Cancerul de prostată.
Reprezintă localizarea cea mai frecventă a maladiei canceroase a adultului în vârstă înaintată şi la bătrâni. Se apreciază că 25% din bărbaţii în a 8-a decadă de viaţă prezintă focare carcinomatoase latente. Spre deosebire de adenomul periuretral, se dezvoltă în plin ţesut prostatic, în unul din lobi, aproape de capsula prostatică. Tulburările micţionale apar tardiv, când procesul metastazic ajunge la uretra posterioară.
Simptomatologie. Ritmul tulburărilor micţionale este cu mult mai rapid decât la adenom; iniţial discretă disurie, apoi se instalează tulburările de evacuare şi retenţie de urină. Metastazele pot să apară precoce în oasele bazinului şi coloana lombară, putând da semne de radiculită, înaintea semnelor urinare. Tuşeul rectal reprezintă examenul de bază şi ar trebui practicat cu regularitate, periodic, la toţi bărbaţii trecuţi de 50 ani, pentru decelarea nodulilor suspecţi înainte de a ajunge la uretră şi înainte de apariţia metastazelor. Sunt noduli duri de consistenţă lemnoasă. Suspiciunea trebuie confirmată prin biopsie. Mai târziu tumora cuprinde întreaga glandă şi invadează ţesuturile învecinate.
Dintre examenele radiologice, radiografia renală directă şi urografia urmată de cistografie sunt obligatorii. Radiografia directă evidenţiază calculii aparatului urinar, calcificările prostatice care pot preta la confuzie diagnostică, precum şi metastazele osoase. Urografia vizualizează răsunetul asimetric al neoplasmului prostatic asupra morfologiei şi funcţiilor renale şi a căilor excretorii superioare. Cistografia evidenţiază aspectul lacunar al zonei cervico-gonale. Limfografia singură sau asociată cu pelveovenografia evidenţiază metastazele gasnglionare. Este mai puţin valoroasă pentru diagnosticul precoce, fiind utilă în precizarea diagnosticului stadial, pentru aprecierea eficacităţii tratamentului sau a recidivării procesului malign.
Scintigrafia permite depistarea precoce a metastazelor osoase şi aprecierea eficacităţii tratamentului hormonal. Persistenţa imaginilor scintigrafice indică hormono- rezistenţa.
Biopsia osoasă din creasta iliacă sau prin aspiraţia măduvei poate să deceleze celulele maligne, chiar în absenţa metastazelor radiologic evidente.
În America cancerul de prostată este cel mai răspândit, după cancerul de piele. În multe cazuri, cancerul rămâne localizat la prostată şi nu are efect asupra stării generale de sănătate sau asupra longevităţii. Dar, alteori este foarte gravă sau chiar fatală.
Stadiile: se disting 10 stadii ale cancerului de prostată.
-Stadiul A1 şi A2- este slab localizat şi nu poate fi detectat prin tuşeu rectal.
-Stadiul B0 până la B3- este răspândit în prostată şi poate fi detectat prin ecografie şi tuşeu rectal.
-Stadiul C- cancerul este propagat în ţesuturile vecine.
-Stadiul D1 la D3 cancerul s-a propagat la ganglionii limfatici şi în alte părţi ale organismului.
Simptome: la început cancerul de prostată nu produce nici un simptom. De altfel simptomele descrise mai jos pot fi legate de altă maladie a prostatei, cum ar fi hipertrofia benignă a prostatei ( hiperplazia benignă a prostatei) Dintre simptome amintim:
-Nevoia de a urina frecvent, mai ales noaptea.
-Dificultatea de erecţie.
-Durere în timpul ejaculării.
-Dureri frecvente în partea de jos a spatelui, şolduri sau coapse.
Metode de depistare:
-Tuşeu rectal.
-Dozarea APS (antigen prostatic specific) din sânge- o cantitate crescută a acestui antigen (mai mult de 4 nanograme /ml) este asociată cu un cancer de prostată în 25% din cazuri, sau o altă tulburare a prostatei în 75% din cazuri (inflamaţie, infecţie, hipertrofie). În acelaşi timp dozajul de APS nu decelează toate cazurile de cancer. 15% din bărbaţii care au avut rezultat negativ aveau efectiv cancer de prostată.
Se recomandă ca dozajul APS să fie combinat cu tuşeul rectal.
