Narcolepsie – Boala somnului “nesfarsit”

Cauza narcolepsiei nu este cunoscuta. Cu toate acestea, oamenii de stiinta au facut progrese in directia identificarii genelor puternic asociate cu aceasta tulburare. Aceste gene controleaza productia de substante chimice din creier care pot semnala cicluri de somn si trezire. 

Expertii considera cauza bolii ca fiind reprezentata de anumite anormalitati la nivelul celulelor creierului care afecteaza REM-ul. Sistemul autoimun duce la o pierdere partiala a celulelor nervoase, neuronii sunt distrusi si neurotransmitatorii dispar. Oamenii de stiinta banuiesc ca la aparitia acestei boli pot contribui atat factori de natura ereditara, cat si o activitate anormala a sistemului imunitar, care incepe sa atace tesuturile sanatoase ale creierului. Expunerea la anumite toxine poate si ea sa contribuie la aparitia bolii somnul.

Somn normal vs. narcolepsie

Procesul normal de adormire incepe cu o faza numita miscare oculara ne-rapida (NREM). In aceasta faza, undele creierului se incetinesc considerabil. Dupa aproximativ o ora de somn NREM, activitatea creierului se schimba, iar somnul REM incepe. Cele mai multe vise au loc in timpul somnului REM.

In cazul narcolepsiei, totusi, puteti intra in somn fara sa va confruntati mai intai cu somnul NREM, atat pe timp de noapte, cat si pe parcursul zilei. Unele dintre caracteristicile narcolepsiei – cum ar fi cataplexia, paralizia somnului si halucinatiile – sunt similare cu schimbarile aparute in somnul REM, dar apar in timpul vegherii sau somnolentei.

Factori de risc in narcolepsie

Exista doar cativa cunoscuti factori de risc pentru narcolepsie, printre care:

• Varsta. Narcolepsia incepe, de obicei, la persoanele intre 10 si 30 de ani;
• Istoria familiei. Riscul de narcolepsie este de 20 pana la 40 de ori mai mare daca aveti un membru al familiei care are narcolepsie.

Complicatiile nacolepsiei

Complicatiile “bolii somnului” includ:

• Neintelegerea publica a conditiei. Narcolepsia va poate provoca probleme serioase profesionale si personale. Altii va pot vedea ca fiind lenesi sau letargici. Performanta dvs. la scoala sau la locul de munca poate fi afectata;
• Interferenta cu relatiile intime. Sentimentele intense, cum ar fi furia sau bucuria, pot declansa semne de narcolepsie, cum ar fi cataplexia, cauzand persoanelor afectate sa se retraga din interactiunile emotionale;
• Daune fizice. Atacurile de somn pot provoca daune fizice persoanelor cu narcolepsie. Aveti un risc crescut de accident in timpul condusului. Riscul de taieturi si arsuri este mai mare daca adormiti in timp ce pregatiti alimente;
• Obezitatea. Persoanele cu narcolepsie sunt mai susceptibile de a fi supraponderale. Cresterea in greutate poate fi legata de metabolismul scazut.

Simptomele narcolepsiei

Primul si cel mai important semn de ingrijorare este somnolenta permanenta pe perioada zilei, momente in care persoana pur si simplu se prabuseste pe pat si doar vrea sa dorma, neavand energie pentru nimic altceva. 

Persoanele afectate de aceasta boala a somnului se plang ca nu mai reusesc sa mearga la seviciu sau la scoala, in functie de caz, nu mai pot memora nimic. Cei din jur se plang de ei ca sunt lenesi, cand de fapt corpul acestora nu mai raspunde, nu mai functioneaza corect. Apar chiar si stari de greata si ameteala, iar din cauza oboselii foarte mari apar halucinatii. Aceste halucinatii includ vederea, auzul, percetia diferitelor obiecte si sunete din jur. Totul este confuz, parca lumea nu mai este reala, parca totul se intampla intr-un vis, vederea este incetosata, ochii dor iar comportamentul este automatic: fac ce li se spune, nu mai sunt capabili sa se concentreze si sa vina cu idei proprii.

De asemenea, poate aparea si cataplexia, o pierdere brusca, temporara, a controlului asupra muschilor. Aceste episoade sunt adesea provocate de stres emotionl puternic, nu neaparat rau, ci poate sa fie si prea mult ras, o surpriza sau furie. Atacurile pot sa dureze de la cateva secunde pana la cateva minute si se intalnesc cam la trei sferturi dintre pacientii cu narcolepsies.

