Digestia reprezinta o serie de reactii chimice in care alimentele sunt descompuse in componentele din care ne luam nutrientii si energia. Materialul care ramane dupa descompunere merge mai departe pe tractul intestinal pentru eliminare.
O parte din aceste resturi sunt gaze inodore si in conditii normale ele sunt purtate usor de intestin; acestea sunt: metanul, oxigenul si azotul. Trecerea acestor gaze, fara durere este cunoscuta sub numele de flatulenta si cu totii traim aceasta parte normala a digestiei. Insa cand se produc si alte gaze, la temperaturi si presiuni mai mari, rezultatul poate fi foarte neplacut. Gazele formate in acest caz sunt niste compusi care contin sulf (mercaptani) si produc acea stare de disconfort, chiar dureroasa cand abdomenul se baloneaza si devine dificil chiar sa ne imbracam (mai ales cu pantaloni).
Acest disconfort digestiv se datoreaza unei proaste digestii, ce determina o senzatie de greutate in abdomen si crampe dureroase.
–
Masuri profilactice si de tratament al digestiei
Se pot preveni balonarile prin recomandarea de a manca incet si a mesteca bine, renuntand la bere si apa carbogazoasa. Bolnavii supraponderali trebuie sa slabeasca in greutate. Nu trebuie consumate legumele impreuna cu fructele.
Trebuie evitate alimentele care baloneaza (ceapa, leguminoasele si varza) si cele care impiedica digestia (zaharul, mierea, dulceata, laptele si alcoolul).
Se pot consuma ceaiuri, cu efect benefic asupra balonarii, din anason, marar si fenicul, roinita, chimen, coada soricelului (efectul este mai bun daca se bea seara).
Gimnastica abdominala, masajul regiunii abdominale, baile de sezut si dusurile cu jet pe coapse sunt, de asemenea. recomandate.
Balonări.
Balonările şi constipaţia nu sunt boli de sine stătătoare, dar datorită faptului că sunt generatoare de multe boli se vor trata cu toată seriozitatea, la fel ca orice boală gravă.
Gazele din sistemul digestiv sunt un fenomen foarte natural ca şi eliminarea lor periodică, prin eructaţii sau flatulenţă. Balonarea poate avea însă două cauze principale: bacteriile din intestine şi aerul pe care-l înghiţim o dată cu mâncarea. Dacă aerul înghiţit o dată cu mâncarea poate fi diminuat prin mâncarea cu mai multă atenţie, formarea gazelor datorită diferitelor bacterii poate fi combătut cu o serie de plante carminative. Mai trebuie însă să eliminăm şi o serie de alimente care pot contribui la producerea gazelor (fasole, linte, etc). de asemenea mai sunt de eliminat o serie de boli ca: maladia Crohn, boala celiacă, sindromul colonului iritabil sau intoleranţa la lactoză. Din această cauză este foarte indicat să se meargă la un medic pentru a stabili care sunt cauzele şi mai ales care este afecţiunea care produce aceste balonări.
Dacă acest fenomen persistă mai multe vreme este cazul să mergeţi la un consult la medicul dv. Curant pentru a vedea dacă nu există o afecţiune mai gravă în organism.
Înghiţirea de aer care se acumulează în stomac datorită mâncării în grabă, presând prin dilatarea acestuia pe diafragmă şi inimă, cauzând dureri atât în abdomen cât şi la inimă.
Aerofagia survine mai ales la fumători sau la băutorii de sifon sau alte băuturi acidulate şi în special la oamenii nervoşi. Stresul de asemenea poate ajuta la agravarea bolii.
În primul rând se va trata nervozitate şi se va învăţa să nu mai înghită aer la mese. Nu se vorbeşte cu mâncarea în gură, de asemenea se evită consumul băuturilor gazoase.
Se pot folosi următoarele plante medicinale pentru balonari : afin, anason, angelică, anghinare, bănuţi, brânca ursului, brustur, busuioc, chimen, cimbrişor, cimbru, coada şoricelului, coriandru, cuişoare, feciorică, fenicul, grâu, ghimber, lămâi, lavandă, leuştean, lucernă, măghiran, mărar, mătăciune, mentă, muşeţel, nalbă, obligeană, osul iepurelui, păpădie, pătrunjel, pelin, plop negru, roiniţă, rozmarin, salcâm, salvie, scaiul dracului, scoruş de munte, şofran, şovârf, ţelină, ţintaură, usturoi, vâsc, ventrilică, viţă-de-vie.
