Crizele migrenoase – dureri de cap – tratament naturist

Dă Share să știe și altii!!
Shares

Crizele migrenoase.

Migrena constituie una dintre marile necunoscute ale medicinei moderne. Nu I s-au depistat cu exactitate nici resorturile nici modalităţile perfecte prin care I se poate veni de hac în mod categoric. Chinuitoarele dureri de cap, scot din circulaţie anual milioane de persoane adulte din întreaga lume. O recentă ipoteză privind un posibil factor declanşator ar fi consumarea predilectă a anumitor alimente, la care unii indivizi dezvoltă o alergie atipică.

Lista alimentelor susceptibile că ar putea sta la baza declanşării unei crize migrenoase este destul de lungă. Dacă şi dv traversaţi frecvent episoade de gen nu este cazul; să vă speriaţi la gândul că va trebui să eliminaţi pe toate acestea din dieta dv, pentru a evita un nou puseu. În general, un migrenos cronic este sensibil numai la câteva dintre ele: se estimează că numărul produselor cu risc este mai mic de zece. Prin urmare, este complet inutil să vă impuneţi restricţii de hrană excesive, ce pot duce la importante dezechilibre nutriţionale.

Primul pas este să învăţaţi să vă cunoaşteţi propriul organism şi mor de alimentare. Începeţi aşadar cât mai consecvent posibil tot ce mâncaţi până la proxima criză. După câteva observaţii se pot astfel repera elementele reacţionare cele care revin sistematic pe lista din zilele de dinaintea calvarului, acelea pot constitui cauza declanşatoare. Încercaţi să le evitaţi în viitorul apropiat şi remarcaţi diferenţele.

În plus, nu uitaţi că unele evenimente ce pun psihicul şi organismul la încercare- situaţii foarte stresante, oboseală fizică accentuată, etc- pot de asemenea favoriza apariţia migrenelor, deci luaţi-le şi pe acestea în consideraţie. Păstrarea unei igiene de viaţă impecabile este la rându-i de o importanţă covârşitoare în reducerea riscului de migrenă.

Principalii acuzaţi; alcoolul, cafeaua şi anorexia.

Alcoolul provoacă dilatarea venelor şi favorizează eliminarea histaminei. Unele vinuri sunt încărcate cu histamină sau tiramină. Altele mai ales vinul alb- pot conţine anhidrid sulfuros, o substanţă greu tolerată de organismul uman. În fine, absorbţia în cantităţi importante, orice gen de licoare bahică provoacă o iritare a mucoasei digestive, ceea ce ar favoriza trecerea în circulaţi sangvină a substanţelor capabile să declanşeze o migrenă. Deşi cafeaua face parte di arsenalul terapeutic clasic al migrenei, unora le poate da dureri de cap. Pe de altă parte, există şi cazuri, la băutorii înrăiţi de cafea, când abstinenţa poate declanşa crize de cefalee mai mult sau mai puţin intense, după două sau trei zile de sevraj. Se pare c[ statul cu stomacul gol o perioadă mai lungă de timp (poate pe fondul unei hipoglicemii relative) joacă un rol favorizant în apariţia migrenei. De aici indicaţia de a consuma băuturi îndulcite sau dulci atunci când vă confruntaţi cu dureri de cap.

Cei care suferă frecvent de migrene ştiu şi că unele alimente nu convin deloc sistemului lor digestiv. De altfel de foarte multe ori, durerile de cap sunt însoţite de manifestări digestive. Printre cele mai des incriminate produse se numără vinul alb şi roşu, ciocolata, alcoolul tare, ouăle, mezelurile, cafeaua, conopida, carnea de porc. Caracteristica comună a acestora? Conţin cantităţi importante de tiramină, nitriţi sau glutamat de sodiu.



Surse importante de tiramină.

Tiramina este un puternic vasodilatator (eliberează în organism histamină şi prostaglandine) capabil să declanşeze dureri de cap acute şi prelungite. Această substanţă se poate sintetiza în anumite alimente (precum brânzeturile foarte fermentate sau unele mezeluri) pornind de la proteinele descompuse cu ocazia diverselor procese tehnologice.

