) de cele mai multe ori o dată cu apariţia acestora apare şi endocardita. Aceasta se poate depista şi datorită unor inele foarte fine roş-palide, cu localizare de predilecţie pe piept şi abdomen.
În reumatismul nodos (la copii destul de frecvent) se ivesc nodulii lui Aschoff, nedureroşi, relativ trecători, fibroşi, de mărimea unei gămălii de ac şi până la un bob de mei, la nivelul ţesuturilor conjunctivale (sub coate, tendoane, aponevroze, deasupra proeminenţelor osoase, etc). În acest caz înseamnă că inima este prinsă în proporţie mai mare. De multe ori poate să evolueze şi fără febră.
Uneori se pare că este afectat şi ficatul (congestia ficatului, icter, etc). În toate cazurile copiii au şi tendinţa la transpiraţii pronunţate.
Se va verifica viteza de sedimentare a sângelui şi nu se va întrerupe tratamentul până la normalizarea acesteia care de foarte multe ori este un simptom prezent, pe toată durata bolii şi cu ajutorul căruia se poate verifica eficienţa tratamentului.
Tratament :
-Alimentaţia copiilor (dar şi a adulţilor) este foarte importantă în evoluţia bolii. Se vor consuma zilnic sucuri din legume şi fructe obţinute cu storcătorul de fructe dacă aveţi sau dacă nu prin raderea fructelor şi legumelor apoi stoarcerea lor. Sucul se va bea la început diluat cu apă în proporţie de 1\1 şi în cantitatea dorită de copil dar cu specificarea că este necesar minimum 300 ml de suc proaspăt în cursul unei zile. Sucul se face doar cât se consumă în momentul respectiv, pentru că aceste sucuri nu este voie să stea mai mult de 30 de minute de la data preparării deoarece se oxidează şi nu-şi mai fac efectul.
Se pot folosi următoarele plante medicinale : afine, agriş, ardei iute, arnică, brad, brâncuţă, busuioc sălbatec, busuioc, căpşun, ceapă, coacăz, ciuboţica cucului, coada racului, curcubeţică, dovleac, dumbravnic, echinaceea, fasole, fenicul, fragi, gorun, grep, gulii, hamei, hrean, iarbă neagră, lămâi, lichen de islanda, măr, merişor de munte, molid, morcovi, mur, muşeţel, muştar, nalbă, năprasnic, nuc, păstârnac, pătlagină, pătrunjel, pere, pepene galben, piersic, plop negru, podbal, portocale, praz, prune, roşii, salată verde, salcie, scai vânăt, scoruş, spanac, struguri, strugurii ursului, tătăneasă, ţelină, urzică, usturoi, vişin, vulturică, zmeur.
Mod de folosire al plantelor medicinale:
Afin (Vaccinum myrtllus) se vor folosi frunzele care conţin suficient tanin pentru a avea o acţiune antibiotică foarte puternică. Se vor pune 2 linguriţe la 250 ml apă. Se vor fierbe timp de 5 minute după care se strecoară. Se pot consuma 3 ceaiuri pe zi.
Agriş (Ribes grosularia) au un efect antibiotic atât frunzele cât şi fructele. Se poate folosi: fructele în alimentaţie în funcţie de toleranţa individuală. Suc câte 50 ml luat în combinaţie cu alte sucuri de 3 ori pe zi. Frunze- se vor folosi 2 linguriţe de frunze mărunţite care se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute după care se vor strecura. Se vor consuma 3 ceaiuri pe zi pentru efectul antibiotic pe care-l au şi în plus pentru faptul că măresc diureza.
Ardei (Capsium annis) Comprese cu ardei iute tinctură. Se aplică pe o bucată de vată şi se ţine până trece durerea. Ajută la refacerea circulaţiei sângelui.