Modul de folosire al plantelor medicinale.
Afin (Vaccinum myrtylis) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Se indică în special la cei care au asociată şi diareea. De asemenea se pot consuma fructe câte 4-6 linguriţe de 3-4 ori pe zi.
Anason (Pimpinella anisum)- 1 linguriţă seminţe mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma după fiecare masă câte 1 cană fiind o plantă care ajută la această afecţiune.
Angelică- (Angelica archangelica) vin-1 litru de vin roşu se pune cu 30 g de rădăcină de angelică şi un vârf de cuţit de scorţişoară, un praf de nucşoară rasă şi un cuişor(Syzygium aromaticum). Se lasă apoi 10 zile şi se strecoară. Se va lua câte 50 ml după fiecare masă dacă sunteţi balonat.
Anghinare (Cynara scolymus)- 1-2 linguriţe de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi, după fiecare masă câte una fiind una dintre cele mai eficiente plante în combaterea multor afecţiuni digestive, inclusiv balonarea fiind şi carminativă, dar totodată calmează şi colicile abdominale şi fermentaţiile.
Bănuţi (Bellis perenis) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Brustur (Arctium lapa) 1-2 linguriţe de rădăcină mărunţită se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 10 minute. Se strecoară şţi se bea câte 1 cană după mesele principale.
Busuioc (Ocium basilicum)– 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Este cel mai bun în afecţiunile gastro-intestinale, înlătură balonările, colitele de fermentaţie, durerile de burtă şi înlătură foarte eficient senzaţia de greaţă. Se poate folosi şi de către adulţi şi de către copii. Acţionează ca un antiseptic intestinal distrugând bacteriile şi prin aceasta ajută la dispariţia balonărilor mai ales dacă sunt cauzate de proliferarea bacteriilor.
Chimion (Fructus carvi) seminţele- 1 linguriţă de fructe se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se utilizează pentru restabilirea bunei funcţionări a aparatului digestiv, deoarece calmează colicile şi îndepărtează senzaţia de balonare. De asemenea ajută la calmarea colicilor şi la favorizarea digestiei. Este indicată în multe afecţiuni digestive.
Cimbrişor (Herba Serpylli)-1 linguriţă de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma 2 căni pe zi. Este folosit pentru afecţiunile respiratorii în special, pentru calmarea tusei, dar reglează aparatul digestiv, calmează colicile şi favorizează eliminarea gazelor intestinale, fiind foarte utilă şi la balonări. Se fierbe 500 ml vin curat de struguri cu 1 lingură de plantă mărunţită timp de 10 minute. După ce s-a răcit, strecuraţi şi adăugaţi miere după gust. Beţi câte 1 păhărel înainte de fiecare masă. Este o plantă care ajută distrugerii bacteriilor patogene.
Cimbru (Satureja hortensis) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Coada şoricelului (Achillea milefolium)- peste 2 linguri de flori uscate şi mărunţite se pun 500 ml apă clocotită. Acoperiţi vasul timp de 20 minute, apoi strecuraţi. Se bea călduţ în decursul zilei în 4 reprize.
Coriandru (Fructus Coriandri)- 1 linguriţă de fructe se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se utilizează pentru restabilirea bunei funcţionări a aparatului digestiv, deoarece calmează colicile şi îndepărtează senzaţia de balonare este un remediu mai blând şi ajută de asemenea la flatulenţă şi dureri intestinale. Este una dintre plantele eficiente fiind carminativă puternică.
Cuişoare (Syzygium aromaticum) se ia 1-2 bucăţi în gură, se mestecă şi apoi se înghit. Este o metodă care produce şi o anestezie a cavităţii bucale. Se pot însă înghiţi şi câteva bucăţi cu apă. Se mai poate lua înainte de masă sau chiar după mese câte un vârf de cuţit de pulbere de cuişoare obţinute cu ajutorul râşniţei de cafea. Este cea mai eficientă metodă pentru dispariţia balonărilor.
