Alun – Tratamente Naturiste

ALUN

Corylus avellana. Fam Betulaceea.

Denumiri populare: alunel, fundici, rânză, tufă.

În tradiţia populară: a avut multe întrebuinţări magice, casnice, medicinale.

Cu un beţigaş de alun verde înfierbântat în spuză se ardeau păduceii din talpă.

La bube dulci, eczeme şi pecingine se folosea seva ce iese din capetele verzi, când sunt puse pe foc, sau se spălau cu decoctul din coajă şi frunze.

În Brăila, alunele se pisau, se puneau în rachiu de drojdie cald, amestecat cu undelemn şi se dădea contra vătămăturii.

În Vâlcea ceaiul din flori de alun se dădea în boli de piept. În Moldova se făceau băi la copii slabi  cu ramuri fierte.

Cu alune arse şi muc de lumânare se seu se ungeau copii pe sprâncene, ca să le crească mari şi negre.

În antichitatea romană el devenise celebru, nu doar pentru virtuţile sale alimentare ci şi ca medicament. Astfel în secolul I, Dioscoride recomanda alunul împotriva tusei şi a bronşitei, în vreme ce Caton îl lăuda ca antidot pentru impotenţă. Chiar şi astăzi li se recomandă persoanelor obosite, confruntate cu stres sexual, să mănânce cât mai multe alune.

Descriere- arbust foios indigen, spontan. De cu toamnă are nişte muguri mai lungi decât ceilalţi, acoperiţi cu solzişori mărunţi, scorţoşi, apărători. Sunt scuturile solzilor unde stau în amorţire florile bărbăteşti, care primăvara cum dă soarele şi se transformă în mâţişori. Solzii se depărtează. Ei se lungesc şi staminele varsă polenul din sacul anterelor. Mugurii femele stau pe altă creangă şi primesc norul polenului din florile bărbăteşti. După ce se scutură de polen mâţişorii cad la pământ. Apoi încep să apară frunzele şi din florile femele se transformă în fructe care sunt coapte abia în toamnă.

În terapeutică se folosesc frunzele tinere Coryli folium, mugurii Coryli gemma, scoarţa Cortex Coryli, florile mascule Flos Coryli.

Compoziţie chimică: fructele conţin ulei, amidon, zahăr, beta- caroten, hidraţi de carbon, calciu, fier, fosfor, grăsimi proteice, polifenoli, flavonoide, celuloză, calciu, fosfor, fier, zinc, potasiu, seleniu, sodiu, sulf, etc. Scoarţa şi frunzele tanin, ulei eteric, quercitină. Fructele conţin aproape 70% din greutate materii grase şi aproape 20% materii azotate.  Vitamine din complexul B, de asemenea vitamina A.

Acţiune farmaceutică: infuzia de alun frunze este depurativă pentru sânge. Polenul florii se foloseşte cu succes în epilepsie. Decoctul scoarţei în tratamente externe la ulcere varicoase şi alte boli dermatologice chiar atone. Alunele sunt recunoscute ca foarte utile în tratamentul tuberculozei, reglarea sistemului hormonal, dizolvarea calculilor biliari şi renali. Alunele reduc nivelul colesterolului din sânge. Ajută la buna funcţionare a ficatului şi la echilibrarea hormonală, în special a femeilor care folosesc anticoncepţionale.

Din frunzele şi coaja arbustului se extrage un ulei volatil cu proprietăţi vasoconstrictive, hemostatice (favorizează vindecarea plăgilor şi oprirea sângerării cutanate) şi dezinfectante. Pentru aceleaşi efecte, din frunze şi flori se pot obţine infuzii, care în plus, sunt sudorifice (accentuează transpiraţia), antitermice (scad febra) şi vermifuge (îndepărtează paraziţii din aparatul digestiv). Recent s-a constatat că astfel de ceaiuri pot contribui la dizolvarea calculilor renali (sunt bune în caz de litiază). Infuzia din frunzele plantei este recomandată ca tratament adjuvant (complementar) în hepatita epidemică sau toxică, în astmul bronşic, în emfizemul pulmonar şi în silicoză. Efecte oarecum asemănătoare are un extract apos preparat din fructe. Există preparat în laboratoare standardizat şi se poate folosi şi pentru ameliorarea tulburărilor venoase ale membrelor inferioare. Fructele proaspete sunt benefice şi în diabetul zaharat uşor şi mediu (care nu necesită insulino-terapie), în astenia nervoasă, în colici renale şi biliare.