Arnică (Arnica montana) cu toate că este o plantă toxică internă se foloseşte în tratamentul infecţiei urinare, însă cu mare grijă. Conţine materii tanante, acid galic, inulină, răşină, etc. Lucru ce-o face foarte utilă în tratamentul afecţiunilor renale şi în special al infecţiilor cu diferiţi agenţi patogeni pe care-i distruge şi face imposibilă înmulţirea lor. Se vor folosi florile. Se va pune o linguriţă de flori mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, după care se strecoară. Se pot consuma 3 ceaiuri pe zi.
Brad (Abies alba)- se vor lua vârfuri de brad tinere. Se mărunţesc 50 g şi se pun la 250 ml apă, se fierb timp de 30 minute apoi se strecoară. Se mai pune apoi 100 g de zahăr şi se fierbe până se transformă în sirop. Se ia câte o linguriţă diluată cu scopul de a calma tusa. Se mai poate fierbe timp de 5 minute 1 linguriţă de vârfuri tinere timp de 5 minute apoi se strecoară putând să se consume 2-3 căni de ceai pe zi.
Conurile verzi se pot folosi identic. De asemenea din cetină sau ramuri tinere fierte se poate aplica cataplasmă pe piept cu scopul de a calma durerile.
Brâncuţa (Sisymbrium officinale) Se indică în litiaze urinare şi în infecţi urinare datorită compoziţiei sale. Se foloseşte planta proaspătă din mai-septembrie, după care se pot utiliza cu mare succes seminţele. O linguriţă de plantă proaspătă se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute după care se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Busuioc sălbatec (Prunella vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte intern câte 2-3 căni şi extern pentru comprese, fiind un bun antibiotic. Se poate folosi şi praf din plantă atât intern câte 1 linguriţă de praf luat intern de 3 ori pe zi.
Busuioc (Ocinum basilicum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte intern câte 2-3 căni şi extern pentru comprese, fiind un bun antibiotic. Se poate folosi şi praf din plantă atât intern câte 1 linguriţă de praf luat intern de 3 ori pe zi. Are şi efect cicatrizant.
Căpşun (Fragaria viridis) Dintre fructe notăm căpşunul care are şi el acid salicilic util la reumatism. Se pot consuma aceste fructe dacă nu aveţi alergie la ele în orice cantitate. De asemenea din frunze se poate face u n decoct 2 linguriţe la 250 ml fierte 10 minute. Se poate lua atât intern 2 căni cât şi extern să se pună comprese calde, pentru calmarea durerii.
Ceapă (Allium cepa) tăiată mărunt aplicată local sub pansament.
Ciuboţica-cucului (Primulla officinalis) se folosesc atât rădăcinile cât şi planta. Rădăcina este mult mai activă conţinând mai mulţi glicozizi fenolici. Se poate folosi: a) planta- 2 linguriţe de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. B) Rădăcina şi rizomii- se va pune 1 linguriţă de rădăcină mărunţită la 250 ml apă. Se fierbe timp de 10 minute, după care se strecoară. Se pot consuma din oricare din cele două tipuri de ceai 3 căni pe zi.
Coacăze negre (Ribes nigrum) se indică folosirea fructelor acestea crude sau sub formă de suc proaspăt. În cazurile în care nu se poate obţine proaspăt se va consuma sub formă de ceai din fructe uscate. 1 linguriţă de fructe zdrobite se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 10 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Extern se poate aplica o compresă dar se foloseşte mai mult intern pentru multele vitamine care le au, în special cele proaspete. Se mai poate folosi chiar şi siropul. Se indică chiar şi în cazurile în care se face chimioterapie (la cancer, etc) pentru efectele care le are asupra organismului, ajutând să fie mai bine suportat tratamentul.
Coada racului (Geum urbanum) zilnic 2-3 căni pe zi, pentru că acestea conţin acid salicilic foarte important în tratament. De asemenea căpşunile au acest acid dar din păcate aceste fructe sunt numai sezoniere. În lipsa lor dacă se doreşte se poate consuma cât mai mult sirop sau dulceaţă care are acest acid el ne fiind distrus la preparare.
