Leziuni ale pielii.
Se vor putea folosi următoarele plante medicinale: afin, aloe, alun, angelică, arnică, brustur, busuioc, cicoare, cimbru, coada calului, gălbenele, grâu, gutui, iederă, in, lumânărică, măceş, măghiran, mărul lupului, merişor de munte, molid, muşeţel, nalbă, nuc, obligeană, orez, păpădie, pătlagină, pătrunjel, pelin, pin, plămânărică, plop negru, podbal, roiniţă, rostopască, rozmarin, salvie, sânzâiene, scaiul dracului, schinduf, sclipeţi, sfeclă, soc, stânjenei, sunătoare, ştevie, talpa gâştei, tătăneasă, toporaş, ulm, urzică, volbură.
Modul de folosire al plantelor medicinale.
Afin (Vaccinum myrtylis) se pot folosi frunzele- 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se poate folosi la spălarea leziunilor sau chiar să se pună comprese locale cu acest ceai care este un ceai astringent şi ajută la refacerea pielii.
Aloe (Aloe vera)- se poate pune sucul obţinut din planta proaspătă. Se va pune de mai multe ori pe zi. Se mai poate pune frunză tăiată proaspăt care se aplică cu partea cu tăietura pe rană. Se lasă în funcţie de toleranţă până la 24 ore. Praf de plantă uscată se poate după măcinare şi cernere să se aplice pe rană de mai multe ori pe zi, apoi se pansează. Se poate ţine 24 ore, după care se spală şi se aplică din nou. O bucată de frunză proaspătă se macină cu maşina de carne şi se amestecă cu praf de coajă de stejar sau anin negru şi se aplică pe rană sub pansament. În cazul infecţiei se amestecă cu muguri de plop măcinaţi sau propolis. Există creme care se pot folosi uneori.
Tinctură- 1 linguriţă de tinctură diluată la 100 ml apă şi aplicat local. În funcţie de toleranţă se poate folosi o cantitate mai mare de tinctură.
Alun (Corylus avellana) se folosesc la prepararea unei infuzii făcute din 2 linguriţe de frunze zdrobite care se vor pune în 250 ml apă clocotită. Se ţine apoi acoperit pentru 10 minute, după care se strecoară. Se foloseşte de exemplu împreună cu ceaiul de castan în afecţiuni circulatorii ca; varice, flebite sau alte afecţiuni ale inimii.
Angelică (Angelica archangelica) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă intern 3 căni, pentru efectul antitumoral intern. Se poate folosi şi rădăcina- 1 linguriţă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, după care se strecoară. Se foloseşte tot pentru acelaşi efect tot 3 căni pe zi, înainte de mese. Praf din plantă se poate pune pe răni cu scopul de a se vindeca mai ales în amestec cu năprasnic.
Arnică (Arnica montana) se foloseşte tinctura care este de vânzare la toate magazinele naturiste. Se pune 1 linguriţă de tinctură la 100 ml apă fiartă şi răcită. Se aplică cu ajutorul unui tampon de vată. Ajută fiind un bun dezinfectant şi ajutând şi la cicatrizarea pielii.
Brustur (Arctium lapa) rădăcina- 1 linguriţă mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, după care se strecoară. Se foloseşte tot pentru acelaşi efect tot 3 căni pe zi, înainte de mese. Praf din plantă se poate pune pe răni cu scopul de a se vindeca mai ales în amestec cu năprasnic, pelin sau pătlagină (pentru răni umede). Se mai poate pune însă şi comprese cu ceai cu ajutorul tampoanelor sterile (în cazul rănilor uscate). Există creme care se pot folosi uneori.
Busuioc (Ocinum basilicum) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pun la 250 ml apă clocotită. Se strecoară. Se pot folosi intern în special pentru cei cu afectarea mucoaselor. Se fac de asemenea spălături de mai multe ori pe zi. Se pot face şi gargarisme sau chiar băi complecte fiind una dintre plantele cele mai eficiente la această afecţiune.