Feciorică (Herniaria glabra) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Fenicul (Fructus foeniculi) 1-2 linguriţe se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere 15 minute şi se pot bea 2-3 căni pe zi. Prima jumătate înainte de masă şi jumătate după. Nu se foloseşte mai mult de 2-3 săptămâni fără avizul medicului. Restabilesc buna funcţionare a aparatului digestiv, limitează fermentarea intestinală şi ajută la calmarea crampelor şi a durerilor de origine digestivă.
Grâu (Triticum aestivum) -Borş de tărâţe de grâu cu apă şi drojdie de bere se fermentează şi se va consuma câte 1-2 pahare pe zi pentru vitaminizare, ca acidifiant sau pentru repopularea intestinului subţire cu floră saprofită.
Ghimber (Zinghiber officinalis) Are acţiune direct asupra alimentelor ajutând să fie mai rapid digerate. Atunci când vă supără gazele mâncaţi o bucăţică de rădăcină de ghimber proaspăt.
Lămâi (Citrus lemon) se stoarce sucul de la o lămâie într-un pahar, apoi se complectează cu apă şi se consumă după mese.
Lavandă (Flores Lavandulae)- 1 linguriţă de flori se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se poate bea 1-2 căni pe zi. Combate insomnia, iritabilitatea, durerile de cap şi depresiile. Este utilă în indigestii, combate colicile şi favorizează eliminarea gazelor fiind utilă la balonări şi chiar la colici.
Leuştean (Levisticum officinalis) Comprese călduţe cu infuzie de mentă şi rădăcină de leuştean.
Infuzia de lucernă (Medicago sativa). Pe lângă faptul că vă scapă de balonări, planta dezintoxică organismul, tratează inflamaţiile vezicii urinare, indigestiile, constipaţia. Se vor pune 2 linguriţe de frunze uscate şi mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se beau 3 căni pe zi, zilnic.
Măghiran (Majorana hortensis) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere vasul timp de 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi, reci.
Mărar (Anthum graveolens) 1 linguriţă de seminţe de mărar se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se bea după mese dacă sunteţi balonat. Efectul este imediat.
Mătăciune (Drachophalum moldavica) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Mentă (Mentha piperita)- 1 linguriţă de frunze mărunţite se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere vasul timp de 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi, reci.
Muşeţel (Matricaria chamomilla) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Nalbă mare (Radix Malva)- se lasă la macerat 2 linguriţe de plantă la 250 ml apă rece pe timp de 8 ore (de seara până dimineaţa). Se pot face şi comprese sau cataplasme externe, pentru calmarea durerii.
Obligeană (Rhadix Calami) o jumătate de linguriţă de rădăcină se pune la 250 ml apă şi se fierbe 5 minute. Se strecoară. Se pot consuma2-3 căni pe zi înainte de mesele principale. Este recunoscută acţiunea acestei plante ca tonic nervos şi stimulent al sistemului nervos. Se mai foloseşte la indigestii, balonări şi colici.
Osul iepurelui (Ononis spinosa) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Păpădie (Taraxacum officinale). Această plantă este un excelent diuretic, ameliorând simptomele de balonare prin eliminarea fluidelor în exces. Se prepară un decoct din 1 linguriţă de pulbere de plantă, care se va pune la 250 ml apă şi se fierbe apoi timp de 10 minute. Se strecoară şi se pot consuma 2 căni pe zi.
Pătrunjel (Petroselinum crispus) După fiecare masă consumaţi pătrunjel verde frunze, 1 linguriţă ajunge de regulă.
Pelin (Herba Absinthi)– 1-2 linguriţe de plantă mărunţită se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte împotriva durerilor de cap cauzate de indigestie, precum şi pentru eliminarea gazelor şi îndepărtarea senzaţiei de balonare. Atenţie însă că stimulează pofta de mâncare. Se mai poate folosi şi contra viermilor intestinali.
Plop negru (Populus nigra) 1 linguriţă de muguri mărunţiţi se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este indicat mai ales în cazurile când există şi răni la stomac sau infecţii.