-Ecografia transrectală- graţie ecoului produs de un fascicul de ultrasunete şi interpretat de calculator, medicul poate obţine o imagine ecografică a prostatei.
-Biopsia- se efectuează cu ajutorul unui ac fin analiza ţesutului. Aceasta este singura metodă de stabilire a diagnosticului.
Teste facultative:
-Pielografia- raze X ale organelor sistemului urinar.
-Cistoscopia– examen intern al vezicii care se face cu ajutorul cistoscopului care se introduce în uretră.
Prevenirea prin alimentaţie.
Se citează: consumul de licopen (tomate crude, fierte sau suc) ajută în cazurile de cancer de prostată stomac şi plămân.
Consumul de soia.
Reducerea grăsimilor alimentare.
Consum de usturoi
Se mai poate adăuga consum de suplimente: seleniu, vitamina E.
Intern se pot folosi următoarele plante medicinale sub formă de ceaiuri: alune, bostan, castan, ceapă, ceai verde, coada calului, conopida, dovleac, ghimpe, ginseng, grâu, lămâie, mei păsăresc, nalbă, palmier pitic american, pătrunjel, porumb, pufuliţă cu flori mici, strugurii ursului, urzică moartă albă, soia, talpa gâştei.
Modul de folosire al plantelor medicinale.
În toate cazurile când se poate lua praf, se va măcina planta cu râşniţa de cafea apoi se cerne cu sita măruntă şi se va lua sub formă de praf cantitatea care se prescrie pentru ceai. Se ţine în gură pentru 10 minute, pentru a se îmbiba bine cu salivă şi apoi se va înghiţii cu apă. Se ia în acest fel întotdeauna înaintea meselor cu 15 minute. Este cea mai eficientă metodă.
Alune (Corylus avelana) se va consuma zilnic cât mai multe fructe de exemplu dimineaţa 20, apoi la amiază alte 20 şi seara alte 20. Acestea conţin o serie de vitamine care sunt necesare organismului pentru a lupta cu boala. Se face acest lucru perioade lungi de timp.
Bostan (Curcubita pepo) Se mai poate adăuga un ceai foarte util care poate fi preparat de către toţi cei bolnavi. Pentru aceasta se vor lua 4 linguri de seminţe de bostan care se vor tăia mărunt. Se pun în 250 ml apă şi se fierb timp de 15 minute cu coajă cu tot. Se strecoară apoi şi se consumă câte un astfel de ceai în fiecare zi preferabil cu 2-3 ore înainte de culcare.
Castan (Aesculus hippocastanus) se pune 1 linguriţă de coajă de castan sălbatec la 100 ml apă. Se lasă să dea în clocot. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pune într-o cană şi se umple cana cu apă. Se poate îndulci cu miere. Se ia o dată la fiecare 2 ore ziua câte 1 lingură din acest lichid. Se face acest lucru timp de 20 zile, apoi 10 zile pauză şi se poate relua. Este foarte util în combaterea hipertrofiei de prostată.
Ceapa (Allium cepa) se poate consuma zilnic sub orice formă. Se pot tăia 3-4 cepe care se vor pune peste noapte în 250 ml apă (tăiate) şi dimineaţa se va bea apa aceasta în cazul urinării dificile. Se poate face un vin foarte bun: 100g de ceapă tăiată, 50 g de urzică măcinată şi 20 g miere se pun la 1 litru de vin pentru 8 zile şi se va strecura apoi. Se va lua câte 50 ml de 3 ori pe zi înainte de mese. Cei care urinează mai greu pot să adauge la acest vin şi 50 g de rădăcină de pătrunjel. Se aplică cataplasme cu ceapă tăiată pe abdomenul inferior seara. Se ţin timp de 30 minute.
Ceai verde-studiile din Italia relevă faptul că consumul de ceai verde câte 200 mg de ceai pe zi care conţine catechine (substanţe antioxidante cărora li se atribuie un rol anticancerigen) fereşte de cancerul de prostată şi chiar ajută în cazul tratamentului. Sunt indicate să se consuma capsule care conţin câte 200 mg pentru că altfel cantitatea de ceai ar fi prea mare.
