Plante care vindeca sufletul
Nu este usor pentru omul modern sa-si imagineze cum ar putea o simpla planta alina si vindeca ceva atat de gingas si complex ca sufletul uman. Privind lucrurile teoretic, e dificil de inteles, de exemplu, cum ar putea disparea o stare de panica coplesitoare, de depresie sau de gelozie cu doar cativa stropi de licoare facuta din ierburi de leac. Asa ceva pare mai degraba de domeniul legendei, al unor practici vrajitoresti, a caror vreme a apus de mult. Si totusi, cel care are curiozitatea de a experimenta acest lucru poate observa cum un manunchi de flori de tei poate reda sensibilitatea afectiva, cum o radacina de valeriana poate anula, pe moment cel putin, cea mai imposibila stare de nervozitate, ori cum iarba de sulfina trimite in lumea viselor persoanele cu cea mai indaratnica insomnie.
Prin padurile si fanetele noastre cresc peste o suta de plante care actioneaza benefic asupra psihicului si mintii. Multe erau cunoscute in trecut ca ierburi vrajitoresti, cu care se faceau farmece si descantece. Odinioara, sunatoarea era folosita pentru a alunga varcolacii si zmeii care deranjau somnul copiilor. Acum, ea este speranta farmacistilor pentru inlocuirea sofisticatelor si nocivelor tranchilizante de sinteza. Valeriana, care era folosita pentru alungarea ielelor si zburatorilor, este in prezent sursa unor medicamente sedative de ultima generatie, folosite in tratamentul celor mai grave boli psihice. Fiecare buruiana de leac de acest fel are tainele sale. Stiinta moderna nu si-a gasit inca termenii pentru a descrie marile sau mai micile miracole, pe care fiecare dintre ele le poate infaptui, in mintea si sufletul celor bolnavi.
Cu o conditie: fara bunavointa si participarea activa a celor tratati, plantele de leac nu vor putea sa faca foarte multe miracole doar prin simpla lor ingerare. Ele sunt, insa, un ajutor extraordinar pentru cei care vor cu adevarat sa-si depaseasca anumite probleme, fiind dispusi sa-si schimbe modul de viata cu unul mai sanatos, sa devina mai buni, mai toleranti, mai intelegatori cu ei insisi si cu cei din jur. Folosirea plantelor cu efecte asupra psihicului (numite in mod curent psihotrope, pentru ca produc modificari sau miscari in plan psihic) este o adevarata arta, pe care vindecatorii populari de la noi au stapanit-o intr-un grad neegalat (deocamdata) de catre stiinta moderna. Iata, pe scurt, cateva legi fundamentale ale folosirii plantelor de leac pentru suflet.
Trei legi fundamentale in folosirea plantelor de leac pentru suflet:
1. Mai intai de toate trebuie stiut ca, desi multe plante au acelasi efect, ele sunt totusi total diferite ca nuanta. De exemplu, plante calmante sunt valeriana, sunatoarea si lavanda. Numai ca valeriana este o planta grea, care face mintea sa lucreze mult mai incet si te adoarme degraba, in timp ce sunatoarea netezeste gandurile, lasandu-te sa judeci in continuare, dar anuland parca pe moment toate nelinistile, iar lavanda este diafana, blanda, accentuand predispozitiile afective si dand o stare de placuta reverie. Asadar, cand se indica o planta trebuie stiut nu doar efectul sau luat in mare, ci si nuantele sale.
2. O planta isi schimba proprietatile pe masura ce este marita doza. Nucsoara, de exemplu, este un banal condiment cand este pusa intr-un desert, insa devine somnifer si tranchilizant, cand este luata in cantitati mari (cateva lingurite) si un… drog foarte puternic cand este luata in cantitati foarte mari, producand efecte asemanatoaare cu ale hasisului sau LSD-ului. Acelasi lucru este valabil si pentru lavanda, valeriana, maghiran si multe alte plante. Nu sunt putine cazurile cand aceeasi planta are efecte diametral opuse atunci cand este folosita in doze diferite.
3. Modalitatea de preparare poate “ucide” proprietatile binefecatoare ale unei plante ori, din contra, le poate potenta. Vesnicul ceai (infuzia) nu are ce cauta de obicei in lumea plantelor de leac pentru suflet. Eficienta si rafinamentul plantei de origine o pastreaza doar preparatele care nu au trecut prin foc. Acesta este un principiu unanim acceptat in alimentatie, dar care paradoxal este neglijat in prepararea plantelor, care sunt infinit mai sensibile decat alimentele. In continuare, vom descrie trei modalitati principale de preparare a plantelor cu efecte psihotrope.
