Iată mai jos o listă cu factorii de risc ce pot declanşa o criză biliară (de fiere):
– constipaţia;
– diabetul zaharat;
– dietele sărace în calorii;
– scăderea bruscă în greutate;
– un istoric familial de boli biliare (ereditatea);
– femeile sunt predispuse, după naştere, să aibă bila „leneşă“
– afecţiuni cronice: boala inflamatorie intestinală, colita ulceroasă;
– administrarea de medicamente hipocolesterolemiante şi imunosupresive;
– trigliceridele mari, colesterol rău (LDL) crescut şi scăderea colesterolului bun (HDL);
– tratamente cu estrogen şi cu anticoncepţionale (estrogenul poate ridica nivelul de cholesterol din fiere).
Ce să mănânci la regim
După ce te odihneşti, trebuie să urmezi o dietă strictă.
Fără prăjeli, doar carne slabă fiartă, multe legume, ceaiuri, brânză de vaci slabă şi iaurt fără grăsimi.
De asemenea, este bine să consumi supe, legume fierte sau copte, peşte slab, carne de viţel sau de curcan, fiartă sau la grătar, fructe şi legume, brânză de vaci, urdă, iaurt şi lapte degresat.
Plantele folosite în tratamentul pentru dischinezia biliară – aşa-numita „criză de fiere“ – au trei funcţii principale: să cureţe căile biliare, să stimuleze secreţia bilei şi să alunge durerea, prin combaterea spasmelor. Bila este lichidul galben-verzui, produs de ficat şi depozitat în vezica biliară.
– Rostopasca (Chelidonium majus), care conţine alcaloizi, taninuri, saponine, saponozide, mucilagii, elemente ce au drept acţiuni mărirea secreţiei biliare, dizolvarea pietrelor biliare şi curăţirea canalelor biliare în dischinezia biliară;
Măceşul
Măceşele stimulează secreţia biliară şi elimină toxinele din ficat. Infuzie. Foloseşte o lingură de măceşe la o cană cu apă clocotită. Lasă la infuzat o jumătate de oră, bea 2 căni pe zi.
Gălbenelele
Au rol antiinflamator, sedativ. Stimulează secreţia bilei şi evacuarea acesteia. Infuzie. Peste 2 linguriţe de plantă uscată adaugă o cană cu apă clocotită. Lasă la infuzat timp de 15 minute, apoi bea pe parcursul unei zile, înaintea meselor. Infuzia nu e recomandată femeilor aflate în ultima perioadă a sarcinii.
Ridichea neagră
Intensifică procesul de eliminare al bilei. Suc. Amestecă o cană de suc proaspăt de ridiche neagră cu o jumătate de pahar cu miere. Ia 3-6 linguri pe zi, între mese. Ridichi rase cu miere. Urmează o cură, consumând câteva linguri pe zi, între mese.
Salvia
Creşte secreţia bilei, are acţiune antiinflamatoare, antiseptică, uşor sedativă. Infuzie. Infuzează, timp de câteva minute, o linguriţă de frunze la o cană cu apă clocotită. Bea 2 căni pe zi. Nu se recomandă femeilor care alăptează.
Sunătoarea
Are rol de a intensifica funcţia hepatică. Infuzie. Pune o linguriţă de plantă mărunţită într-o cană cu apă clocotită, lasă timp de 15 minute, bea 2-3 căni pe zi. Ulei. Macerează 12 ore, circa 20 g de plantă mărunţită în 20 ml de alcool. Adaugă 200 ml ulei de floarea-soarelui, fierbe pe bain-marie 3 ore, la foc mic, apoi mai lasă 2-3 zile la macerat. Strecoară şi lasă 24 de ore. Pune lichidul rezultat în sticluţe închise la culoare, astupate ermetic. Ia câte o linguriţă de ulei după mese.
– Coada-şoricelului (Achillea millefolium), care conţine: flavonoizi (cosmosină, luteolină), glicoalcaloizi (achileină, moscatină), saponine hemolizante, ulei eteric;
– Albăstrelele (Centaurea cyanus), care conţin glicozide, substanţe amare şi antociani albaştri;
– Muşeţelul (Matricaria chamomilla), care conţine flavonoizi, taninuri, mucilagii, uleiuri eterice, vitamine (B, C) şi săruri minerale;
– Menta (Mentha piperita), care conţine: flavonozide (hesperidină), polifenoli, taninuri, substanţe amare, vitamine (A, C, D, PP), săruri minerale;
– Urzica-vie (Urtica dioca), care conţine carotenoizi, flavonozide, glicozide, sitosteroli, saponine, acizi organici, vitamine (K, B, E, A, C) şi săruri minerale.