Roiniţă (Melissa officinalis) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Rozmarin (Rozmarinus officinalis) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Salcâm (Robinia psudacacia) se pun 2 linguriţe de flori mărunţite la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute. Se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.
Salvie (Salvia officinalis) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Scaiul dracului (Eryngium campestre) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Scoruş de munte (Sorbus aucuparia) se indică consumul a 2 linguriţe de fructe după fiecare masă.
Şofran (Crocus sativus) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Şovârf (Origanum vulgare) 2 linguriţe de vârfuri înflorite mărunţite se pun în 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute, după care se strecoară. Se va consuma câte 1 cană după fiecare masă.
Ţelină (Apium graveolens)- pentru tratarea răguşelii, eliminarea gazelor intestinale şi având un efect laxativ puteţi folosi praf din frunze de ţelină. Se pun 4 linguri de praf la 1 litru de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se bea în cursul zilei sau se bea 1 ceaşcă la nevoie.
Ţintaură (Centaurea umbellatum) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Usturoi (Allium sativum)– se înghite 1-3 căţei de usturoi şi balonarea trece foarte repede.
Ventrilică (Veronica officinalis) 1-2 linguriţe de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi.
Viţă-de-vie (Vitis vinifera)
-Se ia după fiecare masă câteva seminţe de anason şi chimen. Acestea ajută la activarea digestiei.
-Se pun într-un vas 0 g mentă, 10 g seminţe fenicul 10 g anason şi 10 g flori de tei. Se toarnă peste acestea 1 litru de apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se bea câte 1 ceaşcă după fiecare masă.
-Lapte ne fiert (proaspăt muls) sucul de la o lămâie. Se toarnă picătură cu picătură. Se amestecă în acest timp laptele, până va primi un aspect granulat. Se îndulceşte cu miere dacă nu există contra indicaţii. Se consumă dimineaţa la trezire timp de 30 zile.
-Iaurt consumat zilnic timp de 10 zile este foarte util şi el pentru a reface flora saprofită a intestinului aducând şi calciu în plus, foarte necesar organismului.
Reţeta 1: la încheierea meselor copioase este indicat să se bea un ceai (infuzie) fierbinte de: măghiran (sau şovârf), mentă, fenicul (sau anason) şi cimbru. Se amestecă toate acestea în părţi egale şi apoi din amestec se pun 2 linguriţe la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute. Se strecoară. Se pot consuma de mai multe ori pe zi, putându-se ajunge la 3-4 căni pe zi, sau se face doar la nevoie un ceai, care se bea cald.
Reţeta 2: 1 linguriţă frunze de mentă, 1 linguriţă frunze de busuioc, 1 linguriţă rădăcină de obligeană, 3-4 fructe de fenicul, toate puse în 300 ml apă clocotită. Se bea în 3 reprize după mese. Uleiurile volatile din aceste plante cresc secreţia gastrică, ajutând la normalizarea digestiei.
-Se poate consuma zilnic 1 linguriţă de argilă. Se va pune în 250 ml apă 1 linguriţă de argilă şi dimineaţa se poate bea apa aceasta. Se poate face acest lucru după fiecare masă. După ce organismul s-a obişnuit cu argila (3-4 zile) se va agita cu o linguriţă de lemn (un beţişor) argila şi se poate consuma fără să se ia însă şi pietricelele sau depunerile grosiere.
-Se poate după fiecare masă să se consume 1 linguriţă de cărbune medicinal. Este cu atât mai eficient cu cât este mai fin măcinat. Se ia cu puţină apă după fiecare masă. Se poate înlocui cu orice cărbune vegetal, cel mai util este cel obţinut din pomi fructiferi. Există la orice farmacie şi tablete din care se pot lua şi câte 2 după fiecare masă. Sunt foarte eficiente.
Se mai pot folosi cozi de cireşe şi coada calului.
La sugari produce vomă frecvent.
Pentru calmarea durerilor, comprese calde sau chiar băi calde de 3-4 ori pe zi, de preferat din plante sau esenţe de : mentă, salvie, coada şoricelului, flori de fân.
Tot pentru calmarea durerilor se mai poate tăia ceapă rondele cu care puse pe o pânză se vor face cataplasme pe abdomen.
