Convulsii
Copii slabi
Starea de slăbiciune se întâlneşte foarte des în perioadele de creştere ale copilului şi adolescentului.
Apare. în special, când există conflicte sufleteşti, depresiuni datorate problemelor de şcoală sau de dragoste. In multe situaţii, slăbitul constituie semnalul unei boli. Subalimentaţia, bolile infecţioase, diareea, îmbolnăvirile glandelor sau cele ale organelor ce contribuie la formarea sângelui se manifestă, în primul rând, prin slăbirea celui în cauză.
Este posibil ca, uneori, pierderea în greutate să fie provocată numai de tulburări hormonale.
Pentru tratament cu plante medicinale se recomandă:
Obligeană
Una din cauzele frecvente ale unei slăbiri rapide, cu toate că alimentaţia este bine alcătuită si suficientă, o constituie disfuncţii ale schimbului de substanţe (metabolismului).
Pentru o atare situaţie, rădăcina de obligeană se pune la înmuiat, pentru 12 ore, într-o cană cu apă rece. Apoi se încălzeşte, se strecoară, iar ceaiul obţinut se consumă şi după fiecare masă, bând numai câte o înghiţitură, ceea ce înseamnă
– pe zi – şase înghiţituri. In nici un caz nu poate fi depăşită cantitatea de o ceaşcă pe zi. Ceaiul se va păstra cald, într-o sticlă tip termos.
Băi cu obligeană
In completarea consumului zilnic a unei ceşti de obligeană se recomandă, ocazional, băi complete cu aceeaşi plantă medicinală.
Se folosesc 200 grame rădăcini, care se pun la înmuiat în cinci litri apă rece, timp de 12 ore. Apoi, toată cantitatea de lichid se încălzeşte, se strecoară şi se adaugă la apa pentru baie. Nivelul apei în cadă nu trebuie să treacă de zona inimii pacientului. Durata băii este de 20 de minute. Apoi nu ştergem copilul, ci îl băgăm în pat timp de o oră, aşa cum e, cu halat cu tot, ca să transpire zdravăn.
Băi cu cretisoară
Un mijloc de fortifiere a organismului la copii se obţine prin adaosul, în apa de baie, a unui extract de cretisoară.
Pentru o baie se iau 200 grame de plantă (frunze şi flori), se pun într-un vas de şase-opt litri, cu apă rece.
A doua zi, conţinutul se încălzeşte şi se adaugă în apa de îmbăiere. Durata băii este de 20 de minute. Nivelul apei nu trebuie să ajungă în dreptul inimii.
Pătlagină îngustă
O linguriţă plină-vârf cu pătlagină îngustă se opăreşte cu o ceaşcă cu apă fierbinte. Se lasă o jumătate de minut, se strecoară şi se consumă una-două căni de ceai pe zi.
Există, din nefericire, multe situaţii în care, încă de la naştere, ori ca urmare a faptului că dezvoltarea copilului dumneavoastră nu decurge normal, descoperiţi
– mai exact spus, medicul şi investigaţiile făcute confirmă – că micuţul are un „handicap”, o „deficienţă” din naştere sau moştenită. O atare situaţie este un adevărat şoc pentru părinţi. Şi medicina este de multe ori neputincioasă. Iar handicapul poate afecta şi diminua fie dezvoltarea sistemului nervos (handicap intelectual), fie a organelor de simţ (handicap senzorial), fie a oaselor şi muşchilor (handicap locomotor) sau, şi mai rău, a două sau mai multe aparate sau organe simultan. Experienţa noastră ne-a dovedit că în cazul copiilor mongoloizi, a celor cu spasme în flexie (paralizie cu spasme) şi a celor ce fac convulsii afebrile există o serie de plante care. fie sub formă de băi, fie ca esenţe, au efecte miraculoase.
Mongolismul (sindromul Down, trizomia 21 – cum se numeşte ştiinţific afecţiunea) este o boală genetică ce handicapează pe mai multe planuri copilul (motor, mental).