Infuzia din frunze se poate folosi şi extern prin aplicaţii de comprese, în cazul ulceraţiilor pielii şi mucoaselor, în flebite, în micoze cutanate.

Se indică la următoarele afecţiuni pe lângă cele deja menţionate; afecţiuni circulatorii, afecţiuni cardiace, anemie, astm bronhic, boli pulmonare, colică nefritică, colită, convalescenţă, creştere, dereglări glandulare, depresie, dermatoze, diabet, diaree, dureri de urechi, eczeme zemuinde, edeme ale gambelor, eliminarea toxinelor, emfizem pulmonar, eritrocianoză, febră, hemoragii interne uşoare, hemoroizi, hepatită epidemică, hipertensiune arterială, insuficienţa hepatică, litiaze urinare, longevitate, nefrită, neurastenie, obezitate, pecingine, periflebite, plăgi atone, răceală, răni, reumatism, sânge (impurităţi), scleroză, silicoză pulmonară, slăbiciune fizică, tenie, tonifierea sistemului nervos, tuberculoză pulmonară, tuse, ulcer stomacal, ulcerele pielii inclusiv ulcere varicoase, varice, zgârieturi.

Mod de folosire:

Fructe– fructele se pot consuma după ce se înlătură coaja. Se pot măcina şi se amestecă cu miere polifloră, ajutând în special la convalescenţă sau la slăbiciune şi neurastenie.

Ulei de alune- presat la rece este foarte util contra teniei. În acest caz se va lua câte o linguriţă pe nemâncate câteva zile la rând, eventual chiar 15 zile, sau în orice caz până se elimină tenia. Tot acest ulei se mai foloseşte şi la diferite preparate cosmetice, deoarece uleiul de alune ajută la o mai bună lubrifiere a pielii în cazul pielii uscate la ihtioză, psoriazis, etc.

Frunzele de alun- se folosesc la prepararea unei infuzii făcute din 2 linguriţe de frunze zdrobite care se vor pune în 250 ml apă clocotită. Se ţine apoi acoperit pentru 10 minute, după care se strecoară. Se foloseşte de exemplu împreună cu ceaiul de castan în afecţiuni circulatorii ca; varice, flebite sau alte afecţiuni ale inimii.

Tinctură din frunze; o parte frunze de alun mărunţite se pun la 5 părţi de alcool alimentar de 70˚ se ţin la temperatura camerei timp de 15 zile după care se strecoară. În timpul acesta se vor agita de mai multe ori pe zi pentru a extrage principiile active din plante.

Se va folosi diluat o linguriţă în 100 ml apă. Se poate folosi şi 10 picături în afecţiuni mai uşoare. Se poate folosi de 3 ori pe zi chiar şi în cure de lungă durată.

Praf din frunze de alun; frunzele uscate se macină cu râşniţa de cafea, se cern apoi prin sită fină. Se va lua câte un vârf de cuţit sub limbă de 3 ori pe zi. Se va ţine apoi timp de 10 minute, după care se înghite cu puţină apă.

Macerat în vin; scoarţă 50 g măcinată se pune la 1 litru de vin de bună calitate, preferabil alb, se ţine apoi timp de 8 zile agitând des, după care se strecoară. Acest preparat poate fi folosit la răni atât intern cât şi extern, ulcere varicoase, stomacale,  sau chiar răni vechi, etc.

Se poate consuma intern câte 50 ml de 3 ori pe zi în cazurile în care se doreşte refacerea circulaţiei sângelui sau în alte afecţiuni.

Mugurii de alun; se fac din 1 parte muguri proaspeţi zdrobiţi şi 5 părţi alcool alimentar de 70˚. Se ţin o perioadă de 15 zile agitând des pentru ca să se extragă principiile active din plantă. Se strecoară. Se pun în sticluţe de capacitate mai mică la rece. Acest preparat conţine un hormon de creştere foarte util în foarte multe afecţiuni. Tinctura de muguri de alun în combinaţie cu tinctura de castan 1 la 1 este utilă în cazurile de afecţiuni circulatorii sau paralizii.

Copii vor lua câte 5-15 picături de 3 ori pe zi în funcţie de vârstă şi greutate diluate în ceai, iar adulţii pot să ia câte o linguriţă de 3 ori pe zi. Se poate întrebuinţa şi la afecţiunile datorate bătrâneţii.