Curcubeţică (Aristolochia clementis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică local fiind un bun calmant. Se pot face de asemenea şi creme cu unt sau untură 20 g plantă mărunţită puse la 100 g masă grasă.
Dovleac (Curcubita pepo) se face pastă prin măcinare cu maşina de carne şi apoi se aplică local sub pansament. Se poate de asemenea fierbe şi consuma intern pentru efectul deosebit care-l are asupra eliminării toxinelor din organism fiind un bun laxativ.
Dumbravnic (Mellitis melissophyllum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se aplică local fiind un bun calmant. Se pot face de asemenea şi creme cu unt sau untură 20 g plantă mărunţită puse la 100 g masă grasă.
Echinaceea, Pentru a se întări organismul există Echinaceea care se poate cumpăra de la orice magazin de plante medicinale sau chiar la farmacii (se va administra conform prospectului care însoţeşte aceste produse).
Fasole (Phaseolus vulgaris) se poate face făină din boabe de fasole uscate care se aplică local făcute pastă cu puţină apă caldă. Se pune această pastă pe o bucată de pânză şi se pot lăsa peste noapte. De asemenea din teci uscate de fasole mărunţite 2 linguriţe se pun la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 5 minute, după care se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, fiind foarte utile pentru curăţirea organismului de toxine, lucru foarte util la această afecţiune.
Fenicul (Foeniculum vulgare) 1 linguriţă de seminţe măcinate se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se indică consumarea câte unei căni după fiecare din cele 3 mese principale ale zilei. De asemenea extern se pot pune comprese cu acest ceai.
Fragi (Fragaria vesca) Dintre fructe mai notăm şi acestea care au şi ele acid salicilic util la reumatism. Se pot consuma aceste fructe dacă nu aveţi alergie la ele în orice cantitate. De asemenea din frunze se poate face u n decoct 2 linguriţe la 250 ml fierte 10 minute. Se poate lua atât intern 2 căni cât şi extern să se pună comprese calde, pentru calmarea durerii.
Gorun (Quercus petraea) 1 linguriţă de coajă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute. Se strecoară şi apoi se poate consuma 2-3 căni pe zi. Conţine tanin care poate distruge mulţi microbi, dar este şi un antidiareic. Atenţie cei constipaţi nu-l pot folosi intern. Extern se pune compresă cu acest ceai.
Grep (Citrus decumara) se consumă sucul de fructe obţinut din fructe proaspete care se poate consuma intern sau se aplică extern pentru refacerea celulară şi întărirea organismului. Se poate consuma şi fructul aşa cum este după curăţire.
Gulii (Brasica oleracea) se consumă aceste legume crude, pentru efectul deosebit pe care-l au asupra organismului dezintoxicându-l. De asemenea 2 linguri de frunze se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute. Se aplică local pentru calmarea durerilor.
Hamei (Humullus lupulus) 1 linguriţă conuri mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Intern se pot consuma 2-3 căni pe zi. Extern se pot pune comprese, pentru rolul de distrugere al microbilor. Ajută şi la calmare nervoasă mai ales în sfera sexuală.
Hrean (Armoracia rusticona) hrean ras cu miere intern este un bun antibiotic. De asemenea frunzele de hrean aplicate extern pot distruge mulţi microbi. Se poate pune 2 linguri de frunze la 250 ml apă şi se fierbe 5 minute apoi se strecoară. Se aplică apoi compresă cu ceaiul strecurat. Este indicat în special unde există şi o atonie musculară sau a pielii, în special la oamenii în vârstă.
-Se poate pune hrean rondele tăiate pe locul dureros. -tot hrean se poate pune ras în spirt medicinal şi cu acest spirt să se facă ungeri pe locul dureros.