Paralizia cu spasme (spasmul în flexie – denumirea medicală) este un tip de convulsie specifică sugarului până la şase luni care, însă, este însoţită de o oprire a dezvoltării psihomotorii, fapt ce poate atrage după sine un handicap al copilului, mai ales dacă e vorba de o anomalie congenitală a sistemului nervos. Convulsiile, relativ frecvente la sugari, dar putând persista şi până la doi ani, sunt provocate, în general, de febră (convulsii hipertermice). Dacă este vorba de o criză deosebit de lungă sau dacă ele se repetă, ori dacă în familie au existat bolnavi de epilepsie, tendinţa de a face convulsii poate fi un „handicap” pentru copil şi poate lăsa urme. Mult mai rară, dar şi mai gravă, putând fi vorba de o leziune cerebrală, deci de exteriorizarea unui handicap la nivelul sistemului nervos, este convulsia fără febră (afebrilă).
lată câteva tratamente despre care n-am cuvinte destule ca să vă pot convinge cât sunt de bune în atari cazuri.
Coada şoricelului
Pentru infuzie, se opăreşte o linguriţă vârfuită cu 250 g de apă, se lasă să stea puţin ceaiul, sc strecoară şi se beau cam două căni zilnic, repartizate în patru porţii.
Băi complete cu coada şoricelului
Se fac băi generale, lăsând, peste noapte. 200 g de plante într-o găleată cu apă rece, care se dau a doua zi într-un clocot şi se toarnă în apa din cadă. Baia durează 20 de minute şi se facc o dată pc lună.
Esenţă de coada şoricelului
Florile, culese în plin soare, se introduc, fară a le îndesa, într-o sticlă, până când sc umple, se toarnă peste ele rachiu de secară sau de fructe 38-40%, se lasă să stea la cald 10 zile si apoi se unge copilul, zilnic, pc tot corpuL cu această esenţă.
Băi de şezut cu muguri (vârfuri) de molid, sunătoare, muşeţel, salvie, cimbru, coada calului, coada şoricelului
Vă recomandăm toate aceste plante pentru că au efecte foarte bune în paralizii şi spasme, iar reţeta este aceeaşi pentru fiecare specie. Se pun 100 g de plante, de cu seară. în apă rece; a doua zi apa se încălzeşte şi se toarnă în baie. Nivelul apei trebuie doar să treacă mai sus de rinichi. Baia va fi de 20 de minute, apoi copilul e băgat în pat să transpire bine timp de o oră.
Băi complete de cimbru sau de urzici
Sunt la fel de indicate ca şi cele de şezut, iar reţeta e aceeaşi, numai că se pun 200 g din planta aleasă. Procedura de baie e şi ea asemănătoare, apa din cadă trebuind să acopere aproape tot corpul copilului, dar fără să ajungă la inimă.
Fricţii cu uleiuri de sunătoare, de muşeţel, de cimbru
Florile se culeg numai pe soare, fiecare specie se pune în altă sticlă (micuţe), se toarnă peste ele ulei presat la rece de măsline, se astupă sticla, se lasă la cald două-trei săptămâni, se strecoară apoi conţinutul printr-un tifon, se storc bine resturile şi totul se pune în sticluţe mici, închise la culoare. Se păstrează la frigider. Se fac fricţii pe tot corpul.
Micul bitter suedez
Compresele se pun pe regiunea occipitală şi se pot lăsa două-patru ore. Nu se pun direct pe piele, ci după ce locul a fost uns cu untură de porc sau alifie de filimică. O bucată de pânză sau de vată (mai mare sau mai mică, după caz) se umezeşte bine cu bitter suedez, se aplică pe partea din spate a capului, se pune deasupra o bucată de plastic să nu se păteze rufaria, şi se mai leagă cu o băsmăluţă sau se face un pansament.
Cruste pe cap la copii
Spălări cu frunze de nuc
Cojile din pielea capului se tratează eficient prin spălări cu un extract de frunze din nuc.
Se taie mărunt frunzele de nuc şi două linguriţe vârfuite, puse la o jumătate de litru de apă clocotită, se lasă „să tragă” o jumătate de minut. După strecurare, se foloseşte extractul obţinut pentru spălarea zonelor de pe cap ce au coji.
Diaree la copii
Diareea la copii poate avea cele mai diverse cauze: infecţii, inflamaţii ale intestinelor, tulburări hormonale, viermi intestinali, intoxicaţii, tulburări de iritaţie, nevroze, alemii sau tulburări ale fermentaţiei intestinale.
Pot apărea, paralel sau separat, vărsături. Acestea au, de obicei, la origine, constipaţia, apendicita, îmbolnăviri ale pancreasului sau meningelui, paraziţii intestinali sau alte probleme de natură psihică. Cel mai frecvent vărsăturile sunt prezente în caz de răceli, indigestii, consum de alimente alterate.