Această tinctură o găsiţi gata preparată de Plantextract Cluj la orice magazin de produse naturiste sau Plafar. În cazul în care o luaţi preparată va trebui să respectaţi instrucţiunile de administrare ale producătorului.

Coajă de alun. Se curăţă coaja apoi se rade partea internă din interiorul cojii. Se pune 1 linguriţă la 250 ml apă. Se fierbe pentru 15 minute, apoi se strecoară. Este foarte util să se consume 2-3 căni în afecţiunile circulatorii sau ale inimii, varice, etc. Se poate aplica şi extern.

Coaja de alun (scoarţa)- se fierb 40g scoarţă de alun (recoltate din ramurile tinere primăvara şi uscate la umbră) într-un litru de apă timp de 20 minute. Se bea din lichid 4-5 ceşti pe zi, in varice şi hemoroizi.

Extern.

Infuzie din frunze: -2 linguriţe frunze se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se fac spălături sau comprese la varice sau ulceraţiile pielii sau alte afecţiuni. Se pun comprese pe varice cu infuzie din frunze uscate şi măcinate de alun- 30 g frunze la un litru de apă.

Foarte utile sunt pansamentele impregnate cu decoct din 50 g de alun într-un amestec de vin alb şi apă în părţi egale. Este util în tratarea varicelor şi hemoroizilor.

Decoct din coajă: -1 linguriţă de coajă albă (partea din interior) se pune la 250 ml apă şi se fierbe pentru 15 minute. Se strecoară şi se poate folosi intern 1-2 căni şi de asemenea extern la varice sau diferite afecţiuni ale pielii.

Modul de folosire pe afecţiuni:

Afecţiuni circulatorii, -se pot adăuga şi alte plante –levănţică, vâsc, traista ciobanului,  unguraş, păducel, etc. se consumă 20 de alune dimineaţa la trezire şi de asemenea seara înainte de culcare, în cure de 30 zile. De asemenea se mai poate folosi intern câte 2 căni pe zi infuzie din frunze sau decoct din coajă. Se consumă cu 15 minute, înaintea meselor principale. Se poate să se adauge şi multe alte plante: castan, vâsc, etc.

Afecţiuni cardiace– se poate folosi intern câte 2 căni pe zi infuzie din frunze sau decoct din coajă. Se consumă cu 15 minute, înaintea meselor principale. Se pot adăuga şi alte plante –levănţică, vâsc, traista ciobanului,  unguraş, păducel, etc.

Anemie- se consumă fructe în orice cantitate zilnic. Se sparg alunele şi se consumă după curăţire simplu sau dacă nu există contra indicaţii cu miere după gust. Se pot în prealabil măcina cu maşina de nucă. Se poate adăuga şi praf de urzică. Este bine să se facă toamna o cură de alune, ne sărate şi ne prăjite.

Astm bronhic- 1-2 linguriţe de muguri se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Se poate face tinctură din 50g muguri la 250 ml alcool de 70 grade. Se ţine 15 zile, apoi se strecoară. Se ia câte 10 picături de 3 ori pe zi, diluat cu 100 ml apă. Se ia întotdeauna cu 30 minute înainte de mesele principale. Ajută nu numai la tonifierea ficatului ci ajută chiar la restabilirea elasticităţii ţesutului ficatului şi plămânilor.

Boli pulmonare– se consumă 20 de alune dimineaţa la trezire şi de asemenea seara înainte de culcare, în cure de 30 zile. se poate folosi intern câte 2 căni pe zi infuzie din frunze sau decoct din coajă. Se consumă cu 15 minute, înaintea meselor principale. În funcţie de afecţiune se pot introduce şi alte plante medicinale sub diferite forme.

Colică nefritică– se poate folosi intern câte 2 căni pe zi infuzie din frunze sau decoct din coajă. Se consumă cu 15 minute, înaintea meselor principale. Se va asocia şi cu propolis. Extern se poate să se facă comprese sau cataplasme aplicate calde.

Colită– se poate folosi intern câte 2 căni pe zi infuzie din frunze sau decoct din coajă. Se consumă cu 15 minute, înaintea meselor principale. Se va avea grijă ca scaunul să se elimine fără eforturi.

Convalescenţă– se consumă fructe în orice cantitate zilnic. Se sparg alunele şi se consumă după curăţire simplu sau dacă nu există contra indicaţii cu miere după gust. Se pot în prealabil măcina cu maşina de nucă. Alunele sunt bune de mâncat că îngraşă.