Coada calului (Equisetum arvense)- 1 linguriţă de plantă mărunţită se va pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi sau se foloseşte în diferite combinaţii. Se mai poate lua sub formă de praf care se macină fin din plante uscate cu ajutorul râşniţei de cafea. Se pune sub limbă pentru 5 minute apoi se înghite cu puţină apă. Se ia de 3 ori pe zi cu 15 minute înaintea meselor principale.
Se poate folosi şi mai concentrat (dublu) atât intern cât şi cataplasme externe calde sau în băi care sunt utile la toate afecţiunile canceroase. Este planta care este indicată cel mai des pentru faptul că ajută şi la remineralizarea organismului şi este poate una dintre cele mai utile în curăţirea organismului de toxine.
Conopida– este cunoscută pentru efectele ei depurative, diuretice, fiind recomandată persoanelor care sufere de afecţiuni renale, este antianemică, decongestionantă şi energizantă. Constituie un adevărat medicament pentru diabetici, căci consumată în stare crudă, sau în diferite preparate culinare, are efect hipoglicemiant. Se indică în tratamentul adjuvant al acneei, astenii, ciroză, colici nefritice, constipaţie, flebite, infecţii intestinale. Folosită în alimentaţia curentă ajută la redresarea tensiunii arteriale atunci când are valori prea mari (hipertensiune). Acţionează de asemenea în bolile prostatei şi în ulcerele gastro-duodenale.
Dovleac (Curcubita pepo)- conţinutul în substanţe carotenoide îl face să fie unul dintre puternicele plante antioxidante care acţionează pentru întărirea imunităţii organismului, maladii cardio-vasculare sau asupra unor forme de cancer. Reduce riscul de cancer de piele, ajută în cazul afectării prostatei sau boli renale, etc. Se menţionează de asemenea faptul că are acid linoleic Omega 6 care este foarte util pentru buna funcţionare a sistemului imunitar. De asemenea are cupru lucru care face să fie util în absorbţia fierului şi formarea hemoglobinei. Are numeroase enzime care participă la protecţie contra radicalilor liberi. Se poate lua zilnic 2-3 linguri de seminţe care este bine să fie înainte mărunţite. Se evită în toate cazurile constipaţia, preferându-se să se obţină un scaun moale cu ajutorul alimentaţiei. În cazul în care nu se reuşeşte acest lucru se va lua seara ulei de dovleac (1 lingură) în plus sau se va introduce în zilele cu probleme câte 1 lingură de ulei de parafină.
Ghimpele (Xanthium spinosa)- are proprietăţi decongestionante, cicatrizante, dezinfectante. Ajută la diminuarea severităţii crizelor. Nevoia de a urinase reduce şi este totodată un distrugător ar microorganismelor patogene. Se pot consuma 2-3 căni. Este bine să se prepare conform indicaţiilor producătorului.
Ginseng rusesc- ajută atât la întărirea imunităţii cât şi la refacerea celulară. Se folosesc conform indicaţiilor producătorului.
Grâu (Triticum aestivum) ulei din germeni de grâu, seminţe încolţite. Se mai pot face băi de şezut cu tărâţe de grâu. Acestea (500g) se pun într-un săculeţ de pânză şi peste acestea se va turna apă clocotită. Se aşteaptă apoi să se ajungă la temperatura corpului (o temperatură care se poate suporta) şi se stă timp de 20-30 minute cu şezutul în baie. Se poate face acest lucru zilnic seara şi după această baie de şezut se va introduce omul în pat.
Lămâie (Citrus lemon)Se mai poate face o cură de lămâie zilnic. Pentru aceasta se va stoarce sucul din lămâie, într-un pahar. Separat se va tăia lămâia în feliuţe şi apoi se fierbe în 250 ml apă, până se moaie coaja aceasta. Se strecoară după răcire peste sucul obţinut anterior şi dacă nu aveţi diabet îndulciţi cu miere după gust. Se face zilnic.
Mei păsăresc (Lithospermum purpurea-coeruleum) 1 linguriţă de seminţe se pun la 250 ml apă şi se fierb timp de 5 minute, apoi se consumă atât seminţele cât şi lichidul. Se poate face de 3 ori pe zi, pentru efectul calmant şi lubrifiant.
Nalbă (Malva crispa) Clismă cu ceai de nalbă (rădăcină) 4 linguri de plantă fiartă în 1 litru apă timp de 10 minute, apoi strecurat. Când se ajunge la temperatura corpului se vor face clisme, care se fac cu jet încet, de la mică înălţime. Se fac zilnic cel puţin primele 10 zile de tratament.
