EFECTELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI
Sunt sistematizate după căile prin care se instalează şi avem:
Efecte directe
Se instalează pe cale mecanică. Se produc ca urmare a proprietăţilor fizico chimice ale pielii (tensiune cutanată, elasticitate, contractilitate şi rezistenţă).
– menţinerea echilibrului între circulaţia periferică şi cea profundă;
– favorizarea circulaţiei de întoarcere;
– favorizarea resorbţiei limfei.
–
Efecte indirecte
Se instalează pe cale reflexă. Se simt în profunzime sau la distanţă. Substratul anatomo-funcţional este reprezentat de metamer (teritoriul de influenţă a unui nerv rahidian de la emergenţă, din gaura de conjugare, până la nivelul zonei pe care o inervează). Acest traseu este alcătuit din dermatom (porţiunea care este în derm), miotom (porţiunea care este în muşchi), anghiotom (porţiunea care este în vasele de sânge), sclerotom (periost, oase), visceroton (viscere), neurotom.
Prin aceasta se influenţează circulaţia, funcţia unui muşchi sau a unor viscere. Anestezia într-o zonă fiind semn că acel nerv nu mai inervează acea regiune.
Energia diferitelor manevre de masaj se transformă în contact cu diferitele tipuri de receptori în excitaţie nervoasă, producând un lanţ de reacţii directe (mecanice) şi indirecte (reflexe).
Efectele masajului după aria de influenţă
Efecte locale
Secundar manevrelor mecanice producând schimbarea metabolismului local şi evacuarea produşilor toxici de metabolism prin glandele sudoripare şi sebacee.
Efectele locale trebuie extinse deoarece sunt greu de departajat prin faptul că au o influenţă mare asupra întregului organism.
Efecte generale
Survin în urma unor acţiuni complexe întinse ca suprafaţă şi penetrabilitate.
Efecte după un interval de timp
Efecte imediate
Survin la 15 minute pe cale mecanică şi depind de:
– sensibilitatea şi suprafaţa ţesutului;
– procedeele de masaj, ritmul şi intensitatea;
– grosimea stratului adipos;
– durata şi timp.
Efecte tardive
Intervin pe cale reflexă, sunt mai lente şi durabile în timp, deoarece trebuie să intre în acţiune sistemul neurohormonal ca reacţie de răspuns.
Efecte după interpretarea reacţiei de răspuns
Efecte subiective
Relaxare înviorare, durere, încordare, gâdilare.
Efecte obiective
Hiperemie, contractură musculară. La persoanele slabe putem observa deplasarea urmei de sânge la netezire.
EFECTELE MASAJULUI ASUPRA PIELII
Acţionează asupra celor 3 funcţii principale ale pielii.
- Escreţia
Eliminarea produşilor de metabolism prin transpiraţie şi glandele sebacee.
Manevrele care contribuie la acest efect este fricţiunea generală sau cu un prosop rugos imbibat în alcool
2. Termoreglarea
Este asigurată prin vasomotricitatea cutanată.
Masajul este reprezentat de fricţiune energică care comprimă şi decomprimă vasele sanguine stimulând contractilitatea pereţilor.
3. Recepţia
Se face prin terminaţiile nervoase libere sau prin receptori speciali.
În algii dacă masajul este mai lung durerea dispare.
Se fac fricţiuni circulare concentrice care epuizează la nivelul sinapselor depozitele de mediatori chimici, astfel durerea se micşorează şi apoi dispare.
Se fac fricţiuni cu toată palma, la început pe zona dureroasă şi fără o presiune prea mare, după care se creşte progresiv presiunea.
EFECTELE MASAJULUI ASUPRA MUŞCHILOR
Sunt stimulante, decongestive şi calmante.
Stimulante
Se aplică muşchilor inactivi sau neantrenaţi
Se execută:
– neteziri cu presiuni crescând progresiv;
– manevrele speciale: se instalează degetele în spaţii intermusculare în timp ce palmele alunecă proximo distal – se foloseşte în recuperare la sportivi;
– frământatul în priză medie;
– tapotamentul – tocat, activează circulaţia, nutriţia şi secundar contracţia musculară.
Decongestive
După efort intens:
– neteziri active în sens centripet;
– mâinile prind masele musculare expulzând conţinutul lichidian de jos în sus.
Efecte:
– activarea circulaţiei profunde cu creşterea eliminării toxinelor.
Calmante
Se folosesc la sportivii cu hiperexcitabilitate musculară.
– neteziri fără presiuni;
– fricţiuni superficiale
Efectele masajului asupra tendoanelor şi articulaţiilor
Sunt stimulante şi decongestive
Stimulante
– se izolează tendonul;
– se face netezire în cleşte energic;
– fricţiuni liniare, în ferăstrău;
– frământat în priză mică;
– tapotament cu vârful degetelor.
Decongestive
La sportivii din probele de alergări se face pe tendonul lui Ahile, iar la cei din ciclism pe tendonul rotulian.
– neteziri moderate cu indexul şi policele sau cu rădăcina mâinii.
La articulaţii în special la cele superficiale, dar se face şo la şold şi umăr unde se abordează regiunile interioare.
Efecte stimulante
După inactivitate sau sedentarism.
– netezire cu faţa palmară cu presiune uşor crescândă;
– fricţiuni cu vârful degetelor periarticular.
Efecte decongestive
– imediat după efort se face netezire cu presiune medie urmat de frământat blând.