Creştere– ca la convalescenţă la care se poate adăuga cătina, urzica, etc.

Dereglări glandulare– se poate folosi intern câte 2 căni pe zi infuzie din frunze sau decoct din coajă. Se consumă cu 15 minute, înaintea meselor principale. Se va asocia cu angelică, brânca ursului, obligeană, mărar, morcov, pătrunjel, etc în funcţie de glanda care predomină în dereglări.

Depresie– se poate folosi intern câte 2 căni pe zi infuzie din frunze sau decoct din coajă. Se consumă cu 15 minute, înaintea meselor principale. Se poate asocia cu; ciuboţica cucului, păducel, sunătoare, talpa gâştei, valeriană.

Dermatoze– spălături cu infuzie sau decoct.

Diabet– se poate folosi intern câte 2 căni pe zi infuzie din frunze sau decoct din coajă. Se consumă cu 15 minute, înaintea meselor principale. Alunele trebuie incluse în mod constant în hrana diabeticilor. Ca supliment, se ia de 2 ori pe săptămână câte 1 linguriţă de ulei de alune, dimineaţa pe stomacul gol. În funcţie de stadiul afecţiunii se mai poate asocia cu plante diuretice, laxative sau pentru multele complicaţii care se pot ivi la această afecţiune.

Diaree– decoctul din coajă este cel mai eficient dar la copii se poate da şi infuzie din frunze.

Dureri de urechi– maceraţi vreme de 7 zile, peţioli de crin alb în ulei de alune. Conservaţi-l într-un recipient închis ermetic, iar la caz de nevoie, înmuiaţi o vată în ulei şi introduceţi-l în conductul auditiv.

Eczeme zemuinde– praf din coajă obţinut cu râşniţa de cafea din coajă uscată şi se mai poate folosi decoctul sau infuzia la spălături şi comprese.

Edeme ale gambelor- se poate folosi intern câte 2 căni pe zi infuzie din frunze sau decoct din coajă. Se consumă cu 15 minute, înaintea meselor principale. Extern cataplasme cu frunze fierte şi apoi aplicate sub pansament de 2 ori pe zi.

Eliminarea toxinelor- se pune 1 linguriţă de ameţi la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.

Emfizem pulmonar 1-2 linguriţe de muguri se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Se poate face tinctură din 50g muguri la 250 ml alcool de 70 grade. Se ţine 15 zile, apoi se strecoară. Se ia câte 10 picături de 3 ori pe zi, diluat cu 100 ml apă. Se ia întotdeauna cu 30 minute înainte de mesele principale. Ajută nu numai la tonifierea ficatului ci ajută chiar la restabilirea elasticităţii ţesutului ficatului şi plămânilor.

Eritrocianoză– praf din coajă obţinut cu râşniţa de cafea din coajă uscată şi se mai poate folosi decoctul sau infuzia la spălături şi comprese.

Febră- 2 linguriţe de coajă de alun din ramuri tinere se pun la 250 ml apă şi se lasă de seara până dimineaţa. Se strecoară şi peste aceleaşi coji se pune alte 250 ml apă şi se fierbe până lichidul ajunge la jumătate. Se strecoară şi după ce ajunge la temperatura corpului se amestecă cu primul lichid. Se consumă apoi acest lichid în cursul zilei, dacă nu aveţi contraindicaţii îndulcit cu miere de albine.

Hemoragie uşoară internă- 1 linguriţă de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi, acţionând ca un vasoconstrictor. Se pot şi fierbe frunzele timp de 5 minute, apoi se strecoară. Cu acest ceai se pot face spălături la hemoroizi şi varice de 2 ori pe zi.

Hemoroizi– se poate folosi intern câte 2 căni pe zi infuzie din frunze sau decoct din coajă. Se consumă cu 15 minute, înaintea meselor principale.

Hepatită epidemică 1-2 linguriţe de muguri se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Se poate face tinctură din 50g muguri la 250 ml alcool de 70 grade. Se ţine 15 zile, apoi se strecoară. Se ia câte 10 picături de 3 ori pe zi, diluat cu 100 ml apă. Se ia întotdeauna cu 30 minute înainte de mesele principale. Ajută nu numai la tonifierea ficatului ci ajută chiar la restabilirea elasticităţii ţesutului ficatului şi plămânilor. se consumă 20 de alune dimineaţa la trezire şi de asemenea seara înainte de culcare, în cure de 30 zile.