Modalitati de preparare
Maceratul. Intr-o cana de apa (250 ml) se pun 1-2 lingurite rase de pulbere de planta (obtinuta prin macinarea plantei uscate cu rasnita electrica de cafea). Se lasa la macerat la temperatura camerei timp de opt ore, eventual de seara pana dimineata. Se filtreaza si se consuma in maximum 8 ore de la preparare (cu conditia sa nu fie pastrat la temperaturi mai mari de 21grade C).
Tinctura. Se umple pe trei sferturi un borcan de sticla cu pulbere de planta (obtinuta prin pisare in mojar sau prin macinare cu rasnita electrica de cafea). Pulberea nu se indeasa deloc si apoi se adauga alcool alimentar, agitand din cand in cand vasul pentru ca alcoolul sa patrunda cat mai bine planta, pana la umplerea borcanului. Se lasa la macerat zece zile, dupa care se filtreaza prin tifon si se pune in sticlute mici, care se pastreaza in loc intunecos. Se iau 1-2 lingurite de tinctura de trei ori pe zi, diluate intr-un pahar de apa, pe stomacul gol.
Extractul fluid. Se iau sase linguri de tinctura, se pun intr-o farfurie intinsa si se lasa vreme de 4-5 ore la evaporat, pana cand mai raman doua linguri (deci scade cantitatea de trei ori). Se obtine o pasta inchisa la culoare si cu efect foarte puternic. Aceasta se administreaza in termen de cateva ore dupa terminarea evaporarii sau se conserva prin adaugarea unei tincturi din alta planta ori prin depozitare in frigider (maximum sapte zile). La evaporare, nu vor fi supuse plantele care contin uleiuri volatile: busuioc, arnica, lavanda, valeriana. Pentru afectiunile usoare, se administreaza o lingurita de extract fluid de trei ori pe zi; in afectiunile mai serioase, se iau 6-10 lingurite de extract pe zi. Din plantele cu grad ridicat de toxicitate nu se fac extracte fluide pentru uz intern.
Mic dictionar de plante
Arnica (Arnica montana) – este celebra in medicina naturista si in homeopatie ca “planta antisoc”. Aceasta deoarece absoarbe socurile emotionale si vindeca sechelele traumatismelor de tot felul, de la cele produse de accidente pana la cele produse de emotiile foarte puternice. Cateva indicatii: paralizie, pierderi de memorie, dureri de cap produse de traumatisme craniene. Administrata impreuna cu cimbrul si rozmarinul este un leac foarte bun pentru recapatarea memoriei. Este indicata pentru revenirea rapida dupa socuri emotionale, ca cele produse de despartirile dureroase, pierderea unei fiinte dragi, esecul intr-o actiune importanta in plan profesional etc. Are o toxicitate ridicata, motiv pentru care nu se folosesc mai mult de 2 g de pulbere pe zi, 3 lingurite de tinctura sau o ceasca de macerat la rece pe zi.
Busuiocul (Ocimum basilicum) – este o planta mai putin cunoscuta in medicina ca psihotropa, deoarece nu are efect sedativ (ca cele mai multe din plantele si medicamentele folosite in prezent), ci din contra e stimulent. El favorizeaza trairea unor stari de buna dispozitie, voiosie, ajuta la regenerare (mai ales nervoasa si mentala), este un excitant usor. Un element foarte interesant este ca intensifica trairile religioase (la fel ca smirna si tamaia), motiv pentru care este folosit in ritualul religios ortodox; el mareste, de asemenea, puterea rugaciunii. Este utilizat pentru vindecarea unor numeroase boli din sfera psihica: depresie, surmenaj, epuizare nervoasa, frigiditate, impotenta psihica ori produsa de inaintarea in varsta. Are efecte foarte rapide asupra celor cu o vitalitate scazuta. Impreuna cu sunatoarea, se foloseste cu succes in tratarea schizofreniei in faze incipiente.
Captalanul (Petasites off.) – se foloseste frunza culeasa vara, la maturitate. Este o planta foarte speciala, care ajuta la deschidere afectiva, diminueaza iritabilitatea, nervozitatea, orgoliul. Inlatura cosmarurile la copii; este utila pentru persoanele care viseaza urat, care se trezesc la jumatatea noptii si apoi nu mai pot adormi. Cateva boli care se vindeca cu captalan: tulburarile nervoase din hipertiroidie, cosmarurile si insomnia la copii, problemele emotionale traduse prin inghetare afectiva, lipsa de dorinta de comunicare cu fiintele dragi, pesimism. Este o planta foarte rafinata ca actiune, care poate fi folosita in asociere cu sedativele mai puternice (talpa-gastei, sunatoare, mac) in tratamentul nevrozelor si al depresiilor severe.