Tratamentul diareii, respectiv al vărsăturilor, depinde de boala care le-a provocat. Spre exemplu, la o toxiinfecţie alimentară, vărsăturile reprezintă un mijloc eficace de a dezintoxica cât mai repede organismul.
Diareea şi vărsăturile sunt specifice sugarilor şi se manifestă ori de câte ori pruncul nu mai este în stare să digere ceca ce mănâncă. Sugarul pierde, odată cu scaunele repetate, nu numai alimentele incomplet digerate, ci şi cantităţi importante de apă şi sare. Ca urmare, va pierde repede din greutate.
Cauzele sunt foarte diferite. în funcţie de felul în care e hrănit cel mic. Dacă e alăptat la sân. nu e vorba de ceva grav. mama trebuind să-şi supravegheze alimentaţia. Dacă c hrănit cu biberonul, atunci în mod siuur este vorba fie de o alimentaţie greşită, fie de o boală infecţioasă localizată, dc obicei, la nivelul intestinului, dar şi în gât sau urechi.
Pentru tratament se utilizează următoarele plante medicinale:
Leurdă
l.eurda este foarte eficace în cazul îmbolnăvirilor aparatului digestiv. Se utilizează în formele acute sau cronice de diaree, în cazul colicilor abdominale, balonărilor şi chiar la constipaţii, când acestea apar ca urmare a lenevirii intestinului. Primăvara se culeg frunzele verzi de leurdă; acestea, spălate şi tăiate mărunt, pot fî consumate în mâncăruri, ca şi pătrunjelul verde.
Din frunzele de leurdă se pot prepara şi salate sau pireuri. asemănătoare cu cele făcute din spanac.
Esenţă de leurdă
Esenţa de leurdă se prepară în scopul păstrării efectelor curative ale plantei pe parcursul unui an întreg.
Frunzele, tăiate mărunt. împreună şi cu rădăcini, se introduc într-o sticlă, se adaugă alcool de 38-40%, astfel încât să le acopere. Se închide sticla şi se lasă la căldură timp de două săptămâni. La nevoie, se consumă zilnic circa 10-15 picături de esenţă, diluate în apă.
Ceai de sunătoare
Sunătoarea este o plantă cu efecte admirabile în tratamentul diareii. Pentru prepararea ceaiului se va opări, pentru o cană. o linguriţă plină-vârf cu sunătoare. După o jumătate de minut se strecoară şi se bea o ceaşcă, cu înghiţituri mici, pe zi.
Obligeană
Tratamentul diareii cu obligeană dă rezultate mai mult decât satisfăcătoare. O linguriţă rasă de rădăcini de obligeană. mărunţite, se pune într-o ceaşcă cu apa rece. După 12 ore se poate folosi: se strecoară şi se încălzeşte. Conţinutul obţinut se repartizează pentru a fi băut în şase reprize, pe parcursul unei zile. De fiecare dată ceaiul se va încălzi într-o baie cu apă fierbinte.
Muşeţel
Pentru o ceaşcă de ceai se utilizează o linguriţă plină-vârf cu muşeţel. Se opăreşte cu apă fierbinte, se lasă „să tragă“ o jumătate de minut, se strecoară şi se consumă trei căni pe zi.
Gălbenele
O linguriţă plină-ochi cu flori de gălbenele se opăreşte cu o cană de apă fierbinte. Se lasă să stea o jumătate de minut, după care se strecoară şi se consumă două ceşti pe zi.
Salvie
Într-o ceaşcă de ceai se pune o linguriţă vârfuită cu salvie, se opăreşte cu apă, se lasă o jumătate de minut „să tragă“, după care se strecoară. Se vor bea zilnic două căni de ceai.
Troscot
O linguriţă plină cu vârf de troscot se pune într-o cană şi se opăreşte cu apă fierbinte. După o jumătate de minut, se strecoară şi se beau, într-o zi, două ceşti de ceai.
Micul bitter suedez
In funcţie de gravitatea diareii se vor consuma, zilnic, trei linguriţe sau trei linguri din micul bitter suedez, diluate în apă caldă sau ceai cald. Se recomandă consumarea cantităţilor de mai sus repartizate în două părţi, o parte înainte şi cealaltă după fiecare masă.