Se mai pot face cataplasme cu foi de varză strivite şi aplicate pe abdomen sau cu argilă muiată în orice ceai şi aplicată caldă.
Se vor respecta câteva reguli de igienă alimentară pentru prevenirea crampelor abdominale, balonări, eructaţii şi flatulenţă provocate de gaze.
-Mâncaţi de mai multe ori pe zi, dar în cantităţi mai mici şi varietăţi de alimente mai puţine. Nu ezitaţi să luaţi chiar 6 mese în loc de 3.
-Mestecaţi temeinic, lent cu gura închisă. Dacă faceţi greşeala de a vorbi în timp ce mâncaţi, înghiţiţi aer, care vă poate provoca apoi neplăceri.
-Creşteţi progresiv aportul de fibre vegetale. Se poate face acest lucru foarte simplu prin consumul tărâţelor de grâu sub orice formă.
-Dacă vă place fasolea cu toate că nu este indicată va trebui să lăsaţi boabele la muiat de seara până dimineaţa în apă, apoi aruncaţi apa aceasta. Fierbeţi apoi în apă pentru câte 10 minute (de 3 ori) apă care de asemenea se aruncă. După aceasta se poate pune în apa finală care va putea fi consumată şi ea (ciorbă) 2 frunze de dafin sau 1-2 linguriţe de chimen care de asemenea contribuie la dispariţia balonărilor şi a gazelor. De asemenea sigură un gust fin ciorbelor.
-Evitaţi alcoolul, băuturile carbogazoase, brânzeturile fermentate, sosurile de soia şi guma de mestecat.
-Feriţi-vă de bicarbonat de sodiu. Este drept că uşurează dar pe termen lung acesta poate provoca o hiperaciditate cronică.
Pentru calmarea durerilor.
Comprese calde sau chiar băi calde de 3-4 ori pe zi, de preferat din plante sau esenţe de : mentă, salvie, coada şoricelului, flori de fân.
Tot pentru calmarea durerilor se mai poate tăia ceapă rondele cu care puse pe o pânză se vor face cataplasme pe abdomen.
Se mai pot face cataplasme cu foi de varză strivite şi aplicate pe abdomen sau cu argilă muiată în orice ceai şi aplicată caldă.
Dacă se persistă cu aceste fenomene se vor face zilnic clisme timp de 10 zile cu diferite plante medicinale : brusture, pelin, coada şoricelului, tătăneasă.
Se va căuta să nu fie prezentă constipaţia şi pentru acest lucru preventiv se poate lua seara câte 1 lingură de ulei de măsline, presat la rece.
Tinctura de brânca ursului.
Heracleum spondylium.
Preparat natural de Dacia Plant.
Acţiuni:
Intern: antispastic digestiv, antispastic uterin puternic şi cu acţiune rapidă, calmant general, carminativ, hipotensor, afrodiziac, reglator al activităţii nervoase, stimulent al activităţii gonadelor, stimulator al imunităţii locale nespecifice (la nivelul renal şi genital), tonic general, tonic digestiv, vasodilatator genital, vasodilatator periferic, vermifug, antihisteric, antiblenoragic.
Extern: detersiv, rezolutiv.
Indicaţii:
Intern: impotenţă hormonală şi vasculară, sterilitate masculină, adjuvant în boli venerice (gonoree, sifilis, chlamidia, etc.) anexită, metroanexită, amenoree, sterilitate feminină, frigiditate, menopauză prematură, digestie dificilă, balonări frecvente însoţite de colici, insuficienţă renală, stări de oboseală şi epuizare ca urmare a efortului fizic şi intelectual exagerat, îmbătrânire prematură.
Extern: răni purulente, antrax (adjuvant), scleroză multiplă (adjuvant), descâlcirea părului.
Precauţii: supradozarea acestui produs produce reacţii de tip alergic, vasodilataţie periferică şi hipotensiune. Problemele de prostată manifestate sau latente pot fi activate de această plantă, caz în care tratamentul va fi întrerupt pentru o perioadă de timp.