Lavanda (Lavandula angustifolium) – pentru ca este atat de parfumata si rafinata ca miros, este mai putin luata in serios ca planta de leac si mai mult ca mijloc de alungare a moliilor si de inmiresmare a dulapurilor. Totusi, lavanda se dovedeste a fi o planta extrem de puternica deoarece, fiind lipsita de toxicitate, poate fi folosita in doze mari si foarte mari. Tinctura (4-6 linguri pe zi) este un leac foarte bun pentru tratarea starilor de tristete, de depresie ori angoasa, precum si a insomniei. Lavanda are calitatea ca amestecata cu alte plante le imblanzeste si le rafineaza actiunea, punandu-le foarte bine in valoare. Impreuna cu sunatoarea este un somnifer redutabil, care pe deasupra face somnul lin si da vise frumoase; impreuna cu talpa-gastei creeaza un sentiment durabil de confort afectiv si ajuta la aprofundarea unor sentimente si trairi binefacatoare cum ar fi tandretea, altruismul, optimismul ponderat (care este opusul exaltarii); impreuna cu captalanul, sulfina si teiul formeaza un remediu cu un parfum adormitor si la propriu si la figurat, care este recomandat persoanelor cu nervi slabiti, aflate in convalescenta, care nu au un somn odihnitor ori care au o stare de proasta dispozitie pronuntata dupa trezire.
Sunatoarea (Hypericum perforatum) – este un fel de regina neincoronata a plantelor calmante, deoarece reduce agitatia, nelinistea, teama, dar nu inhiba complet capacitatea de gandire, nici chiar in doze mai mari. Din acest motiv, in Occident se foloseste intens pentru producerea unor medicamente-minune, care calmeaza pacientul fara insa a-l impiedica sa faca eforturi constiente de a-si reveni prin forte proprii. La ora actuala, este una dintre cele mai folosite plante de pe planeta (mai ales pentru prelucrarea sa in industria medicamentelor psihotrope). Indicatii: nevroze, nevroze la alcoolici, inclinatii spre violenta, diverse sindroame maniacale. Este folosita cu succes impreuna cu busuiocul in tratarea schizofreniei. In bolile grave, se folosesc 4-6 lingurite de extract fluid pe zi. Este probabil una dintre cele mai eficiente plante in eliminarea starilor de anxietate.
Valeriana (Valeriana officinalis) – impreuna cu macul este piesa grea a arsenalului plantelor calmante. In doze mari stopeaza toate fenomenele chinuitoare din sfera psihica, trimitand prompt pacientul in lumea viselor. Din aceasta planta se produc – in tari cum ar fi Germania, Canada si S.U.A. – tranchilizante pentru suferinzii de psihoze cu manifestari violente, greu de stapanit cu medicatia usoara. In doze medii, are efect de somnifer puternic, inlatura dezechilibrele psihice produse de neimplinirile si frustrarile de origine sexuala, stopeaza evolutia depresiilor si da un ragaz pentru a reveni la o stare de normalitate din punct de vedere emotional. Este o planta singuratica, care combinata cu altele, in diverse preparate, nu prea da roade. Exceptie fac talpa-gastei, impreuna cu care formeaza un calmant cu efecte mai blande, si sulfina, care ii potenteaza efectul somnifer. Valeriana este contraindicata in cazurile de paralizie.
Talpa-gastei (Leonurus cardiaca) – este o planta calmanta, care prezinta particularitatea ca favorizeaza interiorizarea, fiind indicata mai ales firilor extrovertite, care tind sa-si risipeasca foarte usor energia in discutii, polemici, certuri. Este folosita pentru eliminarea bolilor si tulburarilor produse de stres. Ea are darul de a diminua sensibilitatea excesiva la factorii perturbatori, conferind o anumita imunitate fiintelor mai sensibile ori foarte influentabile la agresivitatea si ostilitatea celor din jur. Cateva indicatii: tulburari produse de menopauza (iritabilitate, depresie, anxietate), nevroze (se fac cure de sase luni), hiperexcitabilitate sexuala, nimfomanie, sindroame maniacale. Impreuna cu lavanda si captalanul este folosita in combaterea depresiei, produsa de insingurare, de neimplinirile afective.
Cateva observatii
Pentru ca tratamentul cu plante sa fie eficient, el trebuie sa dureze minimum doua luni. Pentru toate plantele prezentate aici, mai putin pentru arnica, doza zilnica este:
– 1-2 lingurite de tinctura luate de trei ori pe zi, cu apa sau
– 2-3 cani de macerat la rece pe zi sau
– 1 lingurita de extract fluid de trei ori pe zi.
In bolile mai grave se ia mai ales extractul fluid: 6-10 lingurite pe zi, scazand in timp doza, pe masura ce dispar problemele.
Alimentatia lacto-vegetariana, in special cruditatile, pregateste foarte bine terenul pentru tratamentul cu plante, care va fi in acest fel mult mai eficient. Regretatul Valeriu Popa recomanda chiar pacientilor sai cu nevroze grave sau psihoze in stadiu incipient postul negru de mai multe zile, in timpul caruia se luau plante, se faceau plimbari in natura, gimnastica usoara si se practica intensiv rugaciunea.