Când calculii s-au redus în volum la circa 3-5 mm în diametru, se adaugă în reţetă herbă de turiţă-mare şi se continuă tratamentul încă 1-2 luni, până la eliminarea totală a pietrelor şi a nisipului.
Regimul alimentar
Ca să previi crizele de fiere, evită
-grăsimile, prăjelile, sosurile grele, carnea roşie (porc, vită), lactatele cu grăsimi sau procesate (ai voie iaurt, lapte bătut, brânză slabă de vaci).
Scoate din dietă dulciurile, înlocuiește-le cu miere, cu fructe proaspete sau deshidratate.
Ocolește mezelurile, conservele, afumăturile, tocăturile, pâinea albă, alimentele cu mulţi conservanţi, alcoolul, cafeaua în exces, oţetul, sarea în exces.
În zilele cu crize dureroase, bolnavul nu are poftă de mâncare.
În această perioadă se recomandă o cură cu sucuri naturale de legume (morcov, ţelină, sfeclă roşie), sucuri nefermentate din fructe (mere, prune, struguri, portocale, lămâi, căpşuni, fragi, agrişe, afine), consumate imediat după preparare, precum şi ceaiuri medicinale îndulcite cu miere de albine.
După încetarea crizelor biliare, se introduc în alimentaţie produse lactate (lapte dulce, iaurt, brânză proaspătă de vaci, caş dulce, urdă, telemea desărată, smântână). Sunt uşor suportate supele de zarzavat (cu cartofi, morcov, varză, pătrunjel), supele cu zdrenţe de ou şi făină, legume verzi fierte, salate de legume (lactuca, spanac, pătrunjel, ardei gras, tomate, varză), carne de peşte slab (păstrăv, ştiucă, lin, lipan, şalău, cod), rasol de vită slabă sau de pasăre fără piele, omletă din albuş.
Se recomandă gospodinelor ca, în locul prăjelilor şi a rântaşurilor, să prepare sosuri dietetice, şi anume:
sosul tomat din roşii şi bulion, sosul alb din albuş de ou şi lapte rece, sosul de zarzavaturi înăbuşite, sosul caramel din zahăr ars folosit la mâncăruri din fructe uscate (prune), soteuri de morcov, griş şi orez cu lapte, precum şi sosul de fructe (mere, vişine, cireşe, caise).
În alimentaţia curentă este indicată o suplimentare de fructe proaspete (mere, vişine, căpşuni, zmeură), luate în cure de 7-10 zile consecutiv sau sucuri din fructe (mere, lămâi).
Mănâncă– cereale integrale, germeni de cereale, tărâţe, seminţe decorticate de in, susan, cânepă, oleaginoase crude, leguminoase uscate (mazăre, fasole, linte, soia, năut), uleiuri presate la rece. Gătește la abur, la grătar sau la cuptor.
Dintre legume este bine să nu lipsească pătrunjelul proaspăt, consumat dimineaţa pe stomacul gol şi la fiecare masă.
De asemenea, sunt eficiente tomatele servite în salate sau sucuri, ridichile negre şi seminţele de pepene verde pisate (1-2 linguri pe zi).
La masă se serveşte pâine prăjită, mămăligă, orez, budinci şi papanaşi.
Evitaţi grăsimile, alcoolul şi mesele abundente, mai ales seara
Sunt interzise carnea grasă (de porc, oaie, raţă, gâscă, pielea de pasăre, vânat, raci, peşte oceanic), grăsimile animale (untură, slănină), pastramă, mezeluri, afumături, conserve, creier, rinichi, icre, sardele, drob de miel, supe de oase, brânzeturi grase şi sărate, condimente iuţi (piper, boia, muştar, hrean, ardei roşu), exces de sare, cafea, cacao, ciocolată, îngheţate, băuturi alcoolice tari şi unele băuturi răcoritoare (coca-cola, pepsi-cola).
Fructele şi legumele vor fi bine spălate, iar mâinile vor fi permanent curate, prin spălare cu apă şi săpun, ţinând seama că, pe mâinile nespălate, circulă între 10.000 şi 100 milioane de microbi pe cm2.
Este ştiut că ľ din infecţiile hepatice se transmit prin mâini murdare.
Necesarul de hrană zilnică va fi împărţit în 5-6 mese, la ore regulate, evitându-se mesele abundente, mai ales cele servite seara, înainte de culcare.