Palmier pitic american (Serenoa repens)- doza zilnică 160-320 mg pe zi. Este un excelent remediu pentru hiperplazia benignă a prostatei- conţine 85-95% acizi graşi şi steroli. Este unul dintre bunele remedii pentru prostată mărită.
Pătrunjel Petroselium crispus)- se indică mai ales frunzele verzi să se consume crude sau sub formă de suc zilnic. Este foarte util mai ales în afecţiunile în care există şi o dereglare glandulară. Se poate lua câte 2 linguriţe de suc de 3 ori pe zi, preferabil cu suc de morcovi fiind mai activ în acest caz.
Porumb (Zea majs) 1 linguriţă de mătase de porumb se pune la 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute. Se strecoară şi se pot consuma 3 căni pe zi, pentru efectul diuretic sau se mai poate lua câte 1 linguriţă de ulei pentru efectul emolient, vitamina E, etc.
Pufuliţă cu flori mici (Epilobium parviflorum) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. De asemenea din plantă uscată măcinată cu râşniţa de cafea se face praf şi se ia câte o jumătate de linguriţă, sub limbă pentru 5 minute, apoi se înghite cu apă. Se poate face acest lucru tot de 3 ori. Se pare că această metodă dă uneori mai bune rezultate.
Strugurii ursului (Arctostaphphylos uwa-ursi)- sunt un bun antiseptic urinar şi intestinal, diuretic şi se poate folosi în toate afecţiunile urinare în special la prostatită. Se pune 2 linguriţe de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni pe zi.
Urzica Albă (Lamium album)în asociere cu iarbă neagră (Calluna vulgaris) făcut ceai câte 1 linguriţă din fiecare din plantele de mai sus puse la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se consumă 2-3 căni pe zi. Acestea cresc volumul urinei eliminate la o micţiune, deci se diminuează numărul micţiunilor şi totodată senzaţia neplăcută cauzată de golirea incomplectă a vezicii.
Soia (Soja hipoida) se indică folosirea uleiului câte 1 lingură în fiecare seară.
Talpa gâştei (Leonorus cardiaca) 1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 3 căni pe zi. Este indicat în special ca şi calmant nervos.
Tinctura de propolis se ia în toate cazurile.
Se va lua tinctură de propolis făcută de Apicola. Este vorba despre tinctura de propolis 30%, care se găseşte de vânzare la toate magazinele Apicole din ţară. Aceasta este recoltată de pe suprafeţe mai mari de teren şi este mult mai eficientă ca cea recoltată de pe suprafeţe mai mici de teren.
Se va lua câte 2 picături de tinctură la fiecare 5 kg corp. Dacă aveţi 50 kg atunci va trebui să luaţi 20 de picături de 3 ori pe zi. Cel mai eficient este să se pună pe un miez de pâine, se mestecă bine în gură, apoi se înghite. Se face acest lucru de 3 ori pe zi, cu 15 minute înainte de mesele principale.
Este bine să se ia o perioadă de minimum 15 zile, se poate însă lua şi ani de zile fără să producă efecte negative în organism. Este utilă fiind un antibiotic natural cu spectru mare de acţiune, care se poate lua fără antibiogramă. Trebuie doar să se testeze dacă nu există alergie la acest produs. Pentru aceasta se va pune 3-5 picături de tinctură pe o bucată de pâine şi se mestecă bine în gură, după care se înghite. Se face acest lucru seara. Dacă până dimineaţă nu apar fenomene alergice înseamnă că puteţi s-o luaţi fără teamă. Este bine ca tratamentul acesta să se facă zilnic cel puţin 15 zile, fără întrerupere.
Tot odată se va putea folosi şi supozitoare de propolis (există la Apicola). Se va introduce în fund 1 supozitor seara. Se face 10-15 zile.
Băi de şezut cu flori de fân sau paie de ovăz sau coada calului. Acestea se vor face cât mai calde şi se aplică în fiecare seară.
Se consumă zilnic o felie de pâine neagră cu unt de vacă (fără sare, preferabil de la producători) care se pune pe felie de pâine cu ceapă roşie tăiată mărunt (cât mai multă). Se consumă în fiecare dimineaţă mai multe zile la rând.