Cicoare (Cychorium intybus) frunze aplicate proaspete pe răni, pentru cicatrizare. Plantă uscată şi măcinată făcută praf cu râşniţa de cafea şi aplicată local pe răni zemuinde sau chiar infectate. 2 linguri de plantă mărunţită se pun la 500 ml apă şi se fierb timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se aplică la spălături sau comprese pe răni sau alte afecţiuni dermatologice.
Cimbrişor (Tymus vulgaris) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. De asemenea se poate pune compresă pentru efectul dezinfectant şi de calmarea durerii.
Coada calului (Equisetum arvense)- se poate folosi în toate formele de cancer însă se va folosi în mai multe feluri şi anume:
-Ceai concentrat- se pune 2-4 linguriţe de plantă la 250 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute. Se strecoară apoi şi cu acest ceai se vor spăla rănile sau se umezeşte un pansament pus în mai multe straturi. Se lasă pe rană în funcţie de toleranţă până la 24 ore. Este util mai ales pentru a curăţa rana de diferite secreţii.
-Praf- se obţine din plantă uscată măcinată cu râşniţa de cafea care se va aplica pe rană. Este foarte util mai ales în cazul rănilor zemuinde sau cu secreţii. Se pune de mai multe ori pe zi, după ce s-a spălat local. Se poate folosi şi în diferite combinaţii cu alte plante medicinale. Este foarte util pus pe argilă.
Gălbenele (Calendulla officinalis)– flori proaspete tocate se aplică pe porţiunea arsă de 2 ori pe zi.
Se mai poate face un ceai din 2 linguriţe de flori puse la 250 ml apă clocotită. Se acopere apoi timp de 10 minute şi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături la arsuri.
Alifie din 20 g flori mărunţite puse în 50 g untură de porc, unt sau ulei şi fiert timp de 30 minute pe baie de apă apoi strecurat. Cu acest unguent se ung rănile sau arsurile de mai multe ori pe zi. Se poate pune la cei care doresc să aibă o alifie mai consistentă şi 20 g de ceară de albine.
Grâu (Triticum aestivum)- se fierb 2-3 linguri de făină de grâu cu puţină apă şi apoi această pastă se întinde pe o bucată de pânză care se aplică pe arsuri.
Gutui (Cydonia oblongata) se pot folosi sâmburii de la fructe Se pune 1 linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară. Se fac spălături sau comprese locale.
Iederă (Hedera helix) frunze proaspete zdrobite aplicate pe leziuni iritate- decoct din frunze fierte 10 minute pe leziuni inflamate.
In (Linum usitasissimum) Făină de in în amestec cu miere se poate aplica pentru refacerea pielii şi calmarea durerii. Are şi o acţiune emolientă fiind utilă pentru muierea crustelor care se formează uneori. Se mai poate pune cataplasmă cu făină amestecată cu apă caldă sau fierbinte, până la obţinerea unei paste, în care se poate introduce şi diferite plante cu efect antiinflamator pentru a grăbi vindecarea.
Lumânărică (Verbascum phlamoides) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Măceş (Rosa canina) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se fac spălături de mai multe ori pe zi în ulcere, ulceraţii, răni diverse.
Măghiran (Majorana hortensis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Mărul lupului (Aristolochia clematitis)- se face praf din plantă uscată cu ajutorul râşniţei de cafea apoi separat se face praf din rădăcină de tătăneasă. Se amestecă ambele prafuri în cantităţi egale şi se presară pe locul afecţiunii în cazurile care zemuiesc. Dacă este o rană uscată se face o pastă cu acest amestec de praf care se aplică local. Se mai poate amesteca cu miere în aşa fel ca să formeze o pastă care se aplică local de 2-3 ori pe zi. Este cea mai eficientă metodă de vindecare.
Merişor (Vaccinus vitis –idaea) 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese locale.
Molid (Picea albis) 2 linguriţe de vârfuri de ramuri sau cetini mărunţite se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute. Se strecoară şi se folosesc la spălături sau comprese. Este un bun antibiotic şi totodată astringent. Se poate folosi orice conifer.
Muşeţel (Matricaria chamomilla) 1 linguriţă de flori mărunţite se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară şi se foloseşte pentru efectul antibiotic şi de refacerea pielii. În comerţ există şi multe preparate (creme, unguente, ulei) care se vor folosi conform indicaţiilor producătorului.