Contraindicaţii: planta este contraindicată femeilor gravide. După tratamentul extern cu brânca ursului este interzisă expunerea la soare, deoarece are proprietăţi fotosensibilizante.
Tinctura de mărar.
Anethum graveolens.
Produsă de Dacia Plant.
Acţiuni.
Intern: antiinflamator, antispastic, emenagog, estrogen, stimulent al gonadelor la femei, galactogog, stimulent şi reglator al activităţii glandelor cortico-suprarenale, stimulent digestiv, carminativ, diuretic.
Indicaţii.
Intern: amenoree (lipsa ciclului menstrual), dismenoree, (ciclu menstrual neregulat şi dureros), sterilitate la femei, pentru a favoriza creşterea în volum a sânilor, menopauză prematură, adjuvant în hirsutism, disfuncţii ale glandelor cortico-suprarenale şi fenomene conexe cu acestea, digestie dificilă, balonare, insomnie, anorexie, combaterea stărilor de vomă şi a spasmelor digestive precum şi în bolile urinare. Popular este folosită contra colicilor de orice natură, pentru oprirea sughiţului, tratarea tulburărilor nervoase, precum şi pentru combaterea şi prevenirea indigestiilor.
Precauţii şi contraindicaţii. În hipermenoree, tumori benigne şi maligne nu se administrează acest remediu.
Tinctura de obligeană.
Acorus calamus.
Produsă de Dacia Plant Sebeş.
Acţiuni.
Intern: analgezic, antispastic, bactericid, calmant, carminativ (Elimină gazele intestinale), diaforetic, digestiv, diuretic şi depurativ, emenogog bun, febrifug, hemostatic, înlătură senzaţia de frig, stabilizează reacţiile auditive, stimulator foarte puternic al apetitului, aperitiv, reglator puternic al peristaltismului stomacal şi al secreţiilor stomacale, sudorific, tonic general, sedativ uşor, tonic nervos (acţionează favorabil asupra sistemului nervos central, îmbunătăţind memoria), vomitiv, mai ales în cantităţi mari, în cantitate mică este antivomitiv.
Extern.
Insecticid, revulsiv slab.
Indicaţii.
Intern: indigestie, digestie dificilă, atonie gastrică şi intestinală, hiposecreţie gastrică, gastrită hiperacidă, ulcer gastric şi duodenal, inapetenţă (Anorexie), anorexie phihică, colită, enterocolită, constipaţie atonă, constipaţie asociată stresului, hemoroizi, adjuvant în cancerul gastric şi intestinal, tulburări de auz, surditate, şoc psihic, isterie, anxietate (stări de frică fără motiv), nevroze, coşmaruri, insomnie, stări de depresie, melancolie, adjuvant în psihoze (schizofrenie- sindrom discordant, paranoia), dureri de cap şi migrene care apar pe fond de nervozitate şi stres, distonie neuro-vegetativă, diabet, hipometabolism, afecţiuni metabolice în general, gripă, convalescenţă, sinuzită, afecţiuni respiratorii cu tendinţa de cronicizare, răguşeală, tuse, bronşită, febră intermitentă, dizenterie (adjuvant), epilepsie, (adjuvant), astm,
reumatism, balonare, dereglări endocrine, nevralgie.
Extern: întărirea gingiilor (în parodontoză), dureri de cap şi migrenă, reumatism, pentru diminuarea dorinţei de a fuma.
Precauţii: nu este recomandată utilizarea în doze mai mari de 4 linguriţe pe zi, poate genera stări puternice de greaţă şi vomă, senzaţie de ameţeală. Există suferinzi de gastrită hiperacidă care nu se „împacă” cu planta, ea generând în cazul lor o accentuare a acidităţii gastrice.
Contraindicaţii: nu se cunosc.
Tinctura de vâsc.
Viscum album.
Produs de Dacia Plant Sebeş.
Acţiuni.
Intern: antispasmodic, calmant psihic blând şi eficient, citostatic, imunostimulator bun, purgativ tonic cardiac, hipotensiv, vermifug, diuretic.
Extern: antinevralgic, calmant.
Indicaţii.