Somnul paraliziei. Acest simptom implica incapacitatea temporara de a se misca sau de a vorbi in timp ce adorm sau se trezesc. Aceste episoade sunt, in general, scurte, care dureaza cateva secunde pana la cateva minute. Dupa terminarea episoadelor, oamenii recupereaza rapid capacitatea deplina de a se misca si de a vorbi.

Diagnosticul se pune dupa ce sunt facute teste de sange, teste ale calitatii somnului, se verifica istoricul familiei. Examinarea fizica a pacientului, anamneza, precum si testele specifice pot ajuta medicul sa stabileasca acest diagnostic. Polisomnografia si testul multiplu de latenta in somn (MSLT) sunt testele care pot identifica boala somnului.

Mai intai, medicul dvs. poate face un diagnostic preliminar de narcolepsie, in functie de somnolenta excesiva in timpul zilei si de pierderea brusca a tonusului muscular (cataplexie). Dupa un diagnostic initial, medicul dumneavoastra va poate trimite un specialist in somn pentru o evaluare suplimentara.

Formal, diagnosticarea necesita sa stati peste noapte intr-un centru de somn pentru o analiza in profunzime a somnului de catre specialisti. Metodele de diagnosticare a narcolepsiei si determinarea severitatii sale includ:

• Istoricul somnului. Medicul dumneavoastra va va cere o istorie detaliata a somnului. O parte din istorie implica masurarea gradul de somnolenta printr-un set de intrebari;
• Faceti inregistrarile. Este posibil sa vi se solicite sa pastrati un jurnal detaliat al modelului dvs. de somn pentru o saptamana sau doua, astfel incat medicul dumneavoastra sa poata compara modul de somn si vigilenta asociata. Adesea, in acest jurnal de somn, medicul va va cere sa purtati un actigraf. Acest dispozitiv are aspectul unui ceas de mana. Acesta masoara perioadele de activitate si odihna si ofera o masura indirecta a modului in care si cand dormiti;
• Polisomnografia. Acest test masoara o varietate de semnale in timpul somnului folosind electrozi plasati pe scalp. Testul masoara activitatea electrica a creierului (electroencefalograma) si inima (electrocardiograma) si miscarea muschilor (electromiograma) si a ochilor (electro-oculograma). De asemenea, va monitorizeaza respiratia;
• Test de latenta pentru somn multiple. Aceasta examinare masoara cat dureaza sa adormiti in timpul zilei. Specialistii va vor urmari modelele de somn. Persoanele care au narcolepsie adorm usor si intra in miscarea rapida a ochilor (REM) dorm repede.

Tratamentul narcolepsiei

Nu exista un tratament care sa vindece boala somnului, insa unele medicamente si modificari ale stilului de viata pot spori calitatea vietii pacientului prin combaterea somnolentei excesive si a cataplexiei.

Medicamentele antidepresive, inhibitorii de serotonina-noradrenalina, inhibitorii selectivi ai recaptarii de serotonina, precum si medicamentele care stimuleaza activitatea creierului, sunt folosite pentru tratarea acestei boli.   

Stimulentele. Medicamentele care stimuleaza sistemul nervos central sunt tratamentul primar pentru a ajuta persoanele cu narcolepsie sa nu adoarma in timpul zilei..

Inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sau inhibitori ai recaptarii serotoninei si ale norepinefrinei (SNRI). Medicii prescriu deseori aceste medicamente, care suprima somnul REM, pentru a ajuta simptomele cataplexiei, halucinatiilor hipnagogice si paralizia somnului. Efectele secundare pot include cresterea in greutate, insomnie si probleme digestive.

Antidepresive triciclice. Aceste antidepresive sunt eficiente pentru cataplexie, dar multi oameni se plang de efecte secundare, cum ar fi uscaciunea gurii si usurinta.

Oxibatul de sodiu. Acest medicament este foarte eficient pentru cataplexie. Oxibatul de sodiu ajuta la imbunatatirea somnului pe timp de noapte. In doze mari, poate ajuta la controlul somnolentei in timpul zilei. Acesta trebuie administrat in doua doze, unul la culcare si unul pana la patru ore mai tarziu.