Iarbă neagră (Calluna vulgaris) se va pune 2 linguriţe de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Lămâi (Citrus lemoniu) se consumă sucul zilnic pentru multele vitamine care le conţine. Pulpa se poate fierbe pentru 15 minute, împreună cu coaja şi să se consume după strecurare acest ceai pentru eliminarea toxinelor din organism.
Lichen de Islanda (Centraria islandica) sunt foarte indicate să se dea bine-nţeles că vor fi îndulcite cu miere, nu cu zahăr, câte 2 căni pe zi. 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute apoi se strecoară. Sunt indicate atunci când există un focar de infecţie la nivelul faringelui, sau amigdale foarte frecvente la cei cu infecţii reumatice. Este un bun antibiotic.
Măr (Mallus pumilla) se indică consumul merelor zilnic în orice cantitate. De asemenea se poate folosi sucul. Este un bun stimulent conţinând multe vitamine care pot să întărească imunitatea organismului.
Merişor (Vaccinum vitis-idaea) frunzele conţin arbutină, tanin, vitamina C. Sunt indicate în majoritatea afecţiunilor renale sau intestinale şi sunt de asemenea cu o pronunţată acţiune antibiotică, lucru ce le face utile şi în infecţiile renale sau urinare, intestinale. Se vor pune 2 linguriţe de frunze mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se poate consuma 3 căni pe zi.
Molid (Picea albis) se vor putea folosi: ramuri tinere, cetina, mugurii, răşină. Se pune 1 linguriţă mărunţită la 250 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma intern 2-3 căni de ceai din acesta sau extern se aplică spălături sau comprese cu cantitate dublă de plantă. Este un antibiotic natural foarte puternic.
Morcovi (Daucus carota) se consumă sucul de morcovi câte 200 ml de 3 ori pe zi, pentru efectul de refacere al organismului, datorită multor vitamine, enzime şi minerale care le conţin. Se pot consuma zilnic chiar perioade lungi de timp, eventual şi cu alte legume sub formă de suc, sau chiar cu fructe.
Mur (Rubus fructicosus,) Se folosesc frunzele şi ramurile tinere. Se vor mărunţi 2 linguriţe de plantă care se vor pune la 250 ml apă. Se vor fierbe apoi timp de 15 minute după care se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Are efect dezinfectant şi calmant.
Muşeţel (Matricharia chamimilla) se vor folosi florile. 2 linguriţe de flori mărunţite se vor pune la 250 ml apă. Se fierb timp de 5 minute după care se strecoară. Se poate consuma 2-3 căni pe zi. Are un puternic efect antibiotic şi se poate folosi cu succes la toate infecţiile.
Muştar (Sinapis alba, nigra) se vor face comprese locale care se vor ţine 10-15 minute cu făină de muştar muiată cu apă caldă. Intensifică circulaţia locală şi calmează durerile..
Nalbă (Malva crispa) 1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma intern 3 căni şi extern se pot pune cataplasme cu planta fiartă sau comprese cu ceai. Este emolientă, cicatrizantă şi calmantă.
Năprasnic (Geranium robertiarum) se va pune 2 linguriţe de plantă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute după care se strecoară. Se pot consuma 3-4 căni pe zi. Indicat în special în cazurile mai grave, când se poate folosi cu o serie de alte plante.
Nuc (Juglans regia) se folosesc frunzele mărunţite. Se va pune 2 linguriţe de frunze mărunţite la 250 ml apă. Se fierbe timp de 10 minute după care se strecoară. Se vor putea consuma 3 căni pe zi.
Păstârnac (Pastinaca sativa) se consumă cel mai bine sub formă de suc împreună cu suc de morcovi, punând 20 ml la un pahar de suc de morcovi. Se mai poate fierbe şi face pastă (rădăcina) care se poate aplica cataplasmă pe locul dureros. Dacă se aplică caldă calmează durerea, însă se poate lăsa peste noapte ajutând şi la curăţirea articulaţiilor de o serie de depuneri minerale.