Se evită conservanţii, aditivii alimentari, afumăturile, sarea, acriturile, grăsimile animale, alcoolul, cafeaua, cacao şi orice alte excitante inclusiv piper, ardei iute, hrean, scorţişoară şi muştar, de asemenea ori ce acrituri se vor evita.
Nu se vor face eforturi fizice (nici măcar la defecaţie) şi nici nu se va sta la frig. Nu se stă pe scaun mai mult timp şi nici nu se reţine urina mai mult timp. Urinarea se va face stând de scaunul de la Wc-u şi nu în picioare.
Se vor lua polen de albine câte 20 g de polen pe zi în cure de 30 zile.
Se mai poate lua Apilarnil sau Apilarnil potent, în cure de 30 zile cu 7 zile pauză, apoi se repetă.
În toate cazurile polenul de albine, câte 20 g pe zi ajută foarte mult, la fel şi lăptişorul de matcă din care se va lua 0,2 g zilnic câte 20 zile, împreună cu miere, în special polifloră. Se face o cură de minimum 30 zile în acest caz.
Alimentaţia: se recomandă să se urmeze un regim vegetarian sărac în proteine. Este bine să se reducă sau chiar să se anuleze complet consumul sării din alimentaţie. Se exclude de asemenea condimentele, alcoolul şi cafeaua. Se vor consuma multe sucuri naturale proaspăt preparate din legume şi fructe: struguri, morcovi, castraveţi, sfeclă roşie, ţelină, puţin pătrunjel fiind cele mai indicate. Se recomandă alimente ce conţin zinc: stridii, germeni de grâu, drojdie de bere, ouă. O cură cu polen câte 20 g pe zi, mestecat foarte bine înainte de a fi înghiţit ajută foarte mult. Se consumă mult suc de roşii.
Se vor folosi produsele apicole.
Se vor consuma alimente bogate în zinc: stridii, germeni de grâu, seminţe de dovleac. Se pot de asemenea lua suplimente minerale de seleniu- zinc. Zincul metabolizează testosteronul şi poate opri cancerul de prostată.
Soia de asemenea se poate folosi zilnic. Are o serie de principii care sunt asemănătoare hormonilor şi sunt utili în vindecare.
Tinctura de ghimpe.
Xanthium spinosum.
Produs de Dacia Plant Sebeş.
Acţiuni:
Intern: antiinflamator general, antiinflamator al prostatei, antiseptic (Acţionează mai ales asupra colibaccililor şi asupra Proteus vulgaris), antitumoral, diuretic, favorizează sfărâmarea şi eliminarea calculilor biliari, febrifug.
Indicaţii:
Intern: prostată şi adenom de prostată, nefrite, cistite (mai ales cele colibaccilare şi cu Proteus vulgaris), litiază renală, cancer genital şi de prostată (adjuvant), afecţiuni febrile, adjuvant în turbare şi holeră, hipertiroidie (adjuvant), litiază biliară (mai ales microlitiază).
Contraindicaţii: nu se cunosc.
Tinctura de pufuliţă cu flori mici.
Epilobium montana. Produsă de Dacia Plant Sebeş.
Acţiuni.
Intern: antiinflamator, antitumoral (acţionează în special asupra aparatului reno-urinar şi a prostatei), astringent, colagog, coleretic, depurativ, dezinfectant, diuretic, emolient, hemostatic, hipercolesterolemiant, imunostimulator (în special în segmentul reno-urinar, hepatic şi cel genital), regenerator al ţesuturilor, stimulent puternic al funcţiei hepatice, stimulent şi reglator al producţiei de secreţii gastro-intestinale.
Indicaţii.
Intern: prostată, adenom de prostată, adjuvant în tratarea cancerului de prostată, hepatită cronică evolutivă, adjuvant în ciroză hepatică, enterită (adjuvant), boli renale şi urinare, nefrită, pielonefrită, cistită, uretrită negonococică, ulcer gastrointestinal (adjuvant), adjuvant în tratamentul cancerului cu localizare renală, urinară şi genitală.
Precauţii: administrarea se va realiza în cure de 2-3 luni cu o pauză de 1 lună, mai ales în cazul persoanelor care se confruntă cu hipertensiune arterială.
Contraindicaţii: nu se cunosc.