Nalbă (Malva crispa) 1 linguriţă de flori se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se mai poate folosi şi rădăcina 1 linguriţă de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute apoi se strecoară. Se consumă intern 2-3 căni pentru efectul emolient şi mai ales după ce s-a făcut chimioterapie. Extern este o plantă emolientă foarte utilă celor cu răni uscate. Se poate aplica ceai sau chiar praf din plantă preferabil în amestec cu alte plante, fiind mai eficient aşa. Există creme care se pot folosi uneori. Se poate aplica în special pe leziuni umede.
Nuc (Juglans regia) se pun 2 linguriţe de frunze de nuc la 250 ml apă şi se fierb pentru 10 minute. Se strecoară şi se pot folosi la spălături, comprese, pentru efectul astringent. Sâmburi pisaţi amestecaţi cu făină şi smântână se aplică pe răni, leziuni piodermizate care colectează, pentru a grăbi colectarea şi abcedarea lor.
Obligeană (Acorus calamus) şi tătăneasă (Sympytum officinalis)-se amestecă în părţi egale. Se pun 4 linguri de amestec la 250 ml apă şi se fierb timp de 10 minute. Se strecoară şi apoi se pun pe o bucată de pânză şi se aplică cataplasmă cu planta fiartă după strecurare cât mai fierbinte. Se poate umezi cu ceaiul reâncălzit cât mai fierbinte. Ser poate face de asemenea o mămăliguţă mai tare şi pe aceasta se pun plantele fierbinţi şi se aplică local. Se poate face acest lucru apoi se acopere cu ceva de lână pentru menţinerea mai mult timp a căldurii locale. Se face de 2 ori pe zi. O dată dimineaţa şi o dată seara. Se poate face perioade lungi de timp.
Orez (Oryza sativa) se macină seminţe transformându-se în făină care se aplică simplu sau în combinaţie cu o masă grasă (untură, ulei, smântână, etc) pe locul afectat pentru refacerea pielii.
Păpădie (Taraxacum officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. 2 linguriţe de rădăcină mărunţită se pun la 250 ml apă şi se fierb pentru 15 minute, apoi se strecoară şi se fac comprese locale, ajutând la curăţirea locală şi cicatrizare.
Pătlagină (Plantago lanceolata) Se pune 1 linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară. Se fac spălături sau comprese locale. Este planta care s-a folosit sute de ani pentru aceste afecţiuni. Frunze proaspete se aplică strivite pe leziunile ulcerate, plăgi, etc.
Pătlăgeaua vânătă (Solanum molongena) se taie crudă o felie care se aplică pe rană direct pentru cicatrizare. Se poate ţine timp de 12 ore.
Pătrunjel (Petroselinum crispus) frunze verzi mărunţite se aplică pe leziuni, echimoze, leziuni purpurice, pentru a grăbi remiterea lor.
Pelin (Artemisia absinthum) se face praf planta şi se amestecă în părţi egale cu tătăneasă praf. Se aplică extern sub formă de praf sau se pun 4 linguriţe (tătăneasă 2 şi 2 pelin)de plantă la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute. Se strecoară şi cu lichidul acesta se pun comprese sau chiar cataplasme de mai multe ori pe zi. Se poate pune eventual în cazurile mai grave şi puţin praf de rostopască, în amestec cu pelin şi tătăneasă.
Pin (Pinus silvestris) se poate folosi cetina, ramuri tinere sau mugurii. Se mărunţesc bine. Se pun 1 lingură la 500 ml apă şi se fierb până scade apa la jumătate, apoi se strecoară. Intern se va consuma 2-3 căni cu înghiţituri mici pe zi şi extern se pune compresă aplicată caldă local. Se poate folosi şi răşina aplicată pe pansament şi lăsată în funcţie de toleranţa individuală.
Plămânărică (Pulmonaria officinalis) Se pune 1 linguriţă de plantă mărunţită la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară. Se fac spălături sau comprese locale.