Pătlagină (Plantago lanceolata) este preferabil să se folosească cea cu foi înguste. Se va putea folosi şi proaspătă şi uscată. Se pun 2 linguriţe de frunze mărunţite la 250 ml apă clocotită. Infuzie. Se consumă 2 căni pe zi. Se indică mai ales la cei cu tuse persistentă.
Se poate face şi un sirop din frunze de data aceasta preferabil este să se folosească frunzele proaspete. Acestea se vor pune într-un borcan tăiate mărunt. Se pune un strat de 1 cm de frunze şi apoi se pune deasupra un strat de zahăr. Se mai pune apoi alternativ un strat de frunze mărunţite şi unul de zahăr. Se continuă până la umplerea borcanului. Ultimul strat va fi însă cel cu zahăr. Se ţine apoi timp de 4 săptămâni după care se va scurge sucul rezultat. Este unul dintre siropurile foarte eficiente la această afecţiune.
Pătrunjel (Petroselinum crispus) se foloseşte sucul în combinaţie cu suc de morcovi, dar nu se pune decât 20 ml la 150 ml suc de morcovi deoarece este un suc foarte puternic. Ajută la refacerea, cicatrizarea sau întărirea organismului. De asemenea se poate fierbe 2 linguriţe de plantă mărunţită pentru 5 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte pentru efectul antibiotic şi de eliminare al toxinelor din organism fiind un puternic diuretic.
Pere (Pirus communis) se consumă fructe proaspete datorită faptului că ajută organismul la eliminarea toxinelor. Este un uşor laxativ.
Pepene galben (Cucumis melo) se indică folosirea acestuia crud pentru efectul de dezintoxicare pe care-l are asupra organismului, la fel şi cel roşu. Se poate face cure cu acesta de mai lungă durată.
Piersici (Prunus persica) se consumă sucul de fructe obţinut din fructe proaspete care se poate consuma intern sau se aplică extern pentru refacerea celulară. De asemenea se poate folosi câte 3-5 sâmburi sparţi şi consumat miezul, pe zi, cantitate care nu se va depăşi, fiind în cantitate mai mare toxic.
Plop negru (Populus nigra) –muguri sfărâmaţi- se vor pune 2 linguriţe de muguri sfărâmaţi la 250 ml apă. Se vor fierbe apoi timp de 15 minute după care se strecoară. Se pot consuma 3-4 căni pe zi. Are aceiaşi compoziţie chimică cu propolisul. Se poate folosi şi la spălături fiind foarte eficient. Este preferabil ca acestea să se consume calde şi îndulcite cu miere în special polifloră. Se indică în special atunci când avem de-a face cu o infecţie masivă cu focare multiple de infecţie care sunt greu pe moment de tratat.
Podbal (Tusilago farfara) şi lichen de Islanda sunt foarte indicate să se dea bine-nţeles că vor fi îndulcite cu miere, nu cu zahăr, câte 2 căni pe zi. Sunt indicate atunci când există un focar de infecţie la nivelul faringelui, sau amigdale.
Portocale (Citrus auratium dulcis) se consumă sucul de fructe obţinut din fructe proaspete care se poate consuma intern sau se aplică extern pentru refacerea celulară şi întărirea organismului. Se poate consuma şi fructul aşa cum este după curăţire.
Praz (Allium porum) se foloseşte în alimentaţie cât mai mult pentru efectele deosebite de curăţire a organismului de toxine. Extern se poate aplica fiert pus cald pe locul dureros cu ajutorul unui pansament şi eventual chiar se poate lăsa peste noapte.
Prune (Prunus domestica) se consumă sucul de fructe obţinut din fructe proaspete care se poate consuma intern sau se aplică extern pentru refacerea celulară şi întărirea organismului. Se poate consuma şi fructul aşa cum este fiind şi un bun laxativ.
Ridiche (Raphanus sativus nigrum) suc aplicat local, calmează durerile.