Hipertensiune arterială– se poate folosi intern câte 2 căni pe zi infuzie din frunze sau decoct din coajă. Se consumă cu 15 minute, înaintea meselor principale. Se poate asocia cu păducel, traista ciobanului, vâsc. Şi un regim alimentar din care se exclude sarea în unele cazuri.

Insuficienţa hepatică – 1-2 linguriţe de muguri se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Se poate face tinctură din 50g muguri la 250 ml alcool de 70 grade. Se ţine 15 zile, apoi se strecoară. Se ia câte 10 picături de 3 ori pe zi, diluat cu 100 ml apă. Se ia întotdeauna cu 30 minute înainte de mesele principale. Ajută nu numai la tonifierea ficatului ci ajută chiar la restabilirea elasticităţii ţesutului ficatului şi plămânilor.

Litiaze urinare– se consumă 20 de alune dimineaţa la trezire şi de asemenea seara înainte de culcare, în cure de 30 zile. Se poate asocia cu cozi de cireşe, ienupăr, mătase de porumb, merişor, mesteacăn, osul iepurelui. Se vor consuma multe lichide. Cataplasme calde aplicate extern calmează durerile.

Longevitate- se consumă 20 de alune dimineaţa la trezire şi de asemenea seara înainte de culcare, în cure de 30 zile. Se poate asocia cu Ginko Biloba, Ginseng, cătină, etc.

Nefrită– se poate folosi intern câte 2 căni pe zi infuzie din frunze sau decoct din coajă. Se consumă cu 15 minute, înaintea meselor principale. Se vor consuma şi ceaiuri diuretice. Cataplasme calde aplicate extern calmează durerile.

Neurastenie- se consumă fructe în orice cantitate zilnic. Se sparg alunele şi se consumă după curăţire simplu sau dacă nu există contra indicaţii cu miere după gust. Se pot în prealabil măcina cu maşina de nucă.

Obezitate– beţi la discreţie un decoct preparat din 30g flori (ameţi, flori masculine în formă de ciucure) fierte într-un litru de apă 15 minute, pe foc mic. Se lasă să se răcească şi se strecoară.

Pecingine- praf din coajă obţinut cu râşniţa de cafea din coajă uscată şi se mai poate folosi decoctul sau infuzia la spălături şi comprese.

Periflebite– se poate folosi intern câte 2 căni pe zi infuzie din frunze sau decoct din coajă. Se consumă cu 15 minute, înaintea meselor principale.

Plăgi atone– praf din coajă obţinut cu râşniţa de cafea din coajă uscată şi se mai poate folosi decoctul sau infuzia la spălături şi comprese.

Răceală- 2 linguriţe de coajă de alun din ramuri tinere se pun la 250 ml apă şi se lasă de seara până dimineaţa. Se strecoară şi peste aceleaşi coji se pune alte 250 ml apă şi se fierbe până lichidul ajunge la jumătate. Se strecoară şi după ce ajunge la temperatura corpului se amestecă cu primul lichid. Se consumă apoi acest lichid în cursul zilei, dacă nu aveţi contraindicaţii îndulcit cu miere de albine.

Răni– praf din coajă obţinut cu râşniţa de cafea din coajă uscată şi se mai poate folosi decoctul sau infuzia la spălături şi comprese. Se prepară o infuzie din 25g frunze de alun la un litru de apă. Se aplică comprese pe locul bolnav.

Regenerarea ficatului- 1-2 linguriţe de muguri se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Se poate face tinctură din 50g muguri la 250 ml alcool de 70 grade. Se ţine 15 zile, apoi se strecoară. Se ia câte 10 picături de 3 ori pe zi, diluat cu 100 ml apă. Se ia întotdeauna cu 30 minute înainte de mesele principale. Ajută nu numai la tonifierea ficatului ci ajută chiar la restabilirea elasticităţii ţesutului ficatului şi plămânilor.

Reumatism– fricţionaţi locurile dureroase cu un unguent preparat din frunze de alun şi de nuc, în părţi egale. Adăugaţi o linguriţă de scrum de ţigară şi un vârf de cuţit de sare fină. Se fierbe totul în ulei de măsline, 30 minute, pe foc foarte mic. Se utilizează mixtura astfel obţinută, cât este călduţă.

Sânge (impurităţi)-  preparaţi o infuzie din 25 g frunze de alun opărite cu un litru de apă în clocot. Strecuraţi, îndulciţi cu miere dacă nu aveţi contraindicaţii şi beţi 3 căni pe zi, între mese.