Intern: tuse, tuse convulsivă sau spasmodică, astm bronşic, crize astmatice care apar pe fondul de tensiune psihică, adjuvant în epilepsie şi crize nervoase, isterie, nevroză, ameţeli (vertij), hipertensiune arterială (inclusiv formele cu tensiune oscilantă( şi tulburări atribuite hipertensiunii arteriale, arterioscleroză, accidente vasculare (profilaxie, combaterea sechelelor) tulburări de menopauză (mai ales nervoase şi cardio-vasculare), balonări, inflamaţii ale aparatului digestiv, sughiţ, scăderea imunităţii, predispoziţie la viroze, tulburări de imunitate datorate bătrâneţii, leucemie (adjuvant), boala canceroasă (adjuvant), afecţiuni ganglionare, tremurături ale corpului, sterilitate (mai ale cea asociată cu bolile cardio-vasculare sau nervoase), hemoragii uterine, edeme, albuminurie, degerături.
Extern: leucoree, gută, sciatică.
Precauţii: supradozarea vâscului provoacă febră, frisoane, hipotensiune.
Contraindicaţii: vâscul este contraindicat persoanelor hipotensive, hipotone şi celor care sufere de angină pectorală.
Tonic hepatic.
Tonic, regenerator şi normalizator al ficatului. Uz intern.
Preparat de Dacia Plant Sebeş.
Plantele medicinale din componenţa acestui produs sunt printre cele mai puternice tonice amare, drenoare şi regeneratoare din flora europeană. Ca atare, suplimentul nutriţional TONIC HEPATIC are un spectru foarte larg de indicaţii pentru bolile din sfera digestivă, hepatică şi biliară. Printre proprietăţile de excepţie ale acestui remediu se numără şi acela de a favoriza regenerarea celulei hepatice, de a stimula şi normaliza activitatea ficatului, de a favoriza refacerea structurii normale a ficatului (Cynara scolymus din componenţa acestui remediu are această acţiune extrem de importantă în tratamentul cirozei în formele avansate).
Iată care sunt pe larg proprietăţile şi indicaţiile extractelor vegetale care intră în componenţa acestui remediu.
Acţiuni: antiseptic cu spectru larg de acţiune, calculolitic de intensitate medie, colagog puternic (stimulează secreţia bilei), coleretic puternic (favorizează evacuarea bilei), drenor hepatic, hipoglicemiant, , regenerator hepatic, măreşte cantitatea de secreţii salivare şi gastrice, măreşte rezistenţa organismului la poluarea chimică, scade valorile colesterolului, stimulent al proceselor digestive, stimulent bun al peristaltismului digestiv, tonic amar şi tonic hepatic foarte puternic.
Indicaţii: adjuvant în tratamentul hepatitei A,B şi C inclusiv a sechelelor hepatitei cronice evolutive, adjuvant în ciroza hepatică (mai ales în faza iniţială), dispepsie, digestie lentă, atonie digestivă, dischinezie biliară, colecistită, microlitiază biliară, atonie intestinală, constipaţie atonă, balonare asociată problemelor hepato-biliare.
Alte utilizări: gastrită hipo-acidă, colită de putrefacţie, varice şi tromboflebită, diabet (mai ales atunci când este asociat cu probleme hepatice sau cu valori crescute ale colesterolului), intoxicaţii cronice (plantele amare din componenţa sa favorizează eliminarea masivă de toxine, potenţând efectele depurativelor şi laxativelor), adjuvant în ischemia cardiacă şi în arterita obliterantă asociată cu problemele hepatice.
Precauţii: persoanele foarte slăbite, devitalizate, vor lua jumătate din doza prescrisă şi nu vor face cure mai lungi de 2 săptămâni cu 3-4 zile pauză între ele.
Contraindicaţii: nu se cunosc.
Ţelina
Spălaţi bine câteva frunze de ţelină, mărunţiţi-le si opăriţi-o lingura de supa cu planta cu 150ml de apa in clocot . Lăsaţi sa se infuzeze 5 minute, apoi strecuraţi . Beţi zilnic cate o ceaşcă, la o ora după masa de prânz si seara.
O metoda rapida poate fi si pastilele naturiste pentru digestie ce sunt foarte rapide si eficace si sunt metode anturale de combatere a indigestiilor.