Plop negru (Populus nigra) Muguri de plop– 2 linguriţe de muguri zdrobiţi se vor pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 10 minute, apoi se strecoară. Se pun cataplasme cu plantă după strecurare sau se pun comprese cu ceai. De asemenea se poate face un unguent foarte eficient. Se zdrobesc mugurii, apoi se acopere cu puţin alcool de 80 ° pentru 2 ore. Se pun apoi într-un vas cu 200 ml ulei (la 50 g plantă) şi se fierb pe baia de apă timp de 3 ore. Se strecoară apoi se pun într-o sticlă de mai mică capacitate la rece. Se unge cu acest ulei de 2-3 ori pe zi locul arsurii.
Podbal (Tusilago farfara) infuzie dintr-o linguriţă la 250 ml apă clocotită. Se consumă intern câte 3 căni pe zi. Extern comprese sau chiar cataplasme.
Roiniţă (Melissa officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Este un bun dezinfectant şi calmant totodată.
Rostopască (Chelidonia majs) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte în special la afecţiunile cronice. Alifie din 30g pulbere de plantă cu 10 picături de acid fenic (de la farmacie)
Rozmarin (Rozmarinus officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Are şi acţiune dezinfectantă şi calmantă.
Salvie (Salvia officinalis) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pun comprese sau se fac spălături locale de mai multe ori pe zi. Se foloseşte în special la eczemele umede ajutând la diminuarea secreţiilor.
scaiul dracului, 1 linguriţă de plantă mărunţită pusă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Extern se pune compresă cu ceai sau praf de plantă. Se pot face şi combinaţii eventual cu pelin la rănile umede cu praf.
Sânzâiene (Galium mullugo) frunze proaspete strivite aplicate pe leziuni eruptive cutanate, inflamaţii, panariţiu, abcese, furuncule, etc. Pulbere din frunze uscate cernute fin se presară pe leziuni umede în special în TBC.
Schinduf (Trigonela foenum graecum) se macină seminţele şi se aplică pe răni uscate. Intern se ia o jumătate de linguriţă de praf sub limbă pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Se ia intern pentru reglarea activităţii pancreasului, ficatului şi splinei.
Sclipeţi (Potentila erecta) 2 linguriţe de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se aplică pe leziuni zemuinde, inflamatorii şi comprese pe ulcere varicoase.
Sfeclă roşie (Beta vulgaris rubra) se indică folosirea sucului în special cu suc de morcovi sau alte legume zilnic.
Soc (Sambucus nigra) florile- 1 linguriţă de plantă mărunţită pusă la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute şi apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Sau extern comprese pe rănile umede şi uscate. Coaja de soc se poate pune 4 linguri mărunţite la 500 ml apă şi apoi se fierbe până scade apa la jumătate apoi se strecoară. Se consumă pentru eliminarea apei în exces.
Stânjenel (Iris germanica) o linguriţă de rizom mărunţit se va pune în 250 ml apă. Se va fierbe timp de 5 minute, după care se strecoară. Se va putea consuma în cazurile afecţiunilor interne, chiar a ascitei până la 2 căni pe zi. Se poate folosi durată mare de timp. Are acţiune antimicrobiană, curăţă rănile şi ajută la cicatrizare. Se poate folosi şi în cancer având şi o acţiune antitumorală.
Sunătoare (Hipericum perforatum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant. Există în comerţ şi creme şi unguente care se pot folosi.
Talpa gâştei (Leonorus cardiaca) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pun comprese reci de mai multe ori pe zi. Are şi un efect calmant local.
Toporaş (Viola odorata) Frunze pisate se aplică extern sub formă de pastă în cancerul pielii, de mai multe ori pe zi. Se ţine în funcţie de toleranţă între 1-3 ore, după care se va spăla cu ceaiuri
Ulm (Ulmus campestre) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Urzică (Urtica dioica) suc proaspăt de urzică obţinut cu storcătorul de fructe se poate consuma câte 1 linguriţă de 3 ori pe zi. Extern se aplică suc proaspăt pe rănile uscate sau praf obţinut din planta uscată pe rănile umede. Se poate folosi şi în amestec cu alte plante
Urzică moartă albă (Lamium album) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant.
Volbură (Convolvulus arvensis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate spăla rana. Se foloseşte la arsuri de gradul 1-2. Este o plantă cu efect astringent şi dezinfectant