Scleroză– se poate folosi intern câte 2 căni pe zi infuzie din frunze sau decoct din coajă. Se consumă cu 15 minute, înaintea meselor principale. Cataplasme calde aplicate extern calmează durerile.

Silicoză pulmonară 1-2 linguriţe de muguri se pun la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se consumă 3 căni pe zi. Se poate face tinctură din 50g muguri la 250 ml alcool de 70 grade. Se ţine 15 zile, apoi se strecoară. Se ia câte 10 picături de 3 ori pe zi, diluat cu 100 ml apă. Se ia întotdeauna cu 30 minute înainte de mesele principale. Ajută nu numai la tonifierea ficatului ci ajută chiar la restabilirea elasticităţii ţesutului ficatului şi plămânilor.

Slăbiciune fizică– se consumă fructe în orice cantitate zilnic. Se sparg alunele şi se consumă după curăţire simplu sau dacă nu există contra indicaţii cu miere după gust. Se pot în prealabil măcina cu maşina de nucă. Alunele sunt bune de mâncat că îngraşă.

Tenie-ulei presat la rece este foarte util contra teniei. În acest caz se va lua câte o linguriţă pe nemâncate câteva zile la rând, eventual chiar 15 zile, sau în orice caz până se elimină tenia. Tot acest ulei se mai foloseşte şi la diferite preparate cosmetice, deoarece uleiul de alune ajută la o mai bună lubrifiere a pielii în cazul pielii uscate la ihtioză, psoriazis, etc.

Tonifierea sistemului nervos– se poate folosi intern câte 2 căni pe zi infuzie din frunze sau decoct din coajă. Se consumă cu 15 minute, înaintea meselor principale.

Tuberculoză pulmonară– consumul a cât mai multe fructe simplu sau măcinate cu miere. Se va respecta tratamentul instituit de medicul specialist.

Tuse– luaţi 30 g de alune decojite şi spălate în apă caldă. Pisaţi-le într-o piulită de lemn sau de piatră şi vărsaţi peste ele 150 ml de vin alb. Adăugaţi 30 ml sirop de pătlagină şi amestecaţi. Veţi obţine o emulsie care se administrează în caz de tuse rebelă. Dimineaţa se bea o cană pe stomacul gol, la prânz- după masă, iar seara la culcare.

Ulcer stomacal-alunele se folosesc mai ales de fumători pentru calmarea durerilor gastrice. Uleiul de alune se depune ca o peliculă pe peretele stomacului şi realizează, împreună cu acidul clorhidric din stomac, un tampon. În ulcerul gastric se foloseşte de 2 ori pe zi câte 30 g de alune. O mai bună eficacitate se obţine amestecând 30 g de alune zdrobite cu 10 ml lapte şi 5 ml de smântână proaspătă.

Ulcerele pielii, inclusiv ulcerul varicos– Coaja de alun fiartă în apă cu vin, este bună pentru vindecarea ulcerelor varicoase de pe picioare. Se pune 2 linguri la 250 ml vin şi se fierbe pentru 15 minute, după care se strecoară.

Varice– se poate folosi intern câte 2 căni pe zi infuzie din frunze sau decoct din coajă. Se consumă cu 15 minute, înaintea meselor principale. Extern praf din coajă obţinut cu râşniţa de cafea din coajă uscată şi se mai poate folosi decoctul sau infuzia la spălături şi comprese. Se poate folosi şi castanul.

Zgârieturi- praf din coajă obţinut cu râşniţa de cafea din coajă uscată şi se mai poate folosi decoctul sau infuzia la spălături şi comprese. Se prepară o infuzie din 25g frunze de alun la un litru de apă. Se aplică comprese pe locul bolnav.

Frumuseţe:

Cremă emolientă pentru corp.

Compoziţie: 30 mg ulei de alune, 5g lanolină, 1g ceară de albine, 100g cremă cosmetică. Se amestecă, bine toate ingredientele, se pun pe foc şic în baie de abur. Topitura obţinută se ţine la rece.

Bine de ştiut:

-Alunele au valoare nutritivă foarte mare. 100 g alune conţin 700 kcal, care sunt preluate de organism aproape integral. Obezii să le consume cu precauţie.

-Încorporate în dulciuri preparate cu cacao şi cafea valoarea lor energetică sporeşte şi mai mult.

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close