Roşii (Lycopersicon esculentum) se consumă sucul din roşii proaspete sau crude cu orice mâncare. Extern se poate fierbe o mână de vreji verzi la 5 litri de apă apoi se poate face baie locală pentru trecerea durerii.
Salată verde (Lactuca sativa) se consumă sucul proaspăt obţinut pentru efectul de calmarea durerii şi extern se pot aplica foi de salată eventual unse cu puţin ulei şi aplicate cu ajutorul unui pansament local.
Salcie (Salix alba) zilnic 2-3 căni pe zi, pentru că acestea conţin acid salicilic foarte important în tratament. Se pune 2 linguriţe de coajă măcinată la 500 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute apoi se strecoară. Se poate consuma intern şi se mai poate de asemenea aplica extern. Este foarte eficient pentru calmarea durerilor sau inflamaţiilor Intern cel mai eficient este tratamentul cu coajă de salcie care se obţine cu ajutorul râşniţei de cafea din salcie coajă (uscată). Se va face praf şi apoi se va ţine sub limbă timp de 10-15 minute după care se înghite cu puţină apă. Se poate face de 3 ori pe zi acest lucru.
Scai vânăt (Eryngium planum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma intern 3 căni pe zi, extern sub formă de comprese. Este indicat datorită faptului că are o puternică acţiune antimicrobiană.
Scoruş (Sorbus aucuparia) se consumă fructele câte 100 g de mai multe ori pe zi, fiind foarte utile în vindecarea afecţiunii.
Spanac (Spinaceae oleraceae) se foloseşte în alimentaţie pentru ajutorul care-l dă pentru eliminarea toxinelor şi extern se aplică frunze calde, pentru calmarea durerii.
Struguri (Vitis vinifera) se indică consumul sucului din struguri proaspăt (must) pentru întărirea organismului. Extern se poate aplica vin cu plante medicinale diverse pentru efectul antibiotic şi de refacere celulară.
Strugurii ursului (Arctostaphillos uva-ursi) se vor folosi frunzele. 2 linguriţe de frunze mărunţite se vor pune la 250 ml apă. Se fierb timp de 5 minute după care se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Extern se indică atât pentru calmarea durerii cât şi pentru efectul antibiotic.
Tătăneasă (Symphytum officinalis) 1 linguriţă de rădăcină se macină cu râşniţa de cafea apoi se pune în gură pentru 5 minute şi se înghite cu apă. De asemenea se poate face un ceai din 1 linguriţă de rădăcină mărunţită la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute apoi se strecoară. Se poate consuma 2-3 căni pe zi. Extern se poate aplica compresă cu ceai sau chiar praf aplicat sub pansament. De asemenea există în comerţ creme şi unguente cu această plantă. Este un bun antibiotic luptând cu infecţiile microbiene şi un bun cicatrizant. Se poate extern sau intern amesteca praf de plantă cu miere. Intern se ia 1 linguriţă de 3 ori pe zi, înainte de mese şi extern se aplică pe răni sub pansament.
Ţelină (Apium graveolens) se indică folosirea sucului din rădăcină şi frunze pentru efectul de stimulare al întregului organism.
Urzică (Urtica dioica) se va pune 2 linguriţe de plantă mărunţită la 250 ml apă. Se va fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se va consuma intern 3-4 căni pe zi. Pentru clisme este şi această plantă foarte indicată. Se poate aplica extern cataplasme sau comprese.
Usturoi (Allium sativum) usturoiul a fost folosit încă din antichitate pentru efectul deosebit de puternic pe care-l are ca antibiotic. Se poate consuma crud, fiert, copt sau făcut diferite creme sau unguente cu el. Usturoi pisat cu puţin alcool pus local la durere.
Varză (Brasica oleracea) se poate consuma sucul de varză proaspăt cât de mult mai ales împreună cu suc de morcovi şi de cartofi fiind foarte util la această afecţiune. De asemenea se poate consuma crudă sub formă de salată. Se pot pune şi extern pentru calmarea durerilor frunze verzi cataplasme..
Vişin (Cerasus vulgaris) se consumă fructele pentru efectul de curăţire al organismului de toxine sau ceai din codiţe care este un bun diuretic. 2 linguriţe de codiţe se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute, după care se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni.
Vulturică (Hieracium pilossela) Se vor pune 2 linguriţe de plantă mărunţită la 250 ml apă. Se vor fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoară. Se poate consuma 3 ceaiuri pe zi.
Zmeură (Rubus idaeus) se consumă fructele crude sau sub diferite forme, suc, sirop, etc. ajută la refacerea organismului după infecţii.
Sucurile din fructe se vor amesteca cu sucuri de legume de care este neapărat nevoie, în special de morcov, ţelină şi pătrunjel. Aceste sucuri vor fi doar 1\5 din cantitatea totală de sucuri care se consumă în acel moment.
Se va mânca tot ce doreşte copilul ştiind că în cazul acestei afecţiuni în general pofta de mâncare este mult diminuată şi deci se va urmări să mănânce mai consistent.
Ca tratament se poate să se înceapă administrarea tincturii de propolis. Aceasta în cazul copiilor se va lua cu miere. Există la Apicola miere cu propolis şi eventual chiar cu lăptişor de matcă. În această formulă este suficient să se ia câte 2-3 linguriţe de miere din aceasta pe zi în cure de 20-30 zile zilnic. Se va înlocui zahărul din alimentaţie cu miere. Dacă se va lua miere cu propolis şi lăptişor de matcă atunci se poate foarte bine să se întărească imunitatea corpului.
Se mai poate lua polen de albine, câte o linguriţă de 2 ori pe zi cu condiţia să fie foarte bine mărunţit în gură înainte de a se înghiţi, pentru că acesta este învelit în echină care nu poate fi digerată de organismul uman.
Sunt de asemenea produsele de la Plantextract Cluj care sunt produse din diferiţi muguri de plante care sunt şi ele foarte eficiente în întărirea imunităţii.
Alt tratament ar mai fi ceaiurile medicinale care se pot administra în funcţie de toleranţa copilului. Sunt indicate toate ceaiurile care sunt date la tratamentele afecţiunilor adulţilor în funcţie de simptomele prezentate.
Suplimentar se vor face băi cu diferite plante medicinale din care notăm : brad, brustur, busuioc, cimbru, coada calului, coada şoricelului, flori de fân, mentă, nalbă, nemţişori de câmp, plămânărică, sulfină, tătăneasă, urzică.
Se va pune o mână bună de plante la 5 litri de apă şi se fierbe timp de 10 minute, după care se strecoară în cadă. În cadă se va sta timp de 20-30 minute. În cazul durerilor de articulaţii se va unge cu unguente articulaţiile dureroase la ieşirea din baie. După baie se va sta bine acoperit în pat la căldură.
-Apireven unguent de la Apicola.
Se va căuta totuşi să nu se consume prea multă sare, ba din contră se indică reducerea cât mai mult a sării din alimentaţie.
Se va respecta cu stricteţe regimul şi medicamentele acordate de medicul curant. La adulţi va fi acelaşi tratament, diferă numai dozele care vor fi mai mari.
Reumatismul muscular la copii. Este mult mai rar decât la vârste mai înaintate. Uneori se prezintă şi la vârsta şcolară sub forma de nevralgia pielii capului, torticolis reumatic sau lumbago, în legătură cu o afecţiune din răceală.
Simptomele sunt aceleaşi ca la adult în general, însă cu o evoluţie mai puţin spectaculoasă şi cu vindecări frecvente, mai ales dacă pe lângă tratamentul medicamentos se va administra şi cel naturist.
Tratamentul este ca la afecţiunea anterioară sau se va face tratament de la afecţiunile adulţilor în privinţa durerilor în funcţie de toleranţă şi de vârstă.