Alimente foarte bogate în tiramină: drojdie şi extract de drojdie, brânză Cedar, hering uscat, dar şi marinat, cârnaţi uscaţi, unele sortimente de vin alb, peşte deshidratat şi sărat, parmezan, mozzarela, Gruyere, Roquefort, sardine, ton, anşoa, vin roşu, vermut, varză, conopidă, struguri, ciocolată.

Surse importante de nitriţi.

Nitriţii sunt folosiţi în industria alimentară ca şi conservanţi, totodată ca şi coloranţi. Unele persoane sensibile la acţiunea vasodilatatoare a nitriţilor şi pot fi mai expuse riscului de a face migrene. Notorie de-acum e o formă de durere de cap, cunoscută sub denumirea „cefalee hot dog” de care suferă mai ales americanii.

Alimentele care conţin adesea nitriţi : cârnaţi, salamuri, jambon, bacon, etc.

Surse importante de glutamat de sodiu.

Glutamatul de sodiu este folosit în mod curent în bucătăria asiatică, dând o savoare specifică. Intră de asemenea în compoziţia supelor concentrate. Această substanţă poate provoca persoanelor predispuse la migrene aşa numitul „sindrom al restaurantului chinezesc ce se manifestă prin cefalee” ce se manifestă prin cefalee şi o senzaţie de căldură la baza craniului şi gâtului.

Alimente ce pot conţine glutamat se sodiu: supe la cutie sau la plic, sosuri preparate industrial, semipreparate, feluri de mâncare obişnuite şi servite în restaurante cu specific asiatic.





Alte alimente deseori incriminate.

Deşi nu se cunoaşte mecanismul prin care acţionează, unele alimente se pare că sunt capabile să provoace crize migrenoase anumitor persoane: alcoolul tare, berea, ouăle, cafeaua, carnea de porc, avocado, castravetele, ciupercile, ceapa, portocalele, merele, căpşunile, ceaiul, peştele, lintea, soia.

Ce-i de făcut în plină criză.

O dată durerile de cap instalate, este important să limitaţi factorii agravanţi. În primul rând, feriţi-vă de o eventuală hipoglicemie, ce poate provoca oboseala şi întreţine astfel criza. Chiar şi atunci când vă confruntaţi cu stări de greaţă, încercaţi să beţi lichide îndulcite, reci sau calde: infuzii, ceai negru mai puţin concentrat, limonadă, sucuri naturale aromate, puteţi alege varianta care vă convine cel mai bine. Important este să consumaţi suficient de multe lichide. Dacă nu v-a pierit apetitul culinar, mâncaţi puţin şi des, alegând alimentele uşor de digerat, excluzându-le din meniu pe cele cu risc.



 Meniu perfect.

Mic dejun. Ceai negru (sau infuzie de tei), pâine prăjită cu unt plus miere ori gem (sau cereale), iaurt natural (sau brânză slabă).

Prânz şi cină. Piept de pui (sau de curcan) la grătar, ori muşchi de vită fiert sau la cuptor. Legume proaspete preparate la abur (fără spanac, roşii, „elină), asezonate cu unt, alternativ cu orez sau alte cereale (fierte în apă). Brânză dulce (sau un iaurt natural).

Fructe crude sau compot: piersici, ananas, pere sau mere ( în funcţie de ce toleraţi mai uşor).

Băuturi: apă plată sau carbogazoasă.

De reţinut.



Alegeţi felurile de mâncare şi modalităţile de preparare a hranei cât mai simple (fierbeţi în apă sau la aburi, la cuptor, la grătar) şi pentru asezonare utilizaţi puţin unt proaspăt.

Evitaţi orice condiment ce ar putea irita mucoasa intestinală cum ar fi piperul, muştarul, boiaua, etc.

Încercaţi să mâncaţi într-o atmosferă c-t mai calmă, într-un spaţiu bine aerisit şi foarte agreabil.

 

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Continuand vizitarea acestui site veti fi de acord cu politica cookie. ...mai multe informatii

Setarile cookie face ca experienta sa fie una placuta, cookieurile sunt pentru personalizarea publicitatii si a linkurilor afiliate. Nu stocam IP-uri de nici un fel. Dand Accept, sunteti de acord. Sanatate!

